Revista ARTA

"Stylistically, Ana Maria Szőllősi’s approach is diametrically opposed to that of Bătrânu. While melancholic interiors are often vast, absorbing the viewer like a lit stage, these nostalgic pieces are immersive in a different way. They are typically small, resembling the personal mirror one keeps on a nightstand. Through their scale, the thinness of the chassis, and the technique of diluted oils applied like a watery wash, they possess a portable quality. They are memories to be carried away, akin to prehistoric mano-portable artifacts, or one’s personal micro-fictions."

In his text, Horațiu Lipot looks closely at the intimate, mnemonic interiors of Ana Maria Szőllősi, where painting becomes a fragile space of memory, perception, and quiet tension.

“In the Evening, When You Go to Bed” or The Geometries of the Porphyry Absides An important aspect is that Szőllősi eschews traditional Albertian linear perspective.

„Stilistic, în lucrările Anei Maria Szőllősi, cm este lesne de observat, maniera reprezentării este diametral opusă. Dacă interioarele melancolice sunt de dimensiuni întinse și te absorb ca pe o scenă luminată, interioarele nostalgice de față sunt imersive în alt fel, fiind de regulă mici, ca cea mai personală oglindă, cea pe care o ții pe noptieră sau în baie. Au, prin dimensiune, prin subțiimea șasiului, cât și mai mult prin tehnica utilizată în care vopseluri de ulei sunt diluate și aplicate ca o estompă de apă, o anumită calitate a portabilității – ca amintirile de luat cu tine, ca primele artefacte preistorice mano-portabile, ca ceva pe care să construiești micro-narațiuni personale."

În textul său, Horațiu Lipot urmărește îndeaproape interioarele intime și mnemonice ale Anei Maria Szőllősi, unde pictura devine un spațiu fragil al memoriei, percepției și tensiunii discrete.

„Seara când te pui în pat” sau Despre geometriile caline din absidele de porfir Un aspect important este că Ana Maria Szőllősi nu folosește perspectiva liniară, cu un singur punct de fugă central, numită și albertiană.

"The Anthropocene is the name scientists have given to the current geological epoch, the result of a globalized economic system geared toward unlimited accumulation, colonization, and the depletion of all bodies. This is the real story, the common thread linking the past to the present and the future. In this context, what kinds of strategies and mechanisms can we employ to manage anxiety, trauma, and loss, to foster solidarity among depleted bodies, and perhaps prevent disaster?"

In her debut text for our magazine, Mihaela Cîrjan reflects on Adrian Preda’s exhibition "SIZE & SCALE", tracing a sharp connection between ecological collapse, capitalist expansion, and speculative futures. Moving between science, dystopia, and artistic research, the text unfolds a critical view on how we imagine and inhabit what comes next.

Adrian Preda: Size & Scale. On the Urgency of Dystopia In such a setting, I imagined myself visiting the exhibition as an alien or a person from a more or less distant future.

„Antropocenul este denumirea dată de oamenii de știință erei geologice actuale, efectul unui sistem economic globalizat orientat spre acumulare nelimitată, colonizarea și epuizarea tuturor corpurilor. Aceasta este povestea reală, firul roșu care leagă trecutul de prezent și viitor. În acest context, ce fel de strategii și dispozitive putem angrena pentru a gestiona anxietatea, trauma și pierderea, pentru a provoca solidarizarea corpurilor epuizate și a preveni, poate, dezastrul?"

În textul său de debut pentru revista noastră, Mihaela Cîrjan analizează expoziția „SIZE & SCALE" semnată de Adrian Preda, urmărind legăturile dintre colapsul ecologic, expansiunea capitalistă și imaginarul speculativ. Între știință, distopie și cercetare artistică, textul propune o reflecție critică asupra modului în care imaginăm și trăim viitorul.

Adrian Preda: Size & Scale. Despre urgența distopicului Într-un asemenea cadru, mi-am imaginat că vizitez expoziția ca o extraterestră sau persoană dintr-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.

„Legenda familiei”, noua expoziție de la Salonul de proiecte, privește subiectivitatea artistică dintr-o perspectivă diferită, plasând-o într-un continuum între viața personală, profesională și vocațională. Concepută de Dimitrie Grigorescu și Maria Grigorescu, expoziția pune sub semnul întrebării „excepționalitatea” figurii artistului în familie și societate, propunând în schimb o înțelegere mai nuanțată a identității artistice de-a lungul generațiilor.
📍 Vernisaj: vineri, 24 aprilie, ora 19:00
📍 24.04 – 31.05.2026
📍 Palatul Universul, București
“A Family’s Legend”, the upcoming exhibition at Salonul de proiecte, examines artistic subjectivity from a different perspective, placing it within a continuum between personal, professional, and vocational life. Conceived by Dimitrie Grigorescu and Maria Grigorescu, the exhibition questions the “exceptionality” of the artist’s figure within family and society, proposing instead a more nuanced understanding of artistic identity across generations.
📍 Opening: Friday, April 24, 7 PM
📍 24.04 – 31.05.2026
📍 Palatul Universul, Bucharest

„Legenda familiei”, noua expoziție de la Salonul de proiecte, privește subiectivitatea artistică dintr-o perspectivă diferită, plasând-o într-un continuum între viața personală, profesională și vocațională. Concepută de Dimitrie Grigorescu și Maria Grigorescu, expoziția pune sub semnul întrebării „excepționalitatea” figurii artistului în familie și societate, propunând în schimb o înțelegere mai nuanțată a identității artistice de-a lungul generațiilor.

📍 Vernisaj: vineri, 24 aprilie, ora 19:00
📍 24.04 – 31.05.2026
📍 Palatul Universul, București

“A Family’s Legend”, the upcoming exhibition at Salonul de proiecte, examines artistic subjectivity from a different perspective, placing it within a continuum between personal, professional, and vocational life. Conceived by Dimitrie Grigorescu and Maria Grigorescu, the exhibition questions the “exceptionality” of the artist’s figure within family and society, proposing instead a more nuanced understanding of artistic identity across generations.
📍 Opening: Friday, April 24, 7 PM
📍 24.04 – 31.05.2026
📍 Palatul Universul, Bucharest

Institutul Prezentului continuă programul de burse dedicate artiștilor, cercetătorilor, istoricilor de artă și editorilor români ale căror proiecte au drept finalitate realizarea de publicații. Bursa este oferită în vederea susținerii cercetării și dezvoltării unor viitoare cărți. Propunerile înscrise în prezentul apel pot fi proiecte de carte afiliate mediilor dans, performance și artă sonoră, care reflectă asupra unor subiecte specifice contextului și spațiului public din România. Sînt vizate doar acele propuneri care integrează de la început editarea de publicații sau forme experimentale de lucru cu mediul cărții. O prioritate a programului dedicat cărții de artă dezvoltat de Institutul Prezentului în 2026 este cultivarea scrisului ca practică artistică. Nu se urmărește susținerea cercetărilor deja finalizate, precum teze de doctorat sau volume colective, nici a publicațiilor din zona literaturii sau a criticii literare.
2 proiecte care vor fi selecționate în urma prezentului apel. Bursierii vor primi sprijin sub forma unui onorariu pe drepturi intelectuale în valoare de 15000 lei brut și vor susține o prezentare despre viitoarele cărți și stadiul de lucru al acestora în cursul lunii octombrie 2026. Publicarea cărților pe durata bursei nu este o condiție pentru acordarea sprijinului, programul vizînd dezvoltarea conținutului și parcursul acestora înaintea publicării.
Înscrierile sînt deschise pînă pe 30 aprilie 2026 prin completarea formularului disponibil la institutulprezentului.ro/calendar.
Bursele IP sînt organizate în 2026 în cadrul proiectului „Collegium. Cronologii pentru viitor” conceput de Ștefania Ferchedău. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
AFCN
imagine de la întîlnirea bursierilor din 2025

"A smooth song with fast lyrics, and heads of delivery guys spinning from the smiling face at the doorstep to the exhaustion from and anger about their sh*tty jobs. Just one order, open the phone and… become part of this evil spiral. s.a.b.a.’s music video draws you into the world of bicycles whirling through the cities to drop food, while in Sneha’s song the lyrics seem to fast to even grasp anything but the eponymous Cola and the Chips. The steady rhythm soothes you while the drivers go crazy. And the video leaves the choice open on whether you really want to order food – or rather think about the gig economy."

In his text, Maximilian Lehner reflects on Cola and the Chips, the music video by s.a.b.a., presented at ElectroPutere Gallery as a subtle yet sharp commentary on the gig economy. Moving between everyday scenes and philosophical inquiry, the text unpacks the tensions between comfort, exploitation, and moral ambiguity embedded in contemporary systems of labor.

Cola and the Chips An essay on a short experimental music video by s.a.b.a. and Sneha.