ANVR

Conducerea Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi anunta cu durere trecerea la cele vesnice a locotenent-colonelului în retragere Ilie Ciocan, veteran de razboi, participant in cel de-Al Doilea Război Mondial și unul dintre cei mai longevivi români stins din viață cu doar o zi înainte de a împlini 113 ani ( 27.05.2026).
Ilie Ciocan s-a născut în satul Cremenari, Galicea, Județul Vâlcea, România la 28 mai 1913, din părinții Tudor Ilie Ciocan (1873–1919), și Ioana (1875–1925), amândoi agricultori.
A luptat patru ani pe front, parcurgând drumurile grele ale războiului de la Odessa și Cotul Donului până în Ungaria și Cehoslovacia. O viață trăită cu modestie, demnitate și credință.
„Am fost încorporat în anul 1935 la Regimentul 6 Artilerie Piteşti. Am stat patru ani pe front, ca servant la tun, dar niciodată n-am omorât pe nimeni”, spunea veteranul Ilie Ciocan, omul care a văzut războiul cu ochii lui și a purtat toată viața amintirea camarazilor rămași pe câmpul de luptă.
Fost membru A.N.V.R Filiala Valcea, dincolo de uniformă, a rămas un om simplu, care, trecut de 100 de ani, citea încă Biblia și ziarele fără ochelari și își amintea cu emoție de calul care i-a salvat viața de mai multe ori în timpul războiului.
A fost considerat cel mai în vârstă bărbat din Europa și cel mai vârstnic veteran de război al celui de-Al Doilea Război Mondial. Viața sa a fost o lecție de modestie, curaj, credință și dragoste de țară.
„Astăzi, Armata României își pleacă fruntea în semn de respect în fața unui destin care a traversat un veac și a rămas până la capăt o lecție despre curaj, rezistență și dragoste de țară”, a transmis Armata Română.
Suntem alături de familia indoliata şi transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei, rudelor şi camarazilor veterani de război.
Bunul Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
CONDUCEREA A.N.V.R

MESAJUL ASOCIATIEI NATIONALE A VETERANILOR DE RAZBOI CU PRILEJUL SARBATORIRII ZILEI EROILOR - 21 MAI 2026

Ziua Eroilor este o sărbătoare naţională a poporului român, marcată în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.
Ziua Eroilor este celebrată de Ziua Înălţării Domnului, mare sărbătoare creştină, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere, respectiv la 21 Mai anul acesta.
În semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al ostaşilor căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora
În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului al XX-lea aproape un milion de militari şi civili, prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
În anul 1948, având în vedere noua conjunctură politică, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti - Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos.
Legea 379 din 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a instituit (art. 39) "Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiţiei româneşti".
În această zi, potivit legii, "Ministerul Apărării Naţionale, prin unităţile, instituţiile de învăţământ, cercurile şi bibliotecile militare va organiza simpozioane, întâlniri cu istorici şi veterani de război, comemorări la cimitire, mausolee şi monumente comemorative de război, expoziţii de carte", Ministerul Educaţiei desfăşoară în instituţiile de învăţământ programe dedicate acestei zile, precum "întâlniri cu veteranii de război, spectacole omagiale", iar autorităţile administraţiei publice locale "vor organiza expoziţii şi programe speciale".
Biserica noastră se roagă la fiecare Sfântă Liturghie pentru toți ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român. Pomenirea eroilor la sfintele slujbe ale Bisericii este expresia cea mai profundă a cultivării legăturii de iubire fraternă față de aceștia, semnul recunoașterii demnității lor și al respectului pentru ei.
Pomenirea din neam în neam a celor care s-au jertfit pentru apărarea poporului și a patriei este o adevărată cultură a sufletului românesc care crede, simte și mărturisește că iubirea este mai mare decât moartea.
Apartenența la un neam cu o istorie atât de bogată ca a noastră aduce cu sine numeroase obligații printre care cea mai importantă este, de departe, cultivarea și păstrarea vie, intactă a memoriilor și tradițiilor românești.
,,Eroi au fost, eroi sînt încă / Și-or fi în neamul românesc” răsună vorba unui cântec din ce în ce mai puțin pus în fața conștiinței tinerilor, însă el tună în inima și în mintea tuturor celor care, în fața jertfei, se opresc și se cutremură, chiar dacă din ce în ce mai rar. Eroii au fost mereu în istoria neamului nostru românesc, căci nu cred să mai fie pe fața pământului un popor a cărui istorie să se asemene cu cea a noastră, căci trecutul neamului românesc este o îngemănare de lacrimi și durere, de glas de rugăciune și fum de tămâie spre pomenire, de nădejde și așteptare.
Oricât am căuta să înțelegem noi, cei de astăzi, care ne bucurăm de libertate, nu vom putea, căci eroii care au fost sunt pilde ale viețuirii și dăinuirii, iar eroii care sunt, sunt tăcuți, smeriți, dar se fac pietre de temelie pentru viitor. Dacă după vremi mulți și-au plecat frunțile făcându-se țărână din țărâna strămoșilor lor, nicicând n-au fost uitați.
La Mărăști, Mărășești, Oituz, în Munții Tatra..., au fost din cei care ne-au arătat că urmașii nu sunt mai prejos de înaintași. De multe ori însă se ridică voci care exprimă o grea și inexplicabilă întrebare: Pentru cine mai sunt importanți eroii? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: Pentru fiecare dintre noi, căci ei sunt cei care au pierit pentru ca noi să trăim sub tricolor, ei sunt cei care au tăcut pentru ca noi să putem vorbi românește, ei sunt cei care au intrat în istorie pentru ca noi să avem istorie.
Marele ziarist Constantin Bacalbașa scria într-un articol din 1927 intitulat ,,Înălțimea sufletească a morților eroici”: ”În vremea marelui război, neamul românesc s-a înălțat din jertfa sutelor de mii de vieți. În fața celor mai spăimântătoare unelte omorâtoare, soldații României au mers cu piepturile descoperite; dacă n-aveau căști de oțel sau pavăze care să-i acopere, în schimb aveau armătura dinăuntru, oțelul sufletesc care i-a dus la glorie prin moarte. ( ) De aceea avem ”ZIUA EROILOR”. Aceasta va trebui să fie marea noastră sărbătoare națională. Aceasta va trebui să fie și să rămâie ZIUA SFÂNTĂ, răsplata meritată pentru cei care au căzut, îndemnul înălțător pentru cei care au rămas. Eroii au căzut pentru patrie, aceștia sunt stăpânii sufletelor noastre, în fața mormintelor glorioase viața se vede mică în fața morții.”
Uniformele, adică Armata Țării, au apărat țara și acestea au avut credința dăinuirii ei fără sfârșit, cei căzuți pe câmpurile de onoare au sfințit-o și noi, urmașii, avem datoria de a-i cinsti pe acești sfinți, deoarece ,,patria devine eternă prin cultul eroilor”, așa cm spunea mare nostru istoric Nicolae Iorga.
Și dacă vrem ca jertfa lor să nu fi fost în zadar ar trebui să avem în vedere faptul că Eroii vin din trecut. Ei nu sunt numai ai Asociației Naționale a Veteranilor de Razboi, ai Armatei sau ai Ministerului de Interne. Eroii sunt ai națiunii române și fiecare dintre noi, indiferent de rang sau poziție socială, are datoria morală față de ei. Fiecare dintre noi și toate instituțiile statului român sa se inchine etern in memoria lor.

PRESEDINTELE ASOCIATIEI NATIONALE
A VETERANILOR DE RAZBOI
General de brigada(rtr) I O N D A N I L A

MESAJUL PRESEDINTELUI A.N.V.R. CU PRILEJUL
ZILEI CHIMISTILOR MILITARI-15 MAI 2026

Cu prilejul aniversarii zilei armei chimice, am deosebita onoare ca, in numele Conducerii Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi si al meu personal, sa va transmit cele mai sincere si respectuoase felicitari intrgului colectiv.
Nutrim fata de chimistii militari, sentimente de inalta pretuire si recunostinta pentru activitatea desfasurata in structurile Armatei Romaniei, pentru abnegatia, daruirea si devotamentul in instruirea, educarea si formarea de cadre competente necesare Ostirii Romane!.
Veteranii de razboi si eroii din trupele chimice şi-au împlinit destinul prin importante jertfe de sânge pe câmpurile de luptă, începând cu Războiul de Independență și continuând cu Primul Război Mondial, campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe timp de pace specialistii din trupele chimice, ”profesionisti dedicati”, au scris o pagina memorabila in istoria Trupelor Chimice, au dovedit vocaţia constructivă şi umanitară în perioadele de pace prin participarea la pregătirea teritoriului naţional pentru apărare, la reconstrucţia ţării după războaie, intervenind în sprijinul populaţiei afectate de diferite dezastre sau calamităţi naturale, misiuni ce au transformat trupele chimice militare într-o armă de elită a Armatei României.
Urmărim cu admirație modul exemplar în care specialistii militari chimisti își fac datoria în țară și în teatrele de operații, cooperarea excelentă cu militarii altor state din NATO, alături de care se antrenează și participă la misiuni comune.
Toate acestea vă onorează, confirmă pe deplin profesionalismul dumneavoastră și demonstrează că sunteți oameni hotărâţi, cu un evident potenţial de a duce mai departe, cu succes, bogatele tradiţii ale armei din care faceţi parte.
Prin contributia pentru cunosterea glorioaselor traditii de lupta si eroism ale eroilor poporului roman, sunteti adevarate repere pentru ostasii Armatei Romane pentru indeplinirea datoriei de a apara libertatea, independenta si suveranitatea tarii noastre!.
Din toata inima si sufletul nostru va dorim mult succes in continuare, sa va dea Bunul Dumnezeu sanatate deplina, putere de munca, realizarea dorintelor si multe bucurii in familie!
Va stimam, apreciem si va prezentam un binemeritat ONOR al veteranilor de razboi!!

LA MULTI ANI!!

PRESEDINTELE ASOCIATIEI NATIONALE
A VETERANILOR DE RAZBOI
General de brigade (rtr.) I O N D A N I L A

MESAJUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A VETERANILOR DE RĂZBOI CU PRILEJUL “ZILEI INDEPENDENTEI, A VICTORIEI COALIŢIEI NAŢIUNILOR UNITE în cel de AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, A ZILEI EUROPEI”

Ziua de 9 mai are o triplă semnificaţie pentru români: este Ziua Independenţei, proclamată în 1877, ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial (1945), dar şi Ziua Europei (1950).
9 mai 1877 a reprezentat pasul fundamental în consolidarea României ca stat independent și unitar. În urmă cu 146 de ani, pe 9 Mai 1877, Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de externe, spunea în fața deputaților țării: ”Suntem o naţiune liberă şi independentă!”, discurs urmat de adoptarea rezoluției prin care a fost proclamată independența. Adunarea Deputaţilor a proclamat Independenţa de stat a României, deschizând astfel drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta. Intrată în război, în primăvara lui 1877, Armata română a triumfat pe câmpul de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Independenţa României a fost câştigată cu jertfa a peste 10.000 de ostaşi
Mai bine de o jumătate de secol mai târziu, pe 9 mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich. Semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei a avut loc la cartierul general sovietic din Berlin. Astfel a luat sfârşit cel de-al II-lea Război Mondial pe continentul european.
Ziua de 9 mai este ziua memoriei celor, care au luptat în Războiul II Mondial, asigurând un viitor paşnic pentru noi şi urmaşii noştri, ziua toleranţei, şi atitudinii umane a fiecăruia faţă de ceilalţi.
Ziua Victoriei Coaliţiei Națiunilor Unite în cel de - Al Doilea Război Mondial, a însemnat o nouă etapă în istoria lumii. Acum, poate, mai mult ca oricând în ultimele decenii, nu trebuie să uităm ce au însemnat și ce suferințe au adus perioadele de conflict la nivel global, dar și la nivel de individ. Sunteţi cei care şi astăzi ne demonstraţi că valoarea supremă a unei naţiuni este patriotismul şi spiritul civic, care trebuie să persiste la fiecare.
Cinstim sacrificiul eroilor, oameni simpli sau de stat, care au sperat într-o lume nouă, vindecată de patima conflictului, și au contribuit prin jertfa lor la sfârşitul celei mai însângerate file a istoriei secolului trecut, Al Doilea Război Mondial.
Pe 9 mai este serbată şi Ziua Europei. Pe 18 aprilie 1951, şase state - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda - au semnat Tratatul de la Paris privind prima dintre comunităţile europene, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului. Ulterior, cele şase state au decis să edifice o comunitate economică, bazată pe libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi, în 1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi.
Data de 9 mai a fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano în 1985.
În semn de omagiu şi memorie veşnică tuturor eroilor neamului, care dorm somnul de veci în glia strămoşească sau în pământ străin, cu adâncă plecăciune aprindem candela recunoştinţei. Pe parcursul anilor, care s-au scurs de la acel 9 Mai, deşi rîndurile veteranilor de razboi s-au rărit simţitor, au rămas la fel de dornici de libertate, au creat valori, prin ceea ce au facut pentru tara, constituind veritabile repere morale pentru societatea romaneasca.
Datorita dumneavoastra astazi traim intr-o tara libera, independenta. Noile generatii va sunt recunoscatoare pentru sacrificiul de care ati dat dovada pe campurile de lupta. LA MULTI ANI!
PRESEDINTELE ASOCIATIEI NATIONALE A VETERANILOR DE RAZBOI
General de brigada(rtr) ION DANILA

Pe data de 24 aprilie 2026, în Sala Bizantină a Cercului Militar Național, s-a desfasurat Adunarea Solemnă a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Veteranilor de Război, 29 aprilie .
La eveniment au participat:
- din partea SMAp- General maior cu doua stele SAVA CLAUDIU
- Secretariatul General MApN- col. CORCIU LIVIU;
- Directorul Trustului de Presa MApN, col. SPERLEA FLORIN;
- Comandantul CLI-General maior cu doua stele DANILIUC IULIAN;
- reprezentantul Patriarhiei Române;
- șeful Direcției calitatea vieții personalului, colonel DĂNUŢ DOGARU;
- din partea Asociatiei Nevazatorilor din Romania, dl BARSAN MIHAI
- președinții filialelor județene si de sector din Mun. Bucuresti;
- membri ai Asociației, precum și alți invitați.
Adunarea festivă a debutat cu intonarea imnului national al României, şi a continuat cu un moment de reculegere, prezentarea raportului de activitate de către președintele ANVR, general de brigadă (rtr.) Ion Dănilă, iar în încheiere distinșii invitați au susținut alocuțiuni.
”Veteranii de razboi sunt simboluri vii ale curajului si sacrificiului, oameni care au pus binele tarii mai presus de propria lor viata.
Mostenirea voastra nu este doar o pagina de istorie, ci o flacara vie. Ea lumineaza calea militarilor de astazi, invatandu-ne ce inseamna cu adevarat camaraderia si devotamentul”, spunea dl gl.mr. Sava Claudiu.
Dl col. Danut Dogaru a dat citire Ordinului Ministrului Apararii Nationale nr.MP 321 prin care au fost inaintati, in mod exceptional
- la gradul de colonel in retragere, 4 veterani de razboi;
- la grdul de locotenent-colonel in retragere, 3 veterani de razboi.
Pe această cale, le multumim institutiilor si organizatiilor, tuturor celor care au fost mereu alaturi de membrii ANVR si le transmitem sincere urări de sănătate, viață lungă, alături de întreaga noastră recunoștință și prețuire!

BIROUL PERMANENT AL ANVR

Armata Romaniei
Pentru că astăzi vorbești în limba română, mulțumește-i unui veteran.
29 Aprilie - Ziua Veteranilor de Război
Mai sunt în viață doar 288 de veterani și opt văduve de război, fiecare dintre ei ne amintește că sacrificiul impune respect.
Nu este doar un gest simbolic. Este recunoașterea unui fapt simplu: libertatea de astăzi a fost câștigată cu prețul unor vieți, al unor decizii luate în condiții pe care puțini le pot înțelege cu adevărat.
Veteranii de război nu sunt doar o filă de istorie. Sunt oamenii care au trăit-o, care au dus-o mai departe și care ne-au lăsat-o nouă, întreagă.
Astăzi, îi privim cu respect și recunoștință.
Sacrificiul impune respect!🇷🇴 Vezi mai puţin

Să le mulțumim și să îi onorăm cât încă îi mai avem! Astăzi este Ziua lor, Ziua Veteranilor de război
Să le mulțumim și să îi onorăm cât încă îi mai avem! Astăzi este Ziua lor, Ziua Veteranilor de război

29/04/2026 ⋅ 0 comentarii
Să le mulțumim și să îi onorăm cât încă îi mai avem! Astăzi este Ziua lor, Ziua Veteranilor de război.

„Este ziua celor care au luptat pentru România, au fost răniți sau prizonieri, și-au lăsat acasă familia, au renunțat la tot și au plecat pe front. Au apărat pământul nostru. Și nu se laudă cu faptele lor. În momentul de față, mai sunt în viață doar 288 de veterani și 8 văduve de război”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.

La 29 aprilie se sărbătoreşte, în fiecare an, Ziua Veteranilor de Război, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/2007. Data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ''veteran de război'', în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În toate garnizoanele din ţară au loc ceremonii militare şi religioase la monumentele dedicate eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial, adunări solemne ale asociaţiilor de veterani de război, spectacole şi activităţi de îngrijire a monumentelor şi cimitirelor eroilor.
Astăzi, spuneau nu de mult tot reprezentanții MApN, este o zi la fel de importantă ca Ziua Națională.
La mulți ani, Dragi Veterani!
Onoare și respect!
(Preluat din gazeta ”Glasul Cetatii”/ARAD)

Șeful Statului Major al Apărării / Romanian Chief of Defence

I-am cunoscut. Le-am strâns mâna și am ascultat poveștile lor, spuse simplu, fără dorința de a impresiona. În spatele acelor cuvinte stă însă o istorie pe care noi o trăim astăzi fără să o mai simțim la fel de apăsător.
Astăzi, de Ziua Veteranilor de Război, ne oprim și ne uităm cu mai multă atenție la ceea ce ne-au lăsat. Nu doar o victorie sau pagini de manual, ci un mod de a înțelege datoria, camaraderia și curajul.
În România mai sunt în viață doar 288 de veterani și opt văduve de război. O realitate care ne obligă să fim mai prezenți, mai atenți, mai recunoscători. Pentru că, odată cu fiecare dintre ei, pleacă o parte din istoria pe care nu o vom mai putea întreba nimic.
Pentru militarii de astăzi, exemplul lor nu este abstract. Este reperul după care ne măsurăm, în fiecare zi, felul în care ne facem datoria.
Vă mulțumesc pentru ceea ce ați făcut și pentru ceea ce continuați să însemnați pentru noi.
Sacrificiul impune respect!

În fiecare an, pe data de 24 ianuarie, este sărbătorită Unirea Principatelor Române din 1859.

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea când a avut loc unirea Principatului Moldovei și a Țării Românești sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii s-a bazat pe o puternică apropiere culturală și economică între cele două țări, avand aceeasi origine, limba si religie..
Momentul decisiv a fost când Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în ambele principate, pe 5/17 ianuarie 1859 în Moldova și pe 12/24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Întâlnirea istorică, în cadrul căreia s-a decis Mica Unire a avut loc la Hotel Concordia din București, situat pe strada Smârdan, numărul 39. Pe lângă dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Mica Unire s-a bazat pe apropierea culturală și economică dintre cele două principate.
Procesul unirii a început la odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între anii 1831-1832 în Muntenia și Moldova care prevedeau unificarea politică, urmate de acorduri vamale între anii 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări, începând cu data de 1848, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
La data de 1857 au avut loc Adunările Ad-hoc, unde majoritatea voturilor erau în favoarea unirii în ambele țări. De asememea, după finalul războiul Crimeii, când Franţa, Anglia şi Imperiul Otoman au înfrânt Imperiul Rus, a avut loc Conferința de la Paris în cadrul căreia s-a discutat și despre unirea celor două principate.
În cadrul Convenției de la Paris, o înțelegere a Marilor Puteri, prin care se accepta o unire mai formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu instituții comune.
La începutul anului 1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești. Ca slujitori ai patriei sub tricolor, ne mandrim ca primul unificator, alesul poporului a fost colonelul Alexandru iona Cuza. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel unirea politică.
El a fost înlăturat de la putere în 1866, iar unirea a fost ulterior consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit statul România.
PRESEDINTELE ASOCIATIEI NATIONALE
A VETERANILOR DE RAZBOI
General de brigada(rtr) ION DANILA

Cu prilejul Sfintelor sarbatori de iarna si a Anului Nou, Conducerea Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi are deosebita cinste si onoare sa transmita bravilor luptatori, supravetuitori ai celui de-al Doilea Razboi Mondial si urmasilor acestora cele mai sincere, calduroase si respectuoase urari de sanatate, viata lunga, lumina in suflet, multa incredere si speranta. Anul 2026 sa va ajute sa treceti peste greutatile de zi cu zi, sa aveti clipe de neuitat alaturi de cei dragi si multe bucurii. Alături de urările tradiționale de sărbători vă transmitem mulțumirile noastre pentru încrederea acordată.
Meritati cu prisosinta stima, pretuirea si recunostinta intregului popor pentru daruirea, curajul, abnegatia si spiritul de sacrificiu dovedite din plin pe fronturile in care ati luptat, asa cm au actionat si fostii camarazi, nemuritorii eroi ai neamului romanesc, mutati in unitatile ceresti.
Ati pus mai presus, cauza nobila a slujirii sub tricolor a scumpei si mult incercate noastre patrii.
Bunul Dumnezeu sa binecuvanteze veteranii, invalizii, vaduvele de razboi/vaduvele de veterani de razboi.
LA MULTI ANI SANATOSI!

PRESEDINTELE ASOCIATIEI NATIONALE
A VETERANILOR DE RAZBOI
General de brigada(rtr)

ION DANILA