ActiveWatch

Singurul răspuns din partea MAI la scrisoarea publică adresată de 44 de organizații a venit din partea d-lui Predoiu. Din el aflăm că dl Drăgan, care a folosit un ton amenințător la adresa jurnaliștilor, este, în realitate, un om cu "suflet bun și gând curat".

Răspunsul Ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu privire la întrebarea adresată de reprezentanții publicației „Recorder” prezenți la conferință de presă susținută împreună cu ministrul Federal de Interne al Austriei, G Răspunsul Ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu privire la întrebarea adresată de reprezentanții publicației „Recorder” prezenți la conferință de presă susținută împreună cu ministrul Federal de Interne al Austriei, Gerhard Karner Postat în: 26 mai 2026 …vă refer...

44 de organizații neguvernamentale și redacții îl critică într-o scrisoare deschisă, publicată azi, pe reprezentantul Poliției Române, directorul Cabinetului Inspectorului General, pentru insinuările, discreditarea și tonul amenințător folosit la adresa jurnaliștilor Recorder, a surselor acestora și a susținătorilor acestora.

Semnatarii scrisorii deschise solicită Ministrului de Interne și Inspectorului General al Poliției Române să clarifice dacă se delimitează de afirmațiile acestuia și să analizeze conduita sa.

Textul integral al scrisorii deschise în primul comentariu.

❗️Senatorii au votat astăzi proiectul de lege care ar obliga asociațiile și fundațiile să publice identitatea donatorilor. Înaintea votului, 430 de organizații ale societății civile au semnat scrisoarea publică prin care au tras încă o dată un semnal de alarmă despre faptul că dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței, iar transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile.
“Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor unei asociații și fundații în condițiile în care instituțiile statului român dețin aceste informații și au toate instrumentele legale de a acționa atunci când identifică o situație de nelegalitate, căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activității pentru simpla nedepunere a acestei declarații, urmată de dizolvarea de drept sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa.”
👇Citește integral scrisoarea transmisă de organizații.

Peste 430 organizații ale societății civile atrag atenția asupra riscurilor generate de inițiativa legislativă de completare a OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile (proiectul de lege L233/2026, link în comentarii), aflată în dezbaterea Parlamentului României.

Propunerea introduce obligația generală de publicare a identității donatorilor, însoțită de o sancțiune disproporționată: suspendarea activității organizației pentru nedepunerea declarației.

O astfel de măsură poate afecta libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor neguvernamentale.

Instituțiile statului dețin deja informațiile relevante și au instrumentele legale necesare pentru a interveni atunci când există suspiciuni de nelegalitate.

Solicităm Parlamentului României să respingă această inițiativă sau inițiatorilor să o retragă.

Orice reglementare privind societatea civilă trebuie să pornească de la un scop legitim, date concrete și măsuri proporționale, nu de la premise care pot restrânge spațiul civic din România.

Încurajăm organizațiile societății civile să transmită această scrisoare către reprezentanții din Parlament din circumscripțiile lor.

Linkul către textul integral al scrisorii este disponibil în comentarii.

Ziua Mondială a Libertății Presei. Una dintre cele mai grave încălcări ale libertății presei din perioada recentă: jurnalistul Victor Ilie a fost vizat de un mandat de supraveghere care i-a expus monitorizării de către organele de urmărire penală și pe alți jurnaliști, dar și surse jurnalistice. Responsabilă de acest mandat a fost DNA Iași, instituție care a mai urmărit în trecut și alți jurnaliști. Victor relatează azi pe “Drepturi și Strâmbe” filmul acestei supravegheri (devenită publică anul trecut) și dezvăluie informații noi despre comportamentul abuziv al procurorilor DNA Iași și despre cm se desfășoară tehnic și logistic o astfel de supraveghere. Citind relatarea lui, învățăm să ne păzim mai bine de interferențe abuzive ale instituțiilor statului, care ne pot pune în pericol activitatea profesională, sursele jurnalistice sau viața privată.

DNA Iași era condus la acel moment de procuroarea Cristina Chiriac, devenită azi Procuroare Generală a României. Supravegherea lui Victor Ilie și a celorlați jurnaliști este încă o pată gravă pe CV-ul profesional al noii procuroare generale. Prima vizează cazul Onilă, ale cărui detalii au fost dezvăluite de jurnaliștii de la “Să fie Lumină”.

Un “snippet” din viața jurnaliștilor români în povestea lui Victor:

Despre libertate, supraveghere și Procuroarea Generală a țării De Ziua Mondială a Libertății Presei

Sărbătorim azi Ziua Mondială a Libertății presei cu două rapoarte care evaluează situația libertății presei în România și la nivel global.

Primul raport, “Starea democrației în 2025”, a fost publicat de Coaliția “ONG-uri pentru Cetățean” .
Conform raportului, „Mediul în care activează jurnaliștii și activiștii a devenit din ce în ce mai ostil, marcat de agresiuni fizice, jigniri din partea oficialilor și campanii de discreditare.”

Cel de-al doilea raport este Indexul anual al libertății presei publicat de organizația Reporteri fără Frontiere.

Conform raportului, libertatea presei, la nivel global (sunt analizate 180 de țări), se află la a cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani.

România se situează pe locul 49 în Indexul RSF pe anul 2026, cu 67.71 puncte, avansând 6 poziții față de anul precedent, când țara noastră a avut un punctaj de 66.42.

ActiveWatch este membru al rețelei Reporteri fără Frontiere din anul 2004.

“Starea democrației în 2025” ◾ RSF - Indexul anual al libertății presei Pe 29 și 30 aprilie au fost publicate două rapoarte care analizează, printre altele, situația libertății presei din România. Rapoartele apar în preambului zilei de 3 mai - Ziua Mondială …

Coaliția ONG-uri pentru Cetățean a lansat ieri Raportul Starea Democrației în 2025, o analiză a democrației, statului de drept și drepturilor civice în România, realizată de CeRe, Centrul pentru Inovare Publică și ActiveWatch, cu contribuții din partea ApTI, Expert Forum și Greenpeace România.

𝐋𝐈𝐍𝐊-𝐮𝐥 𝐜ă𝐭𝐫𝐞 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐧𝐢𝐛𝐢𝐥 î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐢𝐢 / 𝐥𝐢𝐧𝐤 î𝐧 𝐁𝐈𝐎/pe stareademocratiei ro

Din sumar:
𝐀𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧-𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 Anularea prezidențialelor din 2024 rămâne fără explicații oficiale. Nicio lecție asumată, niciun raport public.
𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧ță 𝐯𝐬. 𝐨𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 93 de ordonanțe de urgență într-un an, tentative de restricționare a accesului la informații publice și declarații de avere scoase din spațiul public printr-o decizie CCR.
𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐛 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 Jurnaliști amenințați, activiști intimidați, campanii de discreditare organizate.
𝐏𝐫𝐨𝐭𝐞𝐬𝐭𝐮𝐥, 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦ă 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜ă Restricții administrative și intervenții disproporționate ale forțelor de ordine limitează dreptul cetățenilor de a ieși în stradă.
𝐃𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐞 î𝐧 𝐝𝐞𝐫𝐢𝐯ă Aplicarea arbitrară a regulilor privind conținutul online și lipsa de expertiză în zona AI ridică riscuri noi pentru drepturile fundamentale.
𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢ț𝐢𝐞 𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭ă, î𝐧𝐜𝐫𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 î𝐧 𝐬𝐜ă𝐝𝐞𝐫𝐞 Numiri controversate, reforme blocate, percepție publică tot mai fragilă.
𝐒𝐋𝐀𝐏𝐏-𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦𝐢𝐝𝐚𝐫𝐞 î𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧ță Procese costisitoare folosite ca instrument de presiune împotriva jurnaliștilor și ONG-urilor.
𝐌𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥: î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 ș𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭𝐞 Organizațiile de mediu sunt marginalizate, intimidate, hărțuite în instanță.
𝐃𝐨𝐳𝐞 𝐝𝐞 𝐨𝐩𝐭𝐢𝐦𝐢𝐬𝐦 Pași timizi în reglementarea lobby-ului, un pas înainte pentru legea anti-femicid și câteva victorii în instanță pentru protecția mediului.

Protecția surselor jurnalistice este garantată de noul Regulament european privitor la libertatea mass-mediei (EMFA), intrat în vigoare în august 2025 și care are aplicare directă în legislația românească. Totuși, această nouă reglementare, care se adaugă principiilor definite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și prevederilor din legislația națională (incluse în legea audiovizualului, legea de funcționare a televiziunii și radioului public, legea de funcționare a agenției naționale de presă Agerpres), care garantează dreptul la protecția surselor jurnalistice, nu este cunoscută de autorități.

EduPedu a anunțat că Inspectoratul școlar județean Constanța i-a cerut, printr-o adresă, să își dezvăluie sursele pe care și-a bazat informațiile dezvăluite într-un articol referitor la activitatea acestui inspectorat. Mai exact, Inspectoratul școlar județean Constanța cere Edupedu.ro să precizeze care a fost modalitatea prin care jurnaliștii au avut acces la un document (raportul de cercetare disciplinară și decizia de sancționare), “în contextul în care acest document nu a fost făcut public și nici nu a fost comunicat instituțional în baza unei solicitări”.

Chiar dacă scrisoarea Inspectoratului școlar județean Constanța nu poate obliga efectiv jurnaliștii la dezvăluirea surselor, ea nu ar fi trebuit să existe. ActiveWatch consideră că astfel de solicitări adresate presei de către autorități publice nu sunt doar nepotrivite, ci și periculoase, deoarece reprezintă o încercare de a pune presiune pe jurnaliști și contribuie la normalizarea ideii complet false că autoritățile ar avea dreptul să solicite dezvăluirea surselor jurnalistice oricând consideră de cuviință.

Reamintim că potrivit EMFA, obligația statelor membre este fix contrară, anume statele trebuie să se asigure că “sursele jurnalistice și comunicările confidențiale sunt protejate în mod efectiv” și nu trebuie ”să oblige furnizorii de servicii mass-media sau personalul lor editorial să divulge informații legate de surse jurnalistice sau de comunicări confidențiale sau care ar putea să le identifice sau să oblige orice persoane care, din cauza relației lor obișnuite sau profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deține astfel de informații, să le divulge” (Articolul 4).

Ca principiu general, potrivit noului regulament european EMFA, acele rare cazuri în statele membre pot limita dreptul la protecția surselor jurnalistice trebuie să fie justificate de un motiv imperativ de interes public iar interferența cu drepturile jurnaliștilor să fie proporțională și “să facă obiectul unei autorizări prealabile din partea unei autorități judiciare sau a unei autorități decizionale independente și imparțiale sau, în cazuri excepționale și urgente justificate în mod corespunzător, să fie ulterior autorizată de o astfel de autoritate fără întârzieri nejustificate” (Articolul 4).

„Uciderea jurnaliştilor a devenit un instrument acceptat de război, represiune şi control al informaţiei”

128 de profesioniști din media, inclusiv 11 femei au fost uciși în 2025. 44% dintre aceștia au murit în Gaza.

Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) și-a publicat cel de-al 35-lea raport anual privind jurnaliștii și lucrătorii media uciși în legătură cu munca lor în 2025.

IFJ solicită statelor membre ale ONU să adopte de urgență Convenția internațională privind siguranța și independența jurnaliștilor propusă de IFJ pentru a pune capăt ciclului de violență și impunitate.

Detalii în link-ul din primul comentariu.