Salvati Delta

A fost un țăran aromân, un om dintr-o bucată, care a transformat pădurile Dobrogei într-o fortăreață de necucerit! Când comuniștii i-au furat oile și pământul prin colectivizare forțată, a pus mâna pe armă. A devenit unul dintre liderii mișcării de rezistență din Babadag. Zeci de soldați de Securitate au fost uciși sau dezarmați de grupările lui. A fost hăituit cu batalioane întregi! În primăvara lui 1952, trădat și încolțit, a refuzat să se predea, murind ciuruit de gloanțe în mijlocul unui schimb de focuri devastator!”
Nicolae Fudulea, alături de frații săi și de legendarii haiduci ai Dobrogei (precum Gogu Puiu), a refuzat genocidul economic și cultural pe care noul regim îl impunea în satele din sud-estul țării. Aromânii, oameni mândri și legați de proprietatea lor, s-au organizat militar.
Fudulea cunoștea perfect relieful aspru al Dobrogei, ascunzându-se în stufărișuri și păduri. A eliberat arestați și a executat ofițeri acuzabili de tortură. Răspunsul statului a fost o teroare în masă: au arestat familii întregi de aromâni și le-au trimis în lagăre de exterminare.
Prins într-o ambuscadă de trupele MAI, Nicolae Fudulea a ales ieșirea eroilor. A golit încărcătoarele până la ultimul glonț, refuzând să ajungă viu pe mâinile torționarilor pentru a nu fi obligat să-și trădeze rețeaua.
Morala: Oamenii legați de pământ prin sudoare nu îl cedează prin semnături. Nicolae Fudulea a preferat să-și verse sângele în pădurile Babadagului, demonstrând că libertatea nu se milogește la ușa partidului, ci se apără cu arma în mână.

A fost un țăran aromân, un om dintr-o bucată, care a transformat pădurile Dobrogei într-o fortăreață de necucerit! Când comuniștii i-au furat oile și pământul prin colectivizare forțată, a pus mâna pe armă. A devenit unul dintre liderii mișcării de rezistență din Babadag. Zeci de soldați de Securitate au fost uciși sau dezarmați de grupările lui. A fost hăituit cu batalioane întregi! În primăvara lui 1952, trădat și încolțit, a refuzat să se predea, murind ciuruit de gloanțe în mijlocul unui schimb de focuri devastator!”

Nicolae Fudulea, alături de frații săi și de legendarii haiduci ai Dobrogei (precum Gogu Puiu), a refuzat genocidul economic și cultural pe care noul regim îl impunea în satele din sud-estul țării. Aromânii, oameni mândri și legați de proprietatea lor, s-au organizat militar.

Fudulea cunoștea perfect relieful aspru al Dobrogei, ascunzându-se în stufărișuri și păduri. A eliberat arestați și a executat ofițeri acuzabili de tortură. Răspunsul statului a fost o teroare în masă: au arestat familii întregi de aromâni și le-au trimis în lagăre de exterminare.

Prins într-o ambuscadă de trupele MAI, Nicolae Fudulea a ales ieșirea eroilor. A golit încărcătoarele până la ultimul glonț, refuzând să ajungă viu pe mâinile torționarilor pentru a nu fi obligat să-și trădeze rețeaua.

Morala: Oamenii legați de pământ prin sudoare nu îl cedează prin semnături. Nicolae Fudulea a preferat să-și verse sângele în pădurile Babadagului, demonstrând că libertatea nu se milogește la ușa partidului, ci se apără cu arma în mână.

Tătari (foto 1), ruși scopiți (foto 2) și țigani (foto 3) din , la începutul sec. XX, surprinși de către celebrul antropolog elvețian Eugèn Pittard. În anul 1917, acesta publica la Paris lucrarea de 328 de pagini „La Roumanie: Valachie, Moldavie, Dobroudja: 50 illustrations, dont 35 hors-texte d'après des photographies prises par l'auteur”.
Cartea avea și o dedicație din partea autorului: „Poporului român, pe care, în timpul lungilor mele campanii de studii antropologice, am ajuns să-l cunosc şi să-l iubesc. Am încercat să prezint o scurtă sinteză a tuturor elementelor care formează ţările româneşti şi mi-am dorit să evoc, în spiritul său, acest popor, tradiţiile sale, obiceiurile sale, viaţa sa economică – un pic din sufletul românesc".
Graţie relaţiei de prietenie cu prinţul George Bibescu, Pittard ajunge în 1899 în Peninsula Balcanică şi vizitează România, în special Dobrogea. Începând cu anul 1901, de-a lungul celor 30 de ani de studii antropologice în România, Eugène Pittard a realizat cele mai multe cercetări în Dobrogea, rezultând astfel peste 50 de articole extrem de interesante cu privire la varietatea etniilor din regiunea noastră, dar și despre comportamentul social și vestimentația acestora.
De exemplu, în satul 2 Mai, comuna Limanu, Pittard a descoperit membri ai sectei scopiților (castrații) - foto 2 - o sectă rusească a căror membri trăiau în Rusia, Basarabia și România. Bărbații din această sectă se castrau, acesta fiind un pas către o viață lipsită de tentații lumești. Scopiții credeau că a doua ve**re a lui Hristos va avea loc când numărul lor va atinge 144,000, de aceea aceștia erau foarte implicați în prozelitism.
În foto 3 se poate observa că femeile rrome din planul secund poartă feregea, aceasta fiind purtată chiar până prin anii 1960 în anumite sate dobrogene, de regulă cele care erau mai izolate față de centrele urbane. În foto 4 o putem vedea pe Helen Pittard, soția renumitului antropolog, cu tătăroaicele din Dobrogea într-una dintre expedițiile lor pe teren.

RomSilva este o nucă tare. Cine o va sparge va lua Premiul Nobel pentru război.

6 luni de muncă mai târziu, reorganizarea Romsilva e publicată în Monitorul Oficial.
Intrăm pe calendarul de implementare!

Există două feluri de miliardari. Ăia care vând arme și moarte și ceilalți care cumpără viață.

The rainforest found an unlikely defender.

Johan Eliasch purchased roughly 400,000 acres of Amazon rainforest from a logging company and immediately shut down all operations on the land.

The decision halted deforestation across a massive area and protected fragile ecosystems, showing how direct action can create instant environmental impact.

De prin alte ierni
Trecerea din Prospect, majoritatea copii care veneau la școală.
Foto arhivă: Liviu Simioncencu