Stefania Filip

Ce ar trebui să îi cerem lui Dumnezeu?

Astăzi, de Ziua Internațională a Dorințelor mi-am amintit o poveste plină de sens.

Se spune că un om se ruga neîncetat la Dumnezeu, cerându-I tot felul de lucruri. La un moment dat, Dumnezeu i-a spus: „Îți împlinesc trei dorințe. Dar gândește-te bine… sunt doar trei.”

Omul a stat puțin pe gânduri. Era nefericit în căsnicia lui, nu se mai înțelegea cu soția și simțea că viața lui a devenit un calvar. Credea că i-ar fi mult mai bine fără ea.
Așa că i-a spus: „Doamne, scapă-mă de soția mea!”

Dumnezeu l-a întrebat: „Ești sigur?”
„Da, asta îmi doresc.”

Și dorința i-a fost împlinită. Soția lui a murit.

A urmat durerea… jalea… golul.
Pentru copii, pentru familie… dar mai ales pentru el.
Pentru că, odată cu trecerea timpului, a început să vadă ceea ce înainte nu putea: cât de mult bine adusese femeia aceea în viața lui, cât sprijin fusese, câtă iubire oferise.

Și atunci, cu inima zdrobită, a rostit a doua dorință:
„Doamne, te rog… adu-mi soția înapoi.”

Și Dumnezeu i-a adus-o.

Mai rămăsese o singură dorință.

Dar acum… nu mai știa ce să ceară.
S-a dus la prieteni.
Unul i-a spus: „Cere sănătate.”
Altul: „Cere bani.”
Altul: „Cere fericire.”
Altul: „Cere iubire.”

Și cu cât auzea mai multe, cu atât era mai confuz.

Timpul trecea… iar el nu reușea să aleagă.

Într-un final, a ridicat ochii către Dumnezeu și a spus:
„Doamne… nu mai știu ce să cer. Spune-mi Tu ce ar trebui să cer.”

Iar Dumnezeu i-a răspuns:
„Cere să fii mulțumit mereu cu ceea ce îți dau.”

…

Știai povestea?
Care este dorința ta cea mai puternică?
Ce Îi ceri lui Dumnezeu?

Poate că, de multe ori, credem că dacă vom avea mai mult — mai mulți bani, mai multă apreciere, recunoaștere, mai mult succes — vom fi, în sfârșit, liniștiți și împliniți.

Dar…..

Poți avea foarte multe lucrui… și totuși să simți un gol pe dinăuntru.
O foame care nu trece.
O neliniște care nu se stinge.

Pentru că acel gol nu este despre lucruri.
Este despre Dumnezeu.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate dorintele împlinite pentru că așa am putut înțelege că nu am nevoie de ele pentru a mă simți împlinită.

Pentru că așa am învățat că nu am nevoie de acele lucruri, ci am nevoie de El.
Ceea ce pot face eu e să ofer cât de mult pot celor din jur și să fiu împăcată cu ceea ce îmi dă Dumnezeu. Ca în poveste.

Și poate că aceasta este, de fapt, singura dorință care merită pusă pe primul loc.

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

Vești minunate!
Calendarul Armoniei -366 acțiuni pentru trup, minte și suflet a ajuns și în Librăria Sophia și, începând de astăzi, poate fi achiziționat și de acolo.

Un calendar creat cu suflet, gândit să aducă mai multă liniște, inspirație și armonie în fiecare zi, acum își găsește locul într-un spațiu atât de drag și special.

Poate fi un cadou minunat atât pentru tine, cât și pentru persoanele dragi ție!

Librăria Sophia, de strada Bibescu 19, aproape de Unirii este unul din locurile mele preferate care îmi aduce multă liniște😁 Nu mai spun de inspiratie și de câte cărți minunate mi-am luat de aici!


Pentru a putea stabili modul în care te pot susține în propriul tău proces de lucru cu sine, poți programa o sesiune telefonică gratuită de 30 de minute.

https://calendly.com/stefania-filip-365/30min?month=2025-09

Ștefania Filip,
Terapeut holistic și coach
______________________________
ARMONIA TA, MISIUNEA MEA!
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

https://www.stefaniafilip.ro/contact/
📞0724026224
(07240.COACH)
📧 [email protected]

Atât Iuda, cât și Petru L-au trădat pe Mântuitorul.

La o analiză obiectivă, poate că Petru pare chiar mai vinovat. S-a lepădat de 3 ori și a făcut-o în fața unor slujnice, în fața unor femei care, în vremea aceea, nu aveau nicio putere. Practic, nu era într-un pericol real. Nu avea de ce să se ascundă și totuși a făcut-o.

Și totuși, Petru a avut ceva ce Iuda nu a avut: puterea de a se ridica, de a cere iertare și de a se ierta pe sine.

Mântuitorul i-ar fi iertat pe amândoi.

Diferența nu a făcut-o greșeala. Diferența a făcut-o felul în care fiecare a ales să privească dincolo de cădere.

De câte ori poate cădea un om într-o viață? Doar Dumnezeu știe.

Important nu este numărul căderilor, ci ce faci după fiecare dintre ele.

Un citat care îmi place mult spune așa:

„Nu mă întreba de câte ori am căzut. Uită-te de câte ori m-am ridicat.”

Pentru că dacă tu nu vrei să te ridici, nimeni nu te poate ridica cu adevărat. Tu singur alegi să te ridici, cu ajutorul lui Dumnezeu, bineînțeles.

Nimeni nu poate face acest efort în locul tău. Nimeni nu poate lupta pentru tine.

Uneori, și noi rămânem blocați în propriile greșeli, în vinovăție, în rușine, în gândul că nu mai merităm nimic bun.

Dar Dumnezeu nu ne cere să fim perfecți. Ne cere să avem curajul să recunoaștem că am greșit, să cerem iertare și să mergem mai departe.

Iertarea de sine este importantă. Foarte importantă.

Nu înseamnă să credem că putem face orice și că totul este permis. Nu înseamnă să ne ascundem după „mă iert și gata”. Ci înseamnă să nu rămânem prizonierii propriei căderi.

Așa cm și la Taina Spovedaniei ni se spune să nu intrăm în detalii inutile care nu fac decât să ne mărească vinovăția și să facă păcatul să pară mai mare decât este, tot așa și în viață avem nevoie să nu rămânem blocați în greșeala noastră mai mult decât este nevoie.

Important este să recunoști, să îți asumi, să ceri iertare și să mergi mai departe.

Important este să vezi dincolo de greșeală, să ai puterea să te ridici și să crezi că Dumnezeu poate face lumină chiar și din cele mai întunecate locuri din sufletul nostru.

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

Imaginea este preluată de la Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Stefania Filip Nimic fără Dumnezeu!
Antrenor al armoniei și păcii interioare-Coach, terapeut holistic

Cartea care îți oferă toate răspunsurile!

Ce ar trebui să citim în perioada aceasta? Și nu doar acum.
Unde găsim, de fapt, răspunsuri la frământări?

În săptămâna Patimilor, în zilele de luni, marți și miercuri, în timpul slujbelor, se citesc aproape integral Evangheliile de la Matei, Luca, Marcu și parțial cea de la Ioan. Continuând în Joia mare cu cea de la Ioan.
Astfel, durata unei slujbe poate fi și de 5 ore.
Poate pentru unii pare mult sau greu de urmărit… dar în realitate, sensul este foarte simplu și profund.
E o pregătire atât trupească, cât și sufletească.

Ce avem de făcut:

👉 În primul rând, să avem o Biblie în casă.
👉 În al doilea rând, să ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute să înțelegem ce citim.
👉 Să citim în familie cele 4 evanghelii.

Poate nu înțelegem tot.
Și este în regulă.

Dar putem:
– să întrebăm
– să căutăm
– să nu renunțăm

Pentru că există sensuri profunde… mult mai adânci decât ceea ce se vede la prima citire.

Cu timpul, învățăm să citim nu doar cu ochii minții… și mai ales cu ochii inimii.

Recunosc, au fost momente când mi se părea greu de citit.
Dar ușor, ușor, totul a căpătat alt sens. Și acolo unde nu înțelegeam, întrebam.
Astfel, pentru noi, Biblia a devenit cea mai profundă carte.

Mulțumesc Andreea Maria Drăgan pentru poza din calendarul armoniei-366 acțiuni pentu trup, minte și suflet care poate fi comandat accesând linkul din comentarii.

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

Despre pacea în cuplu – dincolo de aparențe

Se vorbește mult despre relații, dar realitatea din interiorul unui cuplu este mult mai profundă.

Pacea nu înseamnă absența conflictului, ci capacitatea de a rămâne, de a înțelege și de a accepta, de a construi… chiar și atunci când nu este ușor.

Mulțumesc Revista PSYCHOLOGIES pentru invitația de a participa la evenimentul “Love Fest” unde am vorbit despre ceea ce nu se vede:
despre diferențele dintre parteneri, despre asumare, despre influențele din exterior, despre ce poți face când simți că nu mai poți.

Pacea în cuplu începe și cu atitudinea pe care o ai!
Cu felul de a privi viața până la urmă!

🎥 Te invit să urmărești materialul ( link în comentarii) și să îmi spui care pas ți se pare cel mai potrivit pentru relația ta!

Pacea în cuplu nu este un dat. Se construiește.

Pentru a putea stabili modul în care te pot susține în propriul tău proces de lucru cu sine, poți programa o sesiune telefonică gratuită de 30 de minute.
https://calendly.com/stefania-filip-365/30min?month=2025-09

Ștefania Filip,
Terapeut holistic și coach
______________________________
ARMONIA TA, MISIUNEA MEA!
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

https://www.stefaniafilip.ro/contact/
📞0724026224
(07240.COACH)
📧 [email protected]

Stefania Filip Nimic fără Dumnezeu!
Antrenor al armoniei și păcii interioare-Coach, terapeut holistic

Ce crezi că ne aduce, de fapt, cea mai mare împlinire?
Ce acțiuni simple ne umplu inima de bucurie… pe termen lung, nu doar pentru moment?

Tindem să credem că sunt lucruri mari. Reușite. Obiective atinse. Validare.
Dar studiile ne spun, din nou și din nou, altceva.

Ediția 2025 a World Happiness Report, intitulată „Caring and Sharing”, evidențiază un adevăr simplu și profund:

👉 actele de generozitate cresc nivelul de fericire
👉 încrederea în bunătatea celorlalți contează mai mult decât credem
👉 mesele împărțite cu oameni dragi au un impact real asupra satisfacției de viață

Și, poate cel mai dureros…
trăim o creștere a izolării și o scădere a conexiunii reale dintre oameni.

Cu atât mai mult, devine esențial să ne întoarcem la lucrurile simple.

În 2024, când am creat Calendarul Armoniei- 366 acțiuni pentru trup, minte și suflet, fără să știu aceste concluzii, am simțit să scriu:

✨ pe 27 ianuarie – „Împarte o masa cu cineva drag”
✨ pe 18 martie – „Fă o faptă bună, oricât de mică ar fi.”

Nu erau doar idei.
Erau invitații la conexiune. La prezență. La a dărui.

Astăzi, studiile confirmă: nu lucrurile mari ne transformă viața, ci aceste gesturi mici, făcute constant.

O masă împreună. Un gest de bunătate.

Atât de simplu… și totuși uneori suntem atât de departe de ele…..

💛 Pentru că fericirea nu se adună din „mai mult”,
ci din „mai aproape” – de oameni, de iubire.

Calendarul Armonie poate fi comandat accesând link-ul din comentarii!

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

Suntem în a treia duminică din Postul Mare – Duminica Sfintei Cruci.
Mijlocul acestui drum.

Pentru unii dintre noi, postul a început cu râvnă. Pentru alții poate încă nu a început. Iar pentru mulți, la mijlocul drumului apare oboseala, îndoiala sau gândul că este prea greu.

Biserica a așezat însă astăzi în mijlocul postului Sfânta Cruce – nu ca pe un semn al suferinței, ci ca pe un semn al biruinței, al curajului și al nădejdii.

Crucea ne amintește că nu ni se cere perfecțiune, ci strădanie.

Și poate că, dincolo de lucrurile mari, putem începe cu gesturi mici, dar pline de sens:

– să binecuvântăm mâncarea și tot ce consumăm cu semnul crucii înainte de a o gusta
– să ne închinăm când trecem pe lângă o biserică
– să începem și să încheiem lucrurile importante cu rugăciune și cu semnul crucii
– să ne binecuvântăm copiii înainte să plece de acasă
– să binecuvântăm în gând oamenii din viața noastră
– să purtăm crucea la gât cu credință
– să păstrăm în casa noastră semnul Sfintei Cruci

Sunt gesturi simple, dar prin ele ne aducem aminte că Dumnezeu este prezent în viața noastră, în fiecare zi.

Fiecare dintre noi are propria cruce.
Iar linia dintre acceptare, resemnare și cârtire este uneori fină și greu de înțeles. De aceea, drumul acesta nu se parcurge singur, ci cu rugăciune și cu îndrumarea duhovnicului.

În această duminică a Sfintei Cruci suntem invitați să privim Crucea altfel:
nu doar ca pe o povară, ci ca pe darul prin care Îi putem oferi și noi lui Dumnezeu ceva din strădania noastră, din lupta noastră, din inimă.

Dacă ai obosit pe drum, prinde curaj de la Sfânta Cruce și mergi mai departe.
Dacă încă nu ai început, poate astăzi este momentul.

Crucea nu este sfârșitul drumului.
Crucea este începutul Învierii.

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”
Nimic fără Dumnezeu.

Am încheiat războiul cu propriul meu corp.

Și nu… nu pentru că am ajuns la greutatea perfectă.

Ci pentru că, în sfârșit, am înțeles că lupta mea nu a fost niciodată cu kilogramele.

Recent m-am întâlnit cu mai multe persoane pe care nu le mai văzusem de ani.

Unele mă știau din perioada în care lucram în poliție.
S-au uitat la mine și mi-au spus:
„Vai… ce mult ai slăbit!”

Altele mă știau din perioada în care țineam antrenamentele de kangoo jumps.
„Parcă ai mai pus câteva kilograme…”

Au fost și persoane care m-au întrebat dacă sunt însărcinată.🤣🙈

În ultimii 15 ani, diferențe majore de kilograme nu am avut.
Ce a fost diferită a fost compoziția corporală. Și percepția oamenilor și a mea

Poate în perioada în care lucram în poliție aveam mai puține kilograme.
Poate în perioada în care țineam antrenamente aveam mai multă masă musculară.

Dar în multe dintre acele perioade… eu tot nemulțumită eram.

Chiar și atunci când arătam „bine”.
Chiar și atunci când făceam sport constant.
Chiar și atunci când oamenii îmi spuneau că sunt în formă.

Pentru că lupta nu era cu corpul meu.

Corpul meu nu era problema.
Problema era războiul pe care îl purtam cu mine însămi.

Ani de zile am încercat să repar corpul.

Să îl schimb.
Să îl ajustez.
Să îl fac să arate „cum trebuie”.

Până când am înțeles ceva mult mai profund.

Corpul meu nu era împotriva mea.

Corpul meu doar vorbea.

Vorbea despre oboseală.
Despre emoții nespuse.
Despre stres.
Despre nevoia de a fi suficientă.

Și atunci, încet, am început să schimb ceva.

Nu corpul.

Ci, felul în care mă uit la el.

Am început să mă privesc cu mai multă blândețe.
Să îi mulțumesc corpului meu pentru tot ce face pentru mine.
Să îl hrănesc mai sănătos.
Să îl hidratez.
Să îl odihnesc.
Să îl hrănesc și cu gânduri mai bune.
Cu rugăciune.
Cu liniște.

Nu pentru poze.
Nu pentru filtre.
Nu pentru validarea cuiva.

Ci pentru că îmi doresc să mă simt liberă în corpul meu.

Și astăzi pot spune, cu multă sinceritate:

nu kilogramele/grăsimea viscerală sau vergeturile erau povara mea.
Ci gândurile pe care le purtam despre mine.

În munca mea cu oamenii văd asta din nou și din nou.

De multe ori corpul nu poartă doar kilograme.

Poartă stres.
Poartă emoții.
Poartă dureri nespuse.
Poartă povești nerezolvate.

Iar când începem să lucrăm cu aceste lucruri…
corpul începe, încet, să se simtă eliberat.

Transformarea adevărată nu începe în oglindă.

Începe în interior.

Sunt curioasă de ceva…

În ce măsură simți și tu că duci un război cu propriul tău corp?

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

P.S. În comentarii poți vedea diverse poze cu mine de-a lungul anilor.

Stefania Filip Nimic fără Dumnezeu!
Antrenor al armoniei și păcii interioare-Coach, terapeut holistic

Ce este terapia holistică și la ce te poate ajuta?

Pentru a putea înțelege ce înseamnă terapia holistică, îți prezint un caz concret, inspirat din situații reale pe care le-am întâlnit în cabinet.

O mămică ce s-a întors la muncă din concediu de creștere a copilului își dorește să crească profesional. Vrea claritate, focus, organizare. Dar, în urma întrebărilor adresate, reiese că nu mai are energie și că simte că nu este suficient de bună pentru următorul nivel. Iar relația cu soțul are și ea de suferit. Ne uităm mai atent.

Pe plan fizic, este deshidratată. Bea prea puțină apă. Doarme puțin. Mănâncă mult zahăr pentru a-și susține energia, dar corpul este epuizat. Cere performanță unui organism obosit.

Pe plan mental, gândurile nu o lasă să se odihnească. Mintea rulează constant scenarii: „Nu sunt în stare”, „Nu sunt suficient de pregătită”, „Alții sunt mai buni”.
Pe plan emoțional, trăiește nesiguranță și teamă de eșec. Se compară, se judecă, se sabotează.

Pe plan spiritual, s-a deconectat. Nu mai are timp de liniște, de rugăciune, de recunoștință. Funcționează din control și presiune, nu din încredere.
Și totuși, își dorește performanță profesională. Aici intervine abordarea holistică.

Mai multe despre terapia holistică și modul în care lucrez, poți citi în noul articol pe care l-am scris pentru Revista PSYCHOLOGIES.
Îl poți citi în primul comentariu.

Pentru a putea stabili modul în care te pot susține în propriul tău proces de lucru cu sine, poți programa o sesiune telefonică gratuită de 30 de minute.
https://calendly.com/stefania-filip-365/30min

Ștefania Filip,
Terapeut holistic și coach
______________________________
ARMONIA TA, MISIUNEA MEA!
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

https://www.stefaniafilip.ro/contact/
📞0724026224
(07240.COACH)
📧 [email protected]

Stefania Filip Nimic fără Dumnezeu!
Antrenor al armoniei și păcii interioare-Coach, terapeut holistic

Să întâmpinăm primăvara cu bucurie în suflet și cu recunoștință pentru frumusețea pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o fiecăreia dintre noi.

Așa cm natura renaște și înflorește, suntem chemați și noi să înflorim – nu doar pentru noi, ci și pentru cei din jur.
Să aducem mireasmă de bine, lumină, blândețe și speranță în viețile oamenilor pe care îi întâlnim.

Printr-un cuvânt bun, printr-un gest cald, prin prezența noastră – putem deveni primăvară pentru ceilalți.

O primăvară binecuvântată, plină de bucurie, pace și înflorire sufletească! 🌷

Poza este din Calendarul Armoniei-366 acțiuni pentru trup, minte și suflet care poate fi comandat accesând primul link din comentarii.
Până pe data de 8 martie poate fi achiziționat la prețul special de 99 lei.

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

Stefania Filip Nimic fără Dumnezeu!
Antrenor al armoniei și păcii interioare-Coach, terapeut holistic

Aproape totul se învârte în jurul mâncării. Prea multe discuții despre mâncare.
Ce mai gătești?
Ce mai mănânci?
Unde mai ieșim să mâncăm?
Și altele…

Complicăm rețele. Facem cât mai multe preparate. Ne preocupă excesiv ce gătim, cm gătim, cu ce înlocuim.

Am intrat în perioada postului. Asta nu înseamnă să schimbăm acele multe preparate de dulce cu altele la fel de mult care seamănă cu ele.

Postul nu este doar schimbarea meniului. Este o schimbare a inimii.
Înseamnă să fim mai atenți la Dumnezeu.

Este un post aspru. Primele 3 zile se ține post negru pentru a ne pregăti pentru înfrânare.

Dacă mănânc mâncăruri care simulează carnea, dar eu spun că postesc… aici e o înșelare. Postul înseamnă și foame. Înseamnă să rezist imboldului. Să fiu cu luare-aminte.

Neîmplinirea foamei, până într-un punct, eliberează mintea.
O scoate din robia dorinței imediate.
O așază mai aproape de Dumnezeu.

Post și rugăciune.

Rugăciunea este vorbirea cu Dumnezeu. Dar ca rugăciunea să fie ascultată, trebuie să ies din ritmul vieții în care Dumnezeu este ignorat. Să fac loc prezenței Lui. Mintea mea este împrăștiată și risipită în multe griji. Postul o adună.

În Postul cel Mare, punctul culminant este Vinerea cea Mare – moartea Domnului. Pentru asta mă pregătesc. Deznodământul este noaptea Învierii. Măcar atât să fac și eu: să mă abțin de la alimente și să-mi duc mintea spre Dumnezeu. Un exercițiu. Un antrenament al sufletului.

Sâmbăta este pomenirea adormiților. Ne aducem aminte că viața nu se oprește aici.

În Postul mare se spune și rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, însoțită de metanii, ne așază și trupul în fața lui Dumnezeu.
Trupul participă la mântuire.
Metania este o asceză prin care și trupul se pregătește pentru Înviere.

Să facem toate cu dreaptă cunoștință și sub îndrumarea preotului duhovnicul.

Postul înseamnă să ne uităm mai mult la noi.
Să mă uit cu îngăduință la cel de lângă mine.
Cu luare-aminte.

Să nu lăsăm să se ascundă mândria în spatele postului. Să nu cred că sunt mai bun pentru că postesc. Să nu mă rog demonstrativ. Să nu „intoxic” pe cei din jur cu evlavia mea. Să nu-l strâng de gât pe cel care nu postește.

Sfântul Apostol Pavel spune clar: cel care postește să nu judece pe cel care nu postește și nici invers.

Postul nu este pentru superioritate.
Nu este pentru scopuri pământești.
Nu este pentru imagine.

Este pentru apropiere de Dumnezeu.

Și mai este ceva: neagonisire și milostenie. Dacă tot reduci din ale tale, înmulțește milostenia. Așa spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Ce economisești prin post, dăruiește.

Postul adevărat înseamnă foame, rugăciune, smerenie, milostenie, adunarea minții și a inimii.

Și mai ales: prezența lui Dumnezeu în viața mea.

Atât. Simplu.
Post binecuvântat🙏

Cu bucurie,
Ștefania Filip,
Armonia ta, misiunea mea.
Terapeut holistic și coach
“Tot ce faceți să fie făcut cu dragoste.”

Imagine preluată de pe internet.

Stefania Filip Nimic fără Dumnezeu!
Antrenor al armoniei și păcii interioare-Coach, terapeut holistic