SOS Patrimoniu

https://www.sospatrimoniu.ro/articole/486-slatina,-un-amfiteatru-abandonat

Limesul Dacic, ansamblu de fortificații romane ce marchează granițele Imperiului Roman din provincia Dacia, a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni Comitetului de la New Delhi (27.07.2024). Decizia marchează recunoașterea internațională, la cel mai înalt nivel, a importanței patrimoniului arheologic al României și poziționează statul român într-un club select de state (Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria și Slovacia) care au inclus, la rândul lor, frontierele Imperiului Roman în UNESCO.
Ministerul Culturii Institutul Național al Patrimoniului

Limesul Dacic, comoara romană din România, inclusă în Patrimoniul UNESCO: între recunoaștere internațională și provocările punerii în valoare Limesul Dacic, ansamblu de fortificații romane ce marchează granițele Imperiului Roman din provincia Dacia, a fost inclus în Lista Patrimoniului...

Imaginea dezolării!
Ansamblul Curții Coțofenilor, monument istoric de secol XVIII și de importanță națională, este lăsat în paragină de către proprietari.

În astfel de situații, nu ar trebui aplicată măcar o amendă pentru neglijarea unui patrimoniu atât de valoros?

Astăzi, 4 martie, cutremurul este o amintire dureroasă. Dar nu ne oprim la ce a fost. Ne uităm lucid la ce avem de făcut.

Primele 72 de ore sunt decisive.
Nu pentru că autoritățile nu contează, ci pentru că nu pot ajunge peste tot, imediat.
În acest interval, diferența dintre haos și supraviețuire o fac deciziile simple, luate din timp.

Datele ne arată clar unde suntem:
– peste 70% dintre bucureșteni se tem că un cutremur major se poate întâmpla oricând în următorul deceniu
– doar 13% se simt pregătiți
– cei mai mulți încă nu au un plan, un rucsac, o înțelegere clară cu familia sau comunitatea lor

De aceea, astăzi lansăm GHIDUL PENTRU PLANUL DE SUPRAVIEȚUIRE PENTRU 72 DE ORE ÎN CAZUL UNUI CUTREMUR, realizat împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, care te ajută să știi:
– ce faci înainte și în timpul cutremurului
– ce faci în primele 6, 24 și 72 de ore după
– cm te organizezi cu familia, blocul, comunitatea
– ce îți trebuie, concret, ca să reziști până vine ajutorul

Este un instrument despre claritate, autonomie și grijă unii față de alții.

Astăzi e un moment bun să-l deschizi.
Să-l parcurgi.
Să-ți faci planul.
Pentru tine. Pentru cei de lângă tine.

www.bucurestiulpregatit.ro
Susținut de Lidl Romania

Institutul Național al Patrimoniului organizează evenimentul Mărțișor INP, joi, 26 februarie 2026, între orele 11.00-14.00, la sediul central al INP din București, sector 4, str. Ienăchiță Văcărescu nr. 16, Bibliotecă.

Proiectul este dedicat elementului de patrimoniu universal UNESCO „Mărțișorul - practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie” și, implicit, purtătorilor și transmițătorilor de cunoștințe și tehnici de lucru ale mărțișoarelor tradiționale, ce sunt reprezentativi la nivel național, fiind în acord cu Legea nr. 26 din anul 2008, privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și punând în practică art. nr. 15 al Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003), care prevede participarea comunității, grupurilor și indivizilor la promovarea acestuia.

Proiectul se desfășoară sub forma unui atelier practic demonstrativ, în cadrul Programului cultural „Promovarea şi salvgardarea patrimoniului cultural național imaterial”.

Anul acesta, tradiția sărbătoririi Mărțișorului la INP pune în valoare elemente vii de patrimoniu cultural imaterial din regiunea etnografică a Nord-Vestului Munteniei – județul Dâmbovița. Evenimentul va fi deschis de un demers științific susținut de specialiști în domeniul patrimoniului cultural imaterial și al culturii tradiționale, urmat de dialoguri pe teme etnologice cu participanții la eveniment.

Invitații speciali ai atelierului practic-demonstrativ sunt meșterii populari de prestigiu Vasile și Daniela Moldoveanu din Moreni, jud. Dâmbovița. Aceștia sunt recunoscuți în târgurile naționale de produse meșteșugărești pentru expresivitatea artistică a prelucrării lemnului și pentru realizarea jucăriilor textile potrivit practicilor tradiționale moștenite. Sculptorul în lemn Vasile Moldoveanu este renumit pentru măiestria dovedită în arta lemnului, iar creatoarea de jucării tradiționale textile Daniela Moldoveanu pentru expresivitatea păpușilor pe care le realizează.

În cadrul acestei întâlniri, artista de muzică lăutărească Romanița Duminică, va oferi invitaților un mărțișor folcloric deosebit.

Brazda lui Novac este un monument istoric real, un val de pământ fortificat construit de romani în secolul al IV-lea (cca. 330 d. Hr.), în timpul împăratului Constantin cel Mare, pentru a proteja imperiul de invaziile goților.

Această structură impresionantă se întinde pe o distanță de peste 700 de kilometri, de la Drobeta-Turnu Severin până la râul Siret, traversând Câmpia Română și județe precum Mehedinți, Dolj, Olt, și până în Vrancea. Tehnic, fortificația era compusă dintr-un șanț adânc și un val de pământ (vallum) care inițial avea 12 metri lățime și 3 metri înălțime, fiind completată de castre și turnuri de pază pentru a monitoriza mișcările din câmpie.

Numele provine din folclorul românesc. Țăranii, neputând explica originea unei linii atât de lungi și drepte, au atribuit-o eroului mitologic Novac, care ar fi arat pământul cu un plug uriaș în lupta sa cu un balaur.

Existența Brazdei dovedește că retragerea aureliană din anul 271 nu a însemnat plecarea definitivă a romanilor, aceștia revenind și controlând militar zona de nord a Dunării încă un secol.

Deși este comparabilă ca efort ingineresc cu Zidul lui Hadrian din Britania, Brazda este astăzi amenințată de dispariție din cauza eroziunii și a agriculturii mecanizate care nivelează treptat valul de pământ.

https://historia.ro/sectiune/general/pandantivul-de-la-vitanesti-unul-dintre-cele-mai-2506870.html

Pandantivul de la Vitănești, unul dintre cele mai vechi obiecte din aur descoperite în România Pandantivul de la Vitănești, unul dintre cele mai vechi obiecte din aur descoperite pe teritoriul României poate fi admirat în expoziția permanentă Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României.