infoCONSTRUCT

În timpul verilor extreme, temperaturile din marile orașe pot depăși cu câteva grade valorile înregistrate în zonele rurale din jur. Fenomenul este cunoscut drept „insulă de căldură urbană” și devine tot mai vizibil în România, pe fondul valurilor de caniculă tot mai frecvente.

Acoperișurile albe și orașele supraîncălzite: soluția simplă pe care România încă o ignoră Studiile internaționale arată că temperaturile suprafețelor acoperișurilor albe pot fi cu zeci de grade mai mici comparativ cu cele tradiționale, închise la culoare.

Industria construcțiilor începe să caute alternative la materialele tradiționale cu amprentă ridicată de carbon, iar materialele bio-based devin tot mai relevante în arhitectura contemporană. Cânepa industrială, paiele, lemnul tehnic și chiar miceliul — structura vegetativă a ciupercilor — sunt analizate ca soluții pentru construcții mai sustenabile și mai eficiente energetic.

Materialele bio-based în construcții: cânepa, paiele și miceliul intră în arhitectura viitorului Motivul este simplu: sectorul construcțiilor generează aproximativ 37% din emisiile globale de carbon asociate energiei și materialelor.

Industria construcțiilor se află sub presiune crescândă pentru reducerea emisiilor de carbon, iar cimentul este unul dintre principalii factori de impact. Producția acestuia generează aproximativ 7–8% din emisiile globale de CO₂, ceea ce determină căutarea unor alternative viabile.

Betonul fără ciment, bazat pe tehnologii precum geopolimerii sau utilizarea de materiale reciclate, este una dintre direcțiile intens explorate. Aceste soluții pot reduce semnificativ amprenta de carbon, folosind subproduse industriale precum cenușa volantă sau zgura.

Betonul fără ciment: cât de aproape este industria de o alternativă reală? Proiectele pilot din Europa și Asia demonstrează că aceste materiale pot atinge performanțe structurale comparabile cu betonul tradițional.

Valurile de căldură devin tot mai frecvente în Europa, iar orașele sunt printre cele mai afectate. În România, verile extreme din ultimii ani aduc în prim-plan o problemă ignorată mult timp: clădirile nu sunt proiectate pentru temperaturi ridicate.

Clădirile pregătite pentru caniculă: noul standard de proiectare în România urbană Conceptul de „clădire rezilientă la caniculă” începe să devină relevant în arhitectură și construcții.

Conceptul de clădire care produce mai multă energie decât consumă nu mai aparține exclusiv proiectelor futuriste. În Europa, standardele nZEB (nearly Zero Energy Building) și Passive House accelerează dezvoltarea locuințelor și clădirilor eficiente energetic, iar România începe să adopte treptat aceste soluții.

Clădiri care produc energie: cât de realist este modelul în România O clădire producătoare de energie utilizează de regulă panouri fotovoltaice, pompe de căldură, sisteme inteligente de ventilație și materiale cu performanță termică ridicată.

Construcțiile printate 3D au trecut în ultimii ani de la statutul de experiment tehnologic la proiecte rezidențiale reale dezvoltate în Europa și Statele Unite. Germania, Danemarca, Irlanda și Luxemburg sunt printre țările care testează deja locuințe realizate cu imprimante industriale gigantice capabile să „tipărească” pereți din beton în doar câteva zile.

Case printate 3D în Europa: cât costă și când pot deveni obișnuință Principalul avantaj invocat de dezvoltatori este reducerea timpului de execuție.

Industria construcțiilor începe să adopte un model inspirat din economia serviciilor: materialele nu mai sunt cumpărate, ci „utilizate”.

Conceptul presupune plata pentru performanța unui material pe durata utilizării. În loc să achiziționeze beton sau oțel, beneficiarul plătește pentru durabilitate, rezistență sau eficiență energetică.

Materialele ca servicii - De la achiziție la performanță în timp De la achiziție la performanță în timp

Schimbările climatice și riscurile naturale determină o schimbare de paradigmă în construcții. Clădirile nu mai sunt proiectate doar pentru funcționalitate și cost, ci pentru reziliență.

Datele arată clar direcția. Conform UNDRR, pierderile economice cauzate de dezastre naturale depășesc anual 300 miliarde USD. În Europa, riscul seismic și inundațiile devin factori esențiali în proiectare.

Construcțiile optimizate pentru dezastru Design pentru cutremure, inundații și crize climatice

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a efectuat plăți în valoare totală de 59.571.101,33 lei pentru 59 de obiective de investiții, finanțate prin componenta C5 – Valul Renovării din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

MDLPA decontează peste 59,5 milioane lei pentru investiții în eficiență energetică și consolidare, prin PNRR Sumele decontate vizează lucrări aflate în diferite stadii de implementare, cu accent pe creșterea performanței energetice a clădirilor și modernizarea fondului construit.

În construcții, datele nu mai sunt doar suport pentru decizie — devin un element activ în procesul de proiectare și execuție. Digitalizarea transformă informația într-un „material” care influențează direct forma, costul și performanța clădirilor.

Datele devin material de construcție Cum influențează datele designul și execuția

Industria construcțiilor începe să adopte un model inspirat din economia digitală: „Building-as-a-Service” (BaaS). În locul deținerii tradiționale, utilizatorii plătesc pentru utilizarea spațiului, într-un sistem flexibil, bazat pe performanță și servicii integrate.

Construcțiile ca servicii: plătești utilizarea, nu clădirea Modelul „Building-as-a-Service”