AMAIS
Share
Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from AMAIS, Non-Governmental Organization (NGO), Splaiul Unirii nr. 160, Bucharest.
Din 2015, transformăm modul în care interacționǎm cu dizabilitatea, proprie sau a celuilalt, prin experiențe şi intervenții care schimbă mentalități și comportamente. Vrem ca toți oamenii, indiferent de abilități, gen, vârstă, categorie socială, să trăiască și să lucreze în medii prietenoase și incluzive, ce corespund nevoilor lor.
03/09/2026
Aproximativ 1 000 000 de persoane cu dizabilități permanente se confruntă în România cu bariere majore în calea educației, a angajării și a vieții sociale, culturale și artistice, ceea ce duce la excludere și izolare. Din cauza mentalităților rigide, a resurselor insuficiente și a unui mediu construit inadecvat, spațiile publice și instituțiile culturale rămân greu accesibile.
Colega noastră, dr. arh. Iris Popescu, a participat ca speaker la Scena deschisă în cadrul SEAS - Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului - Constanța. În afară de spectacole de teatru accesibilizate, SEAS a pregătit alături de experți diverși un eveniment public în care au fost puse în discuție experiențe și perspective diferite pe tema accesibilizării artelor spectacolului.
Dincolo de soluțiile punctuale, Iris a vorbit despre ceea ce modelează problemele vizibile pe care le observăm prima dată: o intrare doar cu trepte, o ușă prea îngustă sau un spațiu în care te pierzi. La baza lor se află adesea prejudecăți și presupuneri despre dizabilitate și accesibilitate, care influențează ce nevoi observăm, pe cine implicăm și ce prioritizăm.
Schimbarea începe înaintea soluției:
•ne observăm presupunerile noastre și ale echipei;
•ne conectăm cu utilizatori diverși;
•investigăm experiența lor în spațiul nostru și prioritizăm intervențiile pe baza informațiilor strânse.
Dacă vrei să afli mai multe despre proiectarea incluzivă, poți comanda cartea scrisă de Iris, „Design incluziv – exerciții de empatie în proiectare”, accesând linkul din comentarii.
Scena Deschisă este un eveniment organizat de British Council Romania și Teatrul de Stat Constanța, la începutul unui parteneriat strategic dedicat dezvoltării unor practici culturale mai accesibile și incluzive.
De la stânga la dreapta, Iris Popescu, Olga Macrinici, Ruxandra Mateescu
28/08/2026
OPEN CALL
În România, aproape 1 000 000 de persoane cu dizabilități permanente trăiesc fără acces real la educație, locuri de muncă decente, participare socială, artă și cultură, ceea ce duce la excludere și izolare. Din cauza prejudecăților despre dizabilitate și a lipsei de resurse mediul construit râmăne neprietenos, programele de artă neadaptate, iar spațiul cultural rămâne frecvent inaccesibil.
Ne bucurăm să luăm parte la Academia de Accesibilitate, organizată de EUNIC Romania, în colaborare cu British Council Romania, Olga Macrinici, curator artă și dizabilitate, și Ruxandra Mateescu, coordonator accesibilitate și mediere.
Presupune o întâlnire de două zile la București, între 3–4 septembrie, destinată lucrătorilor din domeniul cultural, artiștilor cu dizabilități, cercetătorilor, activiștilor, consilierilor în accesibilitate și oricui este curios să contribuie la crearea unui sector cultural mai incluziv, fie că are studii în artă sau nu.
Cele 2 zile vor conține prelegeri, ateliere, proiecții de film și discuții deschise cu specialiști din 9 țări din Europa, pentru a compara diferite abordări și a discuta bune practici, dar și ce nu funcționează în acest domeniu. Câteva teme atinse vor fi: organizarea evenimentelor culturale incluzive prin co-creere, accesibilitatea spațiilor culturale și în artele performative, parcursul profesional al artiștilor cu dizabilități în domeniul cultural.
Colega noastră, dr. arh. Iris Popescu, va vorbi în cadrul Academiei Accesibilității despre soluții practice pentru accesibilizarea mediului construit și importanța proiectării incluzive în creșterea participării la viața socială și culturală.
📍Locație: Instituto Cervantes, Sala Auditorium | Cinematograful „Elvire Popescu”, București
📆Data: 3–4 septembrie | Termen limită înscriere 30 august, ora 23:59, link în comentarii.
👉🏼30% din locuri sunt rezervate persoanelor cu dizabilități și îngrijitorilor acestora.
26/08/2026
În România, trăiesc peste 82.000 de persoane cu dizabilități de vedere (potrivit celor mai recente statistici ANPDPD). Multe dintre acestea ajung la (auto)izolare din cauza lipsei accesibilității. În prezent, nu există programe de adaptare dedicate persoanelor care își pierd vederea după vârsta de 18 ani, iar statul nu oferă sprijin real pentru tranziția către o viață cu mai multe opțiuni și mai multă libertate de alegere.
La AMAIS, creștem autonomia persoanelor cu dizabilități de vedere și le susținem în drumul lor către o viață independentă prin sesiuni individuale de orientare, mobilitate și utilizare a tehnologiei asistive. Mulți nevăzători își doresc să folosească tehnologia mai eficient pentru comunicare, orientare, acces la informație, educație și participare socială, dar se lovesc de lipsa unor contexte de învățare accesibile și de lipsa sprijinului constant. Din toamna anului 2025, formăm o rețea națională de traineri, pentru a ajunge la cât mai mulți nevăzători din toată țara.
În cadrul proiectului „Orange Digital Center pentru persoane nevăzătoare – Școala de viață independentă prin utilizarea tehnologiei”, am organizat 3 sesiuni de formare pentru 4 membri ai echipei AMAIS, dedicate utilizării cititorului de ecran pentru Android și iOS. Sesiunile au combinat informațiile teoretice cu exerciții practice și ne-au ajutat să aprofundăm cunoștințele, să testăm metode și să ajustăm trainingul pe care îl pregătim pentru viitorii traineri.
Cei patru traineri vor asigura suportul în următoarele sesiuni de învățare pe care le vom susține: individuale și de grup la sediul AMAIS.
📱 Învățarea continuă este parte din munca noastră.
Citește cm a fost la training pe linkul din comentarii.
20/08/2026
Îți amintești cât de greu este procesul de angajare? Ți s-a întâmplat să nu obții postul la care ai aplicat, deși aveai competențele necesare, pentru că angajatorul a presupus diferite lucruri despre tine?
„Ai o dizabilitate, deci nu poți munci.”
„Adaptările costă foarte mult. Tehnologia pe care tu folosești poate virusa sistemul.”
„Ești nevăzător, de ce nu te angajezi ca maseur?”
În 2026, în România, aproximativ 1 000 000 de persoane cu dizabilități permanente trăiesc fără acces real la educație, locuri de muncă decente și participare socială. Din cauza prejudecăților, angajatorii nu iau măsurile potrivite pentru a crea un mediu de lucru incluziv, iar persoanele cu dizabilități rămân neangajate. În urma neparticipării tuturor la viața economică, România pierde resurse valoroase. Sistemic, problema se amplifică, persistă discursurile care ne pun unii împotriva altora, superficialitatea și izolarea, iar persoanele cu dizabilități își pierd încrederea în ele însele și în societate.
Din 2015, la AMAIS, schimbăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora - și facem vizibile nevoile de accesibilitate prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente. Vrem ca dizabilitatea să fie recunoscută ca parte firească a diversității umane și ca accesibilitatea să fie o valoare comună a societății românești.
Află mai multe despre posibile meserii pe care persoanele nevăzătoare le-ar putea practica în România și măsuri pe care angajatorii ar trebui să le aplice pentru asigurarea unui mediu de lucru incluziv în Ghidul de angajare a nevăzătorilor. Link în comentarii.
07/08/2026
„Am aflat cât de importantă este comunicarea cu persoana pe care o însoțești. De asemenea, am înțeles mai bine obstacolele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități de vedere în viața de zi cu zi în oraș.” - ghid însoțitor format în cadrul atelierului, Timișoara, student la arhitectură, anul I.
În România, aproximativ 1.000.000 de persoane cu dizabilități permanente nu au acces real la educație, la locuri de muncă decente sau la o viață socială activă. Una dintre cauzele acestor probleme este modul în care societatea privește dizabilitatea.
Din 2015, transformăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora, prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente.
Unul dintre programele prin care facem acest lucru este Școala CMU – Descurcat, iar o parte importantă a programului este dezvoltarea unei rețele de traineri de mobilitate în țară.
Ne bucurăm să vedem cm unul dintre trainerii formați anul trecut, Ioana Tănase, duce acest impact mai departe. Prin activitatea ei, studenții la arhitectură au ocazia să înțeleagă mai bine dizabilitatea ca parte din diversitatea umană și să proiecteze spații care reflectă această diversitate.
Am sprijinit-o pe Ioana în dezvoltarea programului de practică de vară pentru studenții de la Facultatea de Arhitectură, specializările Arhitectură și Mobilier și Amenajări Interioare. Totodată, am pus la dispoziție materiale teoretice dezvoltate de colega noastră, dr. arh. Iris Popescu, și de lect. dr. arh. Oana Mihăescu, în cadrul cursului Arhitectură Incluzivă de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și al activităților AMAIS.
Pentru că schimbarea nu vine doar din teorie și exemple, ci și din contactul direct cu experiențele oamenilor, o parte importantă a practicii de vară a fost un atelier de ghizi însoțitori pentru persoane cu dizabilități de vedere. Atelierul a fost susținut de trainerii noștri de mobilitate, orientare și tehnologie asistivă – Ana Maria Costache, Alex Matei și Ana Anghelescu.
Împreună cu persoane cu și fără dizabilități, participanții au învățat cm să ofere ghidaj într-un mod sigur și respectuos și au discutat despre cm prejudecățile despre dizabilitate influențează atât interacțiunile dintre oameni, cât și modul în care sunt proiectate spațiile.
Practica de Design Incluziv din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității Politehnica Timișoara, facilitat de Ioana Tănase, a fost realizată în colaborare cu Asociația Ceva de Spus și cu AMAIS prin Școala CMU – Descurcat, un program realizat cu sprijinul Societe Generale Global Solution Centre Romania.
„Aș vrea că persoanele cu dizabilități să fie implicate în deciziile care se iau. Să se ia deciziile cu ele, nu pentru ele.” - Ana Anghelescu, Head of Comms AMAIS
Tu cm te simți când aleg alții pentru tine?
Prejudecata că persoanele cu dizabilități nu au competențe de comunicare și că sunt lipsite de autonomie se extinde de la nivel personal - când vorbești cu însoțitorul, nu cu persoana - la nivel societal - când crezi, ca societate, că persoana nu poate și nu ar trebui să participe la dezvoltarea politicilor publice.
De cele mai multe ori, elaborarea soluțiilor se face în absența implicării beneficiarilor și nevoilor lor. Astfel, se ajunge la măsuri greșite și inutile. Este important să luăm cu toții parte la procesul decizional, pentru a se implementa măsuri cu adevărat benefice.
În anii 1960-1970, în SUA, a avut loc Mișcarea pentru Viață Independentă, care susținea că persoanele cu dizabilități au dreptul să își controleze propria viață și să participe pe deplin în societate. Unul dintre principiile promovate în timpul acestei mișcări a fost „Nimic despre noi fără noi”, care subliniază ideea că persoanele cu dizabilități trebuie să participe activ la toate procesele decizionale care le influențează viața, fiind recunoscute ca parteneri egali și nu doar beneficiari ai politicilor publice. Activistul James I. Charlton a promovat sloganul prin volumul Nothing About Us Without Us (1998), devenind unul dintre principiile fundamentale ale mișcării pentru participarea și incluziunea persoanelor cu dizabilități.
Din 2015, la AMAIS, schimbăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora - și facem vizibile nevoile de accesibilitate prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente.
Cu ocazia Disability Pride Month, am întrebat membrii echipei cm ar vrea să fie privite persoanele cu dizabilități în societate.
Vrem ca dizabilitatea să fie recunoscută ca parte firească a diversității umane și ca accesibilitatea să fie o valoare comună a societății românești.
Credite video: Adrian Rael
„Aș vrea să se relaționeze direct cu persoanele, și nu cu însoțitorul acestora.” - Alex Matei, trainer de utilizare a tehnologiei asistive la AMAIS.
Tu cm vorbești cu o persoană cu dizabilități? Scrie-ne în comentarii :)
O prejudecată frecventă despre persoanele cu dizabilități este presupunerea că aceasta nu poate comunica sau lua decizii singură. Din acest motiv, unii oameni se adresează însoțitorului, nu persoanei în cauză. Acest comportament transmite că vocea persoanei cu dizabilități contează mai puțin și este o lipsă de respect față de autonomia și demnitatea individului.
Persoanele cu dizabilități au opinii, preferințe, își pot exprima deciziile și ar trebui să li se vorbească direct. Prezența unui însoțitor nu înseamnă întotdeauna că persoana nu poate comunica sau decide pentru sine.
Din 2015, la AMAIS, schimbăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora - și facem vizibile nevoile de accesibilitate prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente.
Cu ocazia Disability Pride Month, ne uităm la prejudecățile care generează discriminare și excludere. Am întrebat membrii echipei cm ar vrea să fie privite persoanele cu dizabilități în societate.
Vrem ca dizabilitatea să fie recunoscută ca parte firească a diversității umane și ca accesibilitatea să fie o valoare comună a societății românești.
Credite video: Adrian Rael
„Aș vrea să mă împiedic de persoane cu dizabilități peste tot prin oraș. ” - Alexandru Cucu, Tech Lead AMAIS
Câte persoane cu dizabilități întâlnești zilnic? Scrie-ne în comentarii : )
„Românii sunt mai sănătoși. Nu vezi atât de multe persoane cu dizabilități pe stradă ca-n țările din vest.” Anonim.
Impresia că sunt mai puține persoane cu dizabilități apare pentru că multe dintre ele nu pot ieși ușor din casă și nu pot folosi spațiile publice în aceleași condiții ca ceilalți. Nu înseamnă că persoanele cu dizabilități nu există, ci că lipsa accesibilității le face mai puțin vizibile în viața publică.
În 2026, în România, aproximativ 1 000 000 de persoane cu dizabilități permanente trăiesc fără acces real la educație, locuri de muncă decente și participare socială. Din cauza prejudecăților, România nu a creat spații, tehnologii și resurse accesibile persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, ele nu iau parte la viața socială, economică și profesională, nu accesează spații și servicii. Ele devin invizibile, iar nevoile, necunoscute. Astfel, se creează cercul vicios al excluderii: mediul neprietenos determină persoanele cu dizabilități să rămână în izolare, iar din lipsa reprezentării dizabilității în societate, nu sunt luate măsuri de accesibilitate.
Sistemic, prin lipsă de transparență, superficialitate și politici greșite, România creează dizabilitate. Problema se amplifică, persistă discursurile care ne pun unii împotriva altora, ignoranța și izolarea, iar persoanele cu dizabilități își pierd încrederea în ele însele și în societate.
Din 2015, la AMAIS, schimbăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora - și facem vizibile nevoile de accesibilitate prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente.
Cu ocazia Disability Pride Month, ne uităm la prejudecățile care generează discriminare și excludere. Am întrebat membrii echipei cm ar vrea să fie privite persoanele cu dizabilități în societate.
Vrem ca dizabilitatea să fie recunoscută ca parte firească a diversității umane și ca accesibilitatea să fie o valoare comună a societății românești.
Credite video: Adrian Rael
„Când societatea ne va vedea prin prisma calităților și abilităților noastre, va face un pas mai aproape de incluziune.” - Rael Anda, Program Manager AMAIS
O prejudecată des întâlnită este că dizabilitatea îți creează limitări care te împiedică să ieiparte la viața socială și profesională. Atitudinea provine din modelul medical al dizabilității, care privește dizabilitatea ca pe o problemă a individului, ce necesită recuperare și reabilitare. Accentul e pus pe ce nu poate face persoana și pe tratarea ei pentru a se integra în societate.
În realitate, limitările apar mai degrabă din barierele din jur, nu din diagnostic. Această idee stă la baza modelului social al dizabilității, formulat în 1976 de organizația britanică UPIAS, care susține că oamenii nu sunt excluși de deficiență, ci de mediile și sistemele construite fără a ține cont de diversitatea nevoilor. Dizabilitatea apare din interacțiunea unei persoane cu mediul plin de obstacole, inaccesibil.
În 2026, în România, încă predomină perspectiva medicală asupra dizabilității și prejudecățile asociate cu aceasta. Ca urmare, accesibilitatea produselor, spațiilor, tehnologiilor și resurselor rămâne insuficient dezvoltată prin soluții punctuale, care nu produc schimbări sistemice.
Aproximativ 1 000 000 de persoane cu dizabilități permanente trăiesc fără acces real la educație, locuri de muncă decente și participare socială. Excluderea bazată pe dizabilitate determină o pierdere pentru întreaga societate, prin nevalorificarea potențialului tuturor. Sistemic, prin lipsă de transparență, prin ignoranță și politici greșite, problema se amplifică, și persistă atitudinile care ne dezbină.
Din 2015, la AMAIS, schimbăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora - și facem vizibile nevoile de accesibilitate prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente.
Cu ocazia Disability Pride Month, am întrebat membrii echipei cm ar vrea să fie privite persoanele cu dizabilități în societate.
Vrem ca dizabilitatea să fie recunoscută ca parte firească a diversității umane și ca accesibilitatea să fie o valoare comună a societății românești.
Tu cu ce prejudecăți te-ai întâlnit? Scrie-ne în comentarii.
Credite video: Adrian Rael
„Aș vrea să lăsăm prejudecățile deoparte în interacțiunile cu ceilalți.” - Ana Costache, trainer de mobilitate și orientare la AMAIS.
Luna iulie marchează Disability Pride Month, pentru că pe 26 iulie 1990 a fost semnat Americans with Disabilities Act (ADA), legea americană de referință a drepturilor civile care interzice discriminarea împotriva persoanelor cu dizabilități și asigură accesul egal la locuri de muncă, servicii și facilități publice, prin cerințe clare de accesibilitate.
În 2026, în România, aproximativ 1 000 000 de persoane cu dizabilități permanente trăiesc fără acces real la educație, locuri de muncă decente și participare socială. Din cauza prejudecăților despre dizabilitate, România nu a creat produse, spații, tehnologii, resurse accesibile persoanelor cu dizabilități. În urma excluderii bazate pe dizabilitate, țara noastră pierde resurse importante prin neparticiparea tuturor la viața economică și socio-culturală. Sistemic, prin lipsă de transparență, prin superficialitate și politici greșite, problema se amplifică, și se perpetuează atitudinile polarizante, ignoranța și izolarea.
Prejudecățile sunt atitudini sau opinii preconcepute, formate în lipsa contactului direct cu o persoană sau cu un grup. Bazate pe generalizări și pe informații insuficiente, influențează comportamentul față de individul/indivizii în cauză și apare discriminarea. Prejudecățile sunt transmise în mediul în care creștem, din valorile societății, din mass-media și de pe rețelele de socializare. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să le identificăm, să le punem la îndoială și să le demontăm, pentru o societate fără bariere sociale și atitudinale.
Din 2015, la AMAIS, schimbăm modul în care oamenii înțeleg, privesc și trăiesc dizabilitatea - a lor sau a altora - și facem vizibile nevoile de accesibilitate prin experiențe și instrumente care schimbă mentalități și comportamente.
Am întrebat membrii echipei cm ar vrea să fie privite persoanele cu dizabilități în societate.
Vrem ca dizabilitatea să fie recunoscută ca parte firească a diversității umane și ca accesibilitatea să fie o valoare comună a societății românești.
© video Adrian Rael
Click here to claim your Sponsored Listing.
Contact the organization
Telephone
Website
Address
Splaiul Unirii Nr. 160
Bucharest