Additive Point

O roată dințată cu câțiva dinți rupți poate părea o problemă minoră.

Dar pentru clientul nostru însemna ca, lună de lună, înainte de ziua de salariu, 3 oameni să stea și să împacheteze manual plicurile de salarii. Îți dai seama câți bani pierduți?

Motivul? Mașina lor de împachetat nu mai putea funcționa din cauza acestei piese pe care nici nu au găsit s-o achziționeze de la vreun furnizor.

Am primit piesa vineri, 28 august.

Pentru că roata avea deja câțiva dinți rupți, nu era suficient doar să o copiem. Am scanat piesa, am făcut reverse engineering și am reconstruit geometria originală.

Apoi am produs-o prin SLS, din PA12.

Am ales tehnologia și materialul astfel încât să obținem o piesă funcțională, rezistentă pe termen lung și cât mai apropiată ca proprietăți de reperul original, care fusese produs prin injecție de mase plastice.

Pe 3 septembrie piesa era deja livrată.

Iar luni, 7 septembrie, am primit vestea bună:
Mașina împacheta din nou plicurile, iar echipa de HR era fericită. 😄

Pentru noi, acesta este unul dintre cele mai bune exemple despre unde printarea 3D și reverse engineering-ul chiar au sens.

Nu pentru că „putem printa o roată dințată”.
Ci pentru că putem readuce rapid în funcțiune un echipament atunci când o piesă mică devine un blocaj costisitor.

PS: Imaginea este doar pentru referință.

Ne gândeam că luna asta va fi una mai liniștită, dar aparent clienții noștri au nevoie de piese cu termene strânse pentru că proiectele trebuie finalizate și livrate.

La voi cm e?

Cât de mare trebuie să fie un batch ca să nu mai aibă sens printarea 3D?

Am avut recent o discuție cu un producător de matrițe din Sibiu. Mi-a spus ceva ce nu m-am așteptat: chiar și la 10.000 de bucăți, uneori tot îi îndrumă pe clienți spre printare 3D.

Motivul? Costul unei matrițe/SDV nu se amortizează mereu la volumul respectiv, mai ales dacă geometria e complexă sau piesa se schimbă des.

Discuția asta mi-a confirmat ceva ce văd des în practică: întrebarea corectă nu e „cât de mare e batch-ul", ci „cât costă unealta față de câte bucăți chiar ai nevoie".

Nu e o regulă valabilă peste tot în industrie, dar la noi apare des.

Voi cm decideți când o unealtă (matriță, SDV, ștanță) chiar merită investiția?

Unele fotografii păstrează chipuri.
Altele păstrează o viață întreagă de amintiri.

Pentru reuniunea de 50 de ani de la absolvirea Liceului Pedagogic din Sibiu, am realizat un suport de poză personalizat, inspirat de fațada clădirii vechi a liceului.

Pentru cei care s-au întors acolo după atâția ani, nu era doar o clădire. Era locul în care au crescut, au învățat, au legat prietenii și au pornit pe drumul lor.

Ne-am bucurat să transformăm această amintire într-un obiect fizic, realizat prin imprimare 3D — o ramă foto care să ducă mai departe povestea unei generații.

Pentru că uneori, cel mai frumos cadou este o amintire pe care o poți ține în mâini.