Heritage In Design

Weekendul acesta, Heritage In Design a ajuns la Moldovan Urban Days.

Am avut ocazia să povestim despre cm a început Heritage In Design, despre primele două ediții, despre proiectele care au crescut în jurul lui și despre ceea ce ne dorim să construim mai departe.

Pentru noi, astfel de întâlniri sunt importante pentru că duc conversația despre patrimoniu în contexte noi și ne aduc mai aproape de oameni care cred, la fel ca noi, că arhitectura și patrimoniul au nevoie de dialog, implicare și idei care să privească și spre viitor.

Ne bucurăm că am putut împărtăși din experiența Heritage In Design și, în același timp, să descoperim alte perspective, proiecte și oameni preocupați de aceleași lucruri.

Mulțumim Moldovan Urban Days pentru invitație și pentru întâlnire.

Când am început Heritage In Design, nu ne-am dorit doar să organizăm un eveniment.

Ne-am dorit să construim un loc în care oamenii care lucrează cu patrimoniul sau sunt pur și simplu curioși să îl descopere să se poată întâlni.

Un loc în care un arhitect poate sta la aceeași masă cu un meșter, un student poate pune întrebări unui specialist, un producător poate prezenta un material, iar o conversație începută în timpul unei conferințe poate deveni, mai târziu, o colaborare.

Ne dorim să învățăm unii de la alții și să păstrăm aproape cunoașterea care riscă să se piardă. Să vedem tehnicile și meșteșugurile nu doar ca parte din trecut, ci ca resurse din care încă avem foarte multe de învățat.

Ne dorim și să schimbăm puțin felul în care privim patrimoniul. Să nu ne oprim la întrebarea „cum îl păstrăm?”, ci să ajungem și la „cum îl ducem mai departe?”.

Iar poate cel mai important, ne dorim ca lucrurile să nu se termine odată cu evenimentul.

Dacă după Heritage In Design rămân o idee nouă, o colaborare, o tehnică descoperită, o întrebare, un proiect sau pur și simplu dorința de a privi mai atent ceea ce avem în jur, atunci înseamnă că am construit ceva care poate continua.

De ce am ales să avem ateliere creative la Heritage In Design?

Pentru că ne-am dorit ca patrimoniul să poată fi descoperit și prin experiență directă.

Putem vorbi mult despre materiale, tehnici tradiționale, meșteșuguri și despre importanța păstrării lor. Dar în momentul în care lucrezi cu propriile mâini, vezi procesul și stai lângă un om care cunoaște o tehnică, începi să înțelegi lucrurile diferit.

De aceea, la Heritage In Design, atelierele au un loc important în program.

Am ales activități care să îi aducă pe participanți mai aproape de materiale și de procesul din spatele unui obiect sau al unei tehnici. Ne-am dorit ca oamenii să poată întreba, încerca, observa și înțelege câtă cunoaștere există în lucrurile care, uneori, par simple la prima vedere.

Atelierele creează și un alt tip de întâlnire. Una mai apropiată între meșter, specialist și participant. Cunoștințele nu mai sunt prezentate doar din fața unei săli, ci sunt transmise prin demonstrație, practică și conversație.

Dacă vrem să vorbim despre viitorul patrimoniului, trebuie să vorbim și despre oamenii care cunosc aceste tehnici, despre materialele cu care lucrăm și despre cm putem transmite mai departe ceea ce știm.

De aceea alegem să facem loc atelierelor creative în cadrul Heritage In Design. Pentru a transforma curiozitatea în experiență și experiența în ceva ce poți duce mai departe.

Unele lucruri despre patrimoniu se înțeleg cel mai bine atunci când le vezi, le atingi și încerci să le faci cu propriile mâini.

Workshopul susținut de Clubul de Arhitectură Vernaculară, CAV, în cadrul Heritage In Design a adus participanții mai aproape de arhitectura tradițională și de cunoștințele care stau în spatele ei.

A fost un context în care discuția despre patrimoniu a trecut dincolo de teorie. Participanții au avut ocazia să descopere tehnici, materiale și principii de lucru și să înțeleagă mai bine de ce este important să păstrăm cunoașterea legată de arhitectura vernaculară.

Pentru noi, astfel de workshopuri sunt o parte importantă din Heritage In Design. Patrimoniul înseamnă clădiri și obiecte, dar înseamnă și oameni, tehnici, materiale și cunoștințe transmise mai departe.

Ne bucurăm că am avut Clubul de Arhitectură Vernaculară alături de noi și că am putut transforma, pentru câteva ore, patrimoniul într-o experiență practică, împărtășită și dusă mai departe.

Unele momente din Heritage In Design au reușit să facă sala să se oprească pentru câteva clipe și pur și simplu să privească.

Unul dintre ele a fost vizionarea filmului “Toujours semer” dedicat arhitectului Șerban Sturdza, în regia lui Gratián Galda.

Arhitect, restaurator și una dintre vocile importante ale patrimoniului construit din România, Șerban Sturdza este un om a cărui activitate vorbește despre mult mai mult decât arhitectură. Vorbește despre responsabilitate, despre grija față de locuri și comunități, despre lucrurile care merită păstrate și despre felul în care intervenim asupra lor.

Filmul ne-a oferit ocazia să îl descoperim și dincolo de proiecte, prin ideile, experiențele și felul său de a privi arhitectura și patrimoniul.

Iar reacția Elizei Yokina de după vizionare spune poate cel mai bine ce a însemnat acest moment:

„Cel mai extraordinar documentar despre cel mai generos dintre arhitecți, Șerban Sturdza. De urmărit și nu doar de arhitecți.”

Ne bucurăm că Heritage In Design a putut crea și astfel de momente. Momente în care patrimoniul este privit prin poveștile și experiențele oamenilor care au ales să îi dedice o parte importantă din viața lor.

Credem că oamenii dau sens unui eveniment. Iar la Heritage In Design ne dorim alături oameni care au experiență, dar mai ales oameni care pun întrebări, deschid conversații și ne ajută să privim patrimoniul dincolo de ceea ce vedem la prima vedere.

Teodor Frolu este unul dintre oamenii care au fost alături de Heritage In Design încă de la prima ediție și care s-au întors și anul acesta ca speaker.

Arhitect ca formare și antreprenor în industriile creative, activitatea sa a trecut de-a lungul timpului prin arhitectură, regenerare urbană, patrimoniu, design și dezvoltare locală. Este implicat în proiecte care pun în legătură patrimoniul cu prezentul și care caută noi moduri prin care tradiția poate rămâne relevantă.

La cea de-a doua ediție Heritage In Design, Teodor Frolu ne-a vorbit despre traditiicreative.ro, „platforma viitorului ADN românesc”, și despre felul în care tradiția, meșteșugurile și resursele culturale locale pot deveni puncte de plecare pentru proiecte contemporane.

O perspectivă care se apropie foarte mult de ceea ce ne dorim și noi prin Heritage In Design. Să nu privim patrimoniul doar prin ceea ce a fost, ci prin ceea ce poate deveni atunci când îl înțelegem, îl păstrăm și îi găsim un loc firesc în prezent.

Ne bucurăm că Teodor Frolu a ales să fie alături de noi pentru al doilea an consecutiv și, mai ales, că Heritage In Design devine un loc în care oamenii revin, conversațiile continuă și ideile cresc de la o ediție la alta.

Mulțumim Stycle pentru că ați fost parte din Heritage In Design ediția a II-a.

Prin prezența în zona expozițională și prin viziunea lor centrată pe economie circulară și upcycling, Stycle a adus mai aproape de public o altă fațetă a sustenabilității: aceea în care sticla și materialele uzate își redobândesc utilitatea și frumusețea sub formă de obiecte de design unice, născute din pasiune și respect pentru mediu.

Ne bucurăm că am avut alături parteneri care demonstrează cm creativitatea contemporană poate da o nouă viață resurselor, transformând responsabilitatea ecologică într-o poveste vizuală și funcțională autentică.

Mulțumim pentru încredere și pentru că ați fost parte din comunitatea Heritage In Design.

Cu mult înainte să vorbim despre sustenabilitate, eficiență energetică sau materiale locale, oamenii construiau pornind de la ceea ce aveau în jurul lor.

Lemn din pădurile apropiate. Pământ din zonă. Piatră. Paie și alte materiale naturale. Fiecare material era ales în funcție de loc, de climă și de felul în care urma să fie folosit.

Construcțiile tradiționale nu urmau aceeași rețetă peste tot. Se adaptau la resursele disponibile, la condițiile locului și la nevoile comunității. Iar cunoștințele despre materiale și tehnici se transmiteau din generație în generație, prin practică și experiență.

Poate tocmai aici găsim una dintre lecțiile importante pe care patrimoniul ne-o oferă astăzi. Unele dintre ideile despre care vorbim tot mai mult în arhitectura contemporană, folosirea resurselor locale, adaptarea la climă, durabilitatea materialelor și construirea în relație cu locul, au existat de mult timp.

Patrimoniul nu ne arată doar cm se construia înainte. Ne poate ajuta să ne punem întrebări despre cm alegem să construim astăzi și ce vrem să lăsăm mai departe.