ANOSR

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) condamnă vehement orice comportament care poate reprezenta ingerință politică sau influență asupra sistemului de învățământ superior, fiind un atac direct asupra independenței educației din România și solicită membrilor Parlamentului României introducerea pe agenda publică a dezbaterii cu privire la subiectul incompatibilității între funcțiile de conducere din universități și cele politice.

În urma informației care circulă în spațiul public, conform căreia 220 de studenți ai unei universități din Iași s-au înscris în cadrul partidului politic al cărui membru este chiar rectorul instituției, atragem atenția asupra gravității fenomenului prin care universitățile ar putea fi utilizate drept instrumente de recrutare politică în raport cu principiul independenței mediului universitar față de orice influență a mediului politic, dar și în ceea ce privește art. 11, alin. (1) din Legea învățământului superior, conform căruia: „Autonomia universitară este garantată prin Constituţia României, republicată, şi se exercită cu condiţia asumării răspunderii publice şi în limitele legislaţiei naţionale în vigoare. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.”

Încă de la abuzul comis de Guvernul României în anul 2012, în urma căruia, prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 92/2012, incompatibilitățile între funcțiile de conducere în cadrul partidelor politice sau de demnitate publică și cele din universități au fost abrogate, federația s-a poziționat constant împotriva acestei măsuri, menite doar să aducă atingere modului în care sistemului de educație din România îi este garantată independența și integritatea față de intervențiile politice. Înainte de aplicarea acestei Ordonanțe de Urgență, Legea Educației Naționale nr. 1/2011 prevedea la articolul 215, alineatul (3) faptul că „persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”, următorul alineat specificând faptul că „funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului”.

Inclusiv în dezbaterile purtate pe fondul proiectului de Lege a învățământului superior, în anul 2022, ANOSR a atras atenția asupra necesității introducerii unei incompatibilități între funcția de membru în Consiliul de Administrație al unei universități (Rector, Prorectori, Decani) și funcțiile de conducere într-un partid politic, de deputat sau senator, de membru al Guvernului sau Secretar de Stat. Argumentele pentru care o asemenea reglementare este necesară țin în mod direct de asigurarea unei independențe totale a mediului universitar față de intervenții politice. De asemenea, ANOSR a subliniat faptul că exercitarea în paralel a unui număr mare de funcții, printre care și cea de conducere într-o instituție de învățământ superior, atrage, în consecință, neglijarea îndeplinirii cu succes a atribuțiilor care țin de managementul universitar.

Totodată, în urma ultimului Raport național privind respectarea drepturilor și obligațiilor studentului pentru anul universitar 2024-2025, în care 26,1% dintre respondenți au declarat că în cazul universităților lor există cadre didactice care au candidat sau vor candida pentru funcții politice, am evidențiat nevoia stringentă de a reintroduce un set de prevederi care reglementează incompatibilitatea între funcțiile de conducere dintr-o universitate și cele de demnitate publică sau de conducere într-un partid politic.

Suntem de părere că implicarea politică a persoanelor care conduc instituţiile de învăţământ superior conduce la consecinţe grave asupra activităţii academice, dar şi asupra credibilităţii poziţiilor publice ale conducătorilor acestora, mai ales în contexte de criză politică. Politizarea sistemului de învățământ românesc reprezintă un atac grav și sistematic la adresa viitoarei generații, transformând universitățile din medii academice unde studenții își construiesc viitorul în cel mai facil mod posibil, în medii prin care politicienii își ,,culeg” voturile și prin care stimulii de performanță devin stimuli de fidelitate față de culoarea politică, lucru pe care nu putem să-l acceptăm.

ANOSR condamnă orice fel de comportament care exercită influență a mediului politic asupra comunității universitare și solicită membrilor Parlamentului României reintroducerea prevederilor care reglementează incompatibilitatea între funcțiile de conducere dintr-o universitate și cele de demnitate publică sau de conducere într-un partid politic.

La mulți ani tuturor copiilor de astăzi, cei care vor deveni liderii de mâine! ❤️

Odată cu venirea verii, organizațiile studențești ne încântă cu o nouă serie de evenimente și proiecte non-formale, gândite special pentru tine. 🌞

Nu rata ocazia! Consultă programul și alege ce ți se potrivește cel mai bine. 😊

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), în calitate de reprezentant legitim al tuturor studenților din România, a abordat mereu o politică de toleranță zero față de orice tip de hărțuire, hărțuire sexuală sau discriminare de gen și, de-a lungul timpului, s-a poziționat ferm împotriva oricăror astfel de acțiuni întreprinse asupra membrilor comunității universitare, inclusiv prin analize și campanii de conștientizare și combatere a fenomenului în spațiile instituțiilor de învățământ superior.

Odată cu modificările aduse asupra Codului-cadru de etică și deontologie universitară prin Hotărârea Guvernului nr. 952/2025, dar și asupra Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară prin Ordinul nr. 6882/2025, ANOSR a realizat o analiză prin care a examinat în ce măsură universitățile de stat din România au adoptat aceste modificări în documentele proprii.

În ceea ce privește Codurile de etică și deontologie universitară, 35 de universități de stat nu au adoptat un nou cod de etică în urma modificărilor legislative, adică un procent de 67,3%.

Mai mult decât atât, în cazul Codurile de etică și deontologie universitară, din cele 52 de universități de stat*:
🔶 14 universități au un grad de preluare integrală a modificărilor de 100% (au preluat integral 2 articole din 2 articole posibile de preluat)
🔶 1 universitate are un grad de preluare integrală de 50% (a preluat 1 articol integral din 2 articole posibile de preluat)
🔶 2 universități au un grad de preluare parțială de 50% (au preluat 1 articol parțial din 2 articole posibile de preluat)
*unitatea de calcul aplicată este articolul adoptat, nu instituția de învățământ superior. Având în vedere faptul că aceeași universitate poate adopta articole în regim diferit (integral și parțial), aceasta este înregistrată în ambele secțiuni.

În ceea ce privește Regulamentele privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, 37 de universități nu au preluat prevederile legislative în propriile documente, reprezentând un procent de 71,2%.

În cazul Regulamentelor privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, din cele 52 de universități de stat*:
🔶 4 universități au un grad de preluare integrală a modificărilor de 100% (au preluat integral 3 articole din 3 articole posibile de preluat)
🔶 3 universități au un grad de preluare integrală de 66,67% (au preluat integral 2 articole din 3 articole posibile de preluat)
🔶 6 universități au grad de preluare integrală de 33,33% (au preluat 1 articol parțial din 3 articole posibile de preluat)
🔶 2 universități cu grad de preluare parțială de 66,67% (au preluat 2 articole parțial din 3 articole posibile de preluat)
🔶 6 universități cu grad de preluare parțială de 33,33% (au preluat 1 articole parțial din 3 articole posibile de preluat)
*unitatea de calcul aplicată este articolul adoptat, nu instituția de învățământ superior. Având în vedere faptul că aceeași universitate poate adopta articole în regim diferit (integral și parțial), aceasta este înregistrată în ambele secțiuni.

Documentul realizat de ANOSR conține 2 tabele, unul pentru analizarea Codurilor de etică și deontologie și unul pentru analizarea Regulamentelor privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, prin care este exprimat gradul de preluare a modificărilor de către fiecare universitate de stat în parte.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage atenția întregii comunități universitare, tuturor instituțiilor de învățământ superior și respectiv Ministerului Educației și Cercetării cu privire la importanța asigurării cadrului normativ adecvat, orientat spre asigurarea unui mediu universitar sigur pentru toată lumea, solicitând totodată implementarea cu celeritate a modificărilor legislative ale Codului-cadru de etică și deontologie universitară, modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 952/2025, precum și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, fără mențiuni parțiale, modificat prin Ordinul nr. 6882/2025.

De asemenea, ANOSR solicită responsabilitate din partea universităților de stat din România în legătură cu obligația acestora de a prelua integral reglementările de la nivel național în documentele interne ale universității. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va actualiza situația instituțiilor de învățământ superior în timp real, pe parcurs ce aceste modificări vor fi efectuate.

Pentru a vedea analiza completă accesează linkul din primul comentariu.

Astăzi marcăm Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei (IDAHOBIT), un moment important pentru conștientizare și solidaritate. Data de 17 mai are o semnificație aparte: în 1990, Organizația Mondială a Sănătății a decis eliminarea homosexualității din clasificarea internațională a bolilor, un pas esențial în direcția recunoașterii și respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTQ+.

De atunci, această zi este dedicată promovării unui mediu sigur, deschis și incluziv, în care fiecare persoană se poate exprima liber, fără teamă de discriminare. Este, totodată, un prilej de a reafirma angajamentul nostru pentru egalitate, demnitate și respect reciproc.

Progresele realizate până acum nu trebuie pierdute, ci valorificate. O societate echitabilă este una în care fiecare individ, indiferent de identitatea de gen sau orientarea sexuală, beneficiază de aceleași drepturi, oportunități și respect.

Prima ediție a Conferinței Bologna a adus împreună studenți, cadre didactice și decidenți, într-un cadru de dialog și reflecție asupra viitorului învățământului superior din România.

🤝 Pe parcursul celor 13 sesiuni tematice și al panelurilor de dezbatere au fost conturate direcții esențiale privind digitalizarea și utilizarea etică a inteligenței artificiale, reducerea abandonului universitar, echitatea în accesul la educație, îmbunătățirea infrastructurii universitare, internaționalizarea, transparența instituțională și consolidarea relației profesor-student.

Concluziile subliniază necesitatea unui învățământ superior mai echitabil, modern și adaptat realităților actuale ale studenților, în care aceștia au un rol activ și concret în procesele decizionale și în conturarea politicilor educaționale 🎓

👉 Documentul integral cu concluziile din cadrul conferinței e disponibil în primul comentariu.

Astăzi marcăm un moment definitoriu pentru identitatea noastră națională: Independența României. La 9 mai 1877, în Parlamentul României, a fost exprimată clar voința națiunii de a se desprinde definitiv de vechile dependențe și de a-și decide singură viitorul. A doua zi, pe 10 mai, parlamentarii s-au deplasat la Palatul Regal, unde domnitorul Carol I al României a semnat proclamația de independență.

Ulterior, data de 10 mai a devenit o zi cu puternică semnificație națională, însă celebrarea ei a fost interzisă în două momente distincte: mai întâi în 1917, în timpul ocupației germane, și apoi de regimul comunist, după abdicarea forțată a Mihai I al României în 1947.

Independența nu a fost doar un act administrativ, ci rezultatul sacrificiului și determinării unei întregi generații. Astăzi, independența se traduce prin libertatea de a alege, reprezentare și responsabilitate. Onorăm astăzi memoria celor care au luptat pentru ca noi să fim stăpâni pe viitorul nostru.

Ziua Europei, sărbătorită anual pe 9 mai, marchează un moment definitoriu pentru pacea și unitatea pe continent. Această dată amintește de Declarația Schuman, prezentată în 1950 de către Robert Schuman, care a pus bazele cooperării europene și a ceea ce avea să devină ulterior Uniunea Europeană. Totodată, această dată amintește de înființarea Consiliului Europei în 1949 și de propunerea creării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) în 1951.

Apartenența la marea familie europeană a transformat radical experiența studențească în România. Europa înseamnă pentru noi: mobilitate, datorită diverselor programe precum Erasmus+, mii de studenți români învață, se dezvoltă, descoperă diversitatea culturală, internaționalizare, comunitate. De asemenea, nu putem trece cu vederea procedurile standardizate prin alinierea la valorile procesului Bologna, care ne garantează diplome recunoscute și un învățământ centrat pe student.

Democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului nu sunt doar cuvinte, ci unii dintre principalii piloni pe care se susține reprezentarea studențească. Într-o Europă unită, vocea studenților români se aude la fel de tare ca a oricărui alt cetățean european.

Astăzi ne reamintim că suntem cetățeni ai unei Europe în care educația este motorul progresului și dialogul este calea către soluții.

La mulți ani, Europa!

Ieri, 04.05.2026, la Palatul Parlamentului (Camera Deputaților), a avut loc primul eveniment din cadrul Conferinței Bologna: „Expoziția istoriei mișcării studențești din România”. 🏛️

Expoziția a pus în valoare evoluția reprezentării studențești și a creat un spațiu de dialog între studenți și decidenți. Membrii Parlamentului au fost invitați la discuții directe cu reprezentanții studenților, care au prezentat analize și date relevante privind nevoile și provocările actuale din mediul universitar.

În cadrul evenimentului au fost prezentate trei dintre cele mai recente analize ANOSR, care au fundamentat discuțiile și au oferit o imagine clară asupra realităților cu care se confruntă studenții:

📊 „Coșul minim al studentului, în plină austeritate. Cât costă să fii student”
📊 „Impactul subvențiilor acordate studenților pentru transportul feroviar asupra bugetului de stat”
📊 „Bursele studenților – «povara» statului de 10 ani”

Evenimentul a deschis seria de dezbateri din cadrul Conferinței Bologna, în care aceste teme vor fi aprofundate alături de actori relevanți din domeniul educației și al politicilor publice. În continuare, Conferința va reuni participanții pe 8 mai 2026, la Aula Ministerului Culturii, pentru sesiunea finală de discuții.

🔗 Înscrierile pentru participarea la sesiunile din 8 mai 2026 sunt încă deschise și se pot face prin completarea formularului:
https://forms.gle/Rq7nTGveHSUPoY5HA

📚 Pe 8 mai 2026, la București, vă așteptăm la Conferința Bologna să discutăm în cadrul panelurilor alături de studenți din toata țara și invitați din domeniul educațional, despre viitorul sistemului de învățământ superior și cm ar trebui să arate acesta.

Pe data de 9 mai 2026 vom participa la evenimentul din cadrul Zilei Europei, realizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene,cu sprijinul Fundației Naționale pentru Tineret. 🇪🇺

Înscrierile sunt deschise acum, prin următorul formular https://forms.gle/ZBvZzo1tcBM73PBs5 . 📝

*Participanții care nu necesită cazare pot să se prezinte la locație pe data de 8 mai 2026.