Expert Forum (EFOR)

Am participat la Congresul Studenților din România, dedicată anul acesta implicării în viața publică. În cadrul panelului „Voci pentru schimbare”, colega noastră Maria a vorbit despre rolul pe care îl au tinerii în construirea unor comunități mai implicate și mai democratice, precum și despre importanța educației pentru democrație și a spațiilor în care elevii și studenții pot învăța să participe activ la viața publică.

Felicitări Uniunea Studenților din România (USR) pentru organizarea acestui eveniment care reunește anual sute de studenți, organizații și invitați din domeniul educației și societății civile.

Am lansat azi raportul ”Finanțarea partidelor politice în 2025 și nevoia urgentă de reformă”.
Raportul integral, statistici și recomandări, alături de înregistrarea evenimentului de lansare, sunt disponibile la https://expertforum.ro/finantarea-partidelor-2025-reforma/. Graficele în format electronic sunt disponibile la https://www.banipartide.ro/

----
Raportul analizează finanțarea partidelor politice în 2025, într-un context în care Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat o reformă mai amplă a legislației privind partidele, campaniile electorale și funcționarea instituției. Deși 2025 nu a atins nivelul excepțional din 2024, când rambursările pentru campanii și subvențiile au depășit un miliard de lei, veniturile au rămas ridicate comparativ cu anii anteriori, însumând 323 de milioane de lei pentru partide și 381 de milioane de lei pentru organizațiile minorităților naționale.

Finanțarea partidelor politice din România rămâne dominată de subvenții (inclusiv rambursări masive pentru campanii) și împrumuturi - una din schimbările majore din ultimii 2 ani electorali. Limitele dintre finanțarea partidului și cea a campaniilor electorale sunt neclare. Unele dintre principalele probleme rămân nivelul ridicat al subvențiilor și mecanismele neclare de alocare a fondurilor, lipsa unor limite globale pentru finanțatori, opacitatea sursei fondurilor - mai ales în campanii - sau raportările neuniforme.

Lipsa de resurse la nivelul AEP limitează capacitatea de control. Capacitatea redusă a autorităților de a verifica în mod eficient proveniența banilor, inclusiv prin colaborare interinstituțională, limitează transparența procesului. De asemenea, rămâne redusă colaborarea cu instituții precum CNA, care ar putea oferi o imagine mai solidă cu privire la modul în care se cheltuiesc banii pentru presă și propagandă. O reformă ar trebui să elimine deciziile politice și să consolideze independența acțiunilor de control. Sancțiunile rămân reduse și nu sunt disuasive.
Finanțările pentru partide par a fi mai puțin ideologice și mai degrabă legate de asigurarea de influență politică. Faptul că finanțatori PSD au contribuit în 2025 la veniturile AUR sau membri PNL au donat la PSD contribuie la această concluzie. Am identificat, ca și în anii anteriori, posibile cazuri de finanțatori pentru care donațiile sau împrumuturile nu se corelează neapărat prin raportare la datele din declarațiile de avere sau la informațiile financiare raportate la Ministerul Finanțelor.

O reformă a finanțării politice ar trebui să reducă riscurile de cumpărare a influenței politice, să limiteze concentrarea resurselor în jurul unor rețele restrânse și să asigure un echilibru mai bun între finanțarea publică, competiția politică reală și transparența față de alegători. Trebuie menționat că, după anularea alegerilor din 2024, decidenții nu au luat nicio măsură semnificativă pentru îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea politică, care să limiteze pe viitor apariția unor riscuri majore pentru integritatea procesului electoral. Nici legislația privind declarațiile de avere și interese nu a fost amendată, ceea ce înseamnă că probabil nu vom mai putea face astfel de analize în anii următori

În noiembrie 2024, singura monitorizare publicată înainte de primul tur prezidențial a aparținut Expert Forum. Luni mai târziu, TikTok confirma existența a 27.000 de conturi false care îl promovau pe Călin Georgescu. În tot acest timp, societatea civilă, universitățile și presa au fost cei care au continuat investigațiile. Soluția nu poate fi secretomania care justifică lipsa de acțiune sau, mai rău, complicitatea.

Ce lipsește din reglementările naționale? 📋

-Transparență financiară: raportări lunare privind cheltuielile din subvenții pentru propagandă, cu numele beneficiarilor finali, nu doar al firmelor de consultanță.

-Urmărirea cheltuielilor online: la alegerile din 2025, o campanie majoră cu publicitate negativă a rulat ilegal pe Facebook fără a fi identificat plătitorul. AEP ar putea dezvolta o metodologie clară de monitorizare.

-Legislație electorală actualizată: OUG 1/2025 nu se mai aplică, iar legea actuală este vagă privind campaniile ilegale online. Reglementările trebuie să vizeze campanii organizate și coordonate, nu doar postări individuale.

-Definirea terților: multe țări (UK, Germania, Letonia) reglementează deja contribuțiile actorilor externi campaniilor electorale. România nu o face.

-Crearea unui STRATCOM trebuie făcută într-un mod transparent. Credem că orice inițiativă de acest fel ar trebui să aibă un Consiliu Consultativ independent format din cercetători, reprezentanți ai presei și ai societății civile. Majoritatea expertizei în drepturi digitale se află în afara sectorului public. Dacă inițiativele STRATCOM vor fi fi secrete și netransparente, nu vom face decât să alimentăm neîncrederea în intențiile statului.

Într-o perioadă de criză politică, feed-ul de TikTok al românilor este un câmp de bătălie informațională. Am analizat 23.599 de videoclipuri politice virale de la începutul anului. Dintre acestea, doar în perioada 1 aprilie - 11 mai 2026, videoclipurile monitorizate au produs 101,9 milioane de vizualizări, 829.000 de distribuiri și 68.400 de comentarii. 52% dintre comentarii erau grupuri de mesaje duplicate.

Dintre cei 267.799 de urmăritori ai conturilor care au produs acest conținut, 53,1% erau conturi goale, fără niciun videoclip postat. Vorbim despre persoane reale, cetățeni preocupați, patrioți?

Datele noastre sugerează prezența continuă a unor rețele de amplificare care mențin artificial conversația la cote maxime exact în momentele în care publicul este cel mai vulnerabil. Ne întrebăm în acest context cm putem decide cine a fost primul, conturile inautentice sau susținătorii reali? Mai important, cine răspunde într-o democrație pentru manipularea informației care ajunge la cetățeni?

Raportul complet în comentarii.

Peste 430 organizații ale societății civile atrag atenția asupra riscurilor generate de inițiativa legislativă de completare a OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile (proiectul de lege L233/2026, link în comentarii), aflată în dezbaterea Parlamentului României.

Propunerea introduce obligația generală de publicare a identității donatorilor, însoțită de o sancțiune disproporționată: suspendarea activității organizației pentru nedepunerea declarației.

O astfel de măsură poate afecta libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor neguvernamentale.
Instituțiile statului dețin deja informațiile relevante și au instrumentele legale necesare pentru a interveni atunci când există suspiciuni de nelegalitate.

Solicităm Parlamentului României să respingă această inițiativă sau inițiatorilor să o retragă.

Orice reglementare privind societatea civilă trebuie să pornească de la un scop legitim, date concrete și măsuri proporționale, nu de la premise care pot restrânge spațiul civic din România.
Încurajăm organizațiile societății civile să transmită această scrisoare către reprezentanții din Parlament din circumscripțiile lor.