Gallery13

,, ...Pentru câteva zile, Cula scrie o altă istorie. Vechea boierime rămâne parte din istoria locului, iar Salonul propune o nouă formă de noblețe culturală, construită în jurul artistului și al operei sale. Aceasta este Noua Boierime de la Glogova.”

GLOGOVA ART PROJECT – SALON BOIERESC. CINE PRIMEȘTE RANGUL PE 3 OCTOMBRIE? - Gazeta de Mâine Peste 80 de artiști din generații diferite, opere contemporane și lucrări păstrate timp de decenii în colecții se întâlnesc la Cula Glogoveanu. Aici, artistul și opera sa definesc astăzi o altă formă de noblețe, dobândită prin creație și libertatea expresiei artistice. Noblețea nu...

Nu e în București, hai să recunoaștem de la bun început, dar e genul de eveniment despre care merită să știi dacă ești genul care combină un city-break de weekend cu o doză serioasă de artă românească. Pe 3 octombrie, la Cula Glogoveanu din comuna Glogova, județul Gorj, se deschide o nouă ediție Glogova Art Project – Salon Boieresc, iar dacă te-ai săturat de vernisaje standard din galerii bucureștene, aici lucrurile stau altfel.

Ideea centrală e simplă și, sincer, cam frumoasă: în fosta reședință boierească, „boierimea” nu se mai moștenește prin avere sau titlu, ci se câștigă prin operă. Conceptul „Noua Boierime de la Glogova”, lansat anul trecut, revine în 2026 cu peste 80 de artiști din generații diferite, ale căror lucrări — pictură, grafică, sculptură, obiect, instalație, tehnică mixtă — sunt puse să dialogheze fără nicio ierarhie de vârstă sau notorietate.

La Glogova se dă rangul de boier prin artă, pe 3 octombrie Pe 3 octombrie, la Cula Glogoveanu din Gorj, peste 80 de artiști redefinesc ce înseamnă „boierie” prin artă. Iată ce trebuie să știi despre eveniment.

GLOGOVA ART PROJECT – SALON BOIERESC

„Noua Boierime de la Glogova”

Vernisaj: 3 octombrie 2026, ora 13:00
Loc: Cula Glogoveanu, comuna Glogova, județul Gorj

Expozitie: GLOGOVA ART PROJECT – SALON BOIERESC - Distribuie pe rețelele tale sociale:  GLOGOVA ART PROJECT – SALON BOIERESC. CINE PRIMEȘTE RANGUL...

GLOGOVA ART PROJECT – SALON BOIERESC. CINE PRIMEȘTE RANGUL PE 3 OCTOMBRIE?

Peste 80 de artiști din generații diferite, opere contemporane și lucrări păstrate timp de decenii în colecții se întâlnesc la Cula Glogoveanu. Aici, artistul și opera sa definesc astăzi o altă formă de noblețe, dobândită prin creație și libertatea expresiei artistice. Noblețea nu se moștenește, iar rangul nu este dat de avere sau de titlu. Îl dă opera.

3 octombrie 2026, ora 13:00
Cula Glogoveanu, comuna Glogova, județul Gorj
https://www.modernism.ro/2026/09/12/glogova-art-project-salon-boieresc/

GLOGOVA ART PROJECT – SALON BOIERESC
CINE FACE PARTE DIN NOUA BOIERIME?

Peste 80 de artiști din generații și perioade diferite, lucrări contemporane și opere păstrate ani sau chiar decenii în colecții se întâlnesc, pe 3 octombrie, la Cula Glogoveanu.

Pe 3 octombrie 2026, de la ora 13:00, Cula Glogoveanu găzduiește o nouă ediție a Glogova Art Project – Salon Boieresc, construită în jurul conceptului „Noua Boierime de la Glogova”.

Pictura, grafica, sculptura, obiectul, instalația și tehnica mixtă aduc în același spațiu lucrări din perioade și contexte diferite. Unele aparțin prezentului. Altele revin în fața publicului după ani sau chiar decenii petrecute în colecții particulare și instituționale.

Aici apare și jocul de sens al Salonului. În locul în care, odinioară, rangul era dat de origine și poziție socială, artistul și opera sa definesc astăzi o altă formă de noblețe. Aceasta este Noua Boierime de la Glogova.

Artistul vizual Gheorghe Dican este invitatul special al ediției, iar deschiderea Salonului Boieresc va fi marcată de un recital de pian susținut de Ioan David Țuilă.

Nu uitați: 3 octombrie 2026 | ora 13:00
Cula Glogoveanu | comuna Glogova, județul

Organizatori: Primăria Comunei Glogova • Muzeul Național „Constantin Brâncuși” • Uniunea Artiștilor Plastici din România • UAPR – Filiala Drobeta-Turnu Severin • Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj • Primăria Municipiului Motru – Casa de Cultură Motru

Parteneri: Domeniul Catleya Corcova • Coquette by Lao • Leurda Impex (Motru) • Iris & CV (Motru) • My Bistro (Motru) • Craft Studio (Motru) • Hotel Victoria (Motru) • Discover Peștișani

Un proiect gallery13.art
Coordonatori de proiect: Florin-Alexandru Preda și Florin Preda-Dochinoiu

Expoziția anului la Târgu Jiu

Există expoziții pe care le poți revedea. Și există expoziții despre care, după ani, vei putea spune doar: am avut șansa să o văd și n-am văzut-o.

Expoziția Mircia Dumitrescu și Alina Roșca, de la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, este, cred, o asemenea expoziție. Și aș spune mai mult: este cea mai importantă expoziție prezentată anul acesta la Târgu Jiu, într-un an cu o semnificație aparte, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Nu spun asta pentru că muzeul îi poartă numele și nici pentru a construi o ierarhie festivă. O spun pentru ceea ce se află acum în sălile sale: întâlnirea dintre doi artiști, dintre două moduri de a vedea și de a lucra, într-un loc în care desenul, forma și sculptura capătă inevitabil o altă greutate.

La vernisaj a plouat.

Dar, până la urmă, la expozițiile mari se mai întâmplă să plouă. Ploaia trece. Expoziția rămâne pentru o vreme. Și poate că tocmai ploaia a făcut ca seara aceea să rămână și mai bine în memorie.

Mircia Dumitrescu va continua să fie prezent în muzee, colecții și expoziții. Lucrările Alinei Roșca vor continua, la rândul lor, să circule și să fie privite. Dar întâlnirea dintre ei, în această selecție și în acest spațiu, există acum. După închiderea expoziției, nu va mai putea fi văzută în aceeași formă.

Și poate tocmai aici apare paradoxul. Uneori călătorim sute de kilometri pentru a vedea o expoziție despre care ni s-a spus că merită drumul, în timp ce putem trece nepăsători pe lângă una aflată la câteva străzi de noi. Apropierea ne dă impresia că mai avem timp.

Dar expozițiile au un timp al lor.

În sălile muzeului, lucrările lui Mircia Dumitrescu au o prezență puternică. Personajele din lemn nu par simple obiecte așezate într-un spațiu. Par să-l locuiască. Sunt siluete fragile și severe, corpuri reduse la esențial, în care urmele daltei rămân parte din formă. Alături, desenele și gravurile arată aceeași mână lucrând altfel, asupra unei alte materii.

Acuarelele Alinei Roșca aduc un registru diferit. Aici sunt apa, pigmentul și hârtia. Chipuri, trupuri, cai și peisaje apar uneori din foarte puțin. Imaginea nu este dusă până la ultimul detaliu. Se oprește acolo unde privirea poate continua singură.

Între cei doi artiști există însă ceva mai profund decât simpla alăturare.

Există linia.

O linie care, la amândoi, trece dincolo de simplul desen. Uneori pare binecuvântare, alteori cuvântare. Este urma prin care mâna spune ceea ce cuvântul nu mai poate spune.

La Alina Roșca, linia caută și descoperă. La Mircia Dumitrescu, ea taie. Într-o lucrare rămâne pe hârtie, în alta intră în lemn. Uneori abia se vede, alteori devine tăietură în materie. Dar în ambele cazuri, linia caută forma.

Și toate acestea se petrec la Târgu Jiu, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Nu cred că această împrejurare trebuie transformată într-o comparație cu Brâncuși. Nici Mircia Dumitrescu, nici Alina Roșca nu au nevoie de ea. Dar este imposibil să nu simți locul. În orașul Coloanei fără Sfârșit, al Porții Sărutului și al Mesei Tăcerii, o asemenea întâlnire cu sculptura și desenul intră firesc în vecinătatea unei istorii care continuă să lucreze asupra privirii noastre.

De aceea mi se pare cu atât mai straniu că o asemenea expoziție ar putea fi ignorată tocmai de publicul care o are cel mai aproape.

Poate că adevărata problemă nu este câți oameni vor trece pragul muzeului.

Ci faptul că, peste ani, unii dintre cei care nu l-au trecut ar putea înțelege ce au avut la câteva străzi distanță.

Fotografiile vor rămâne. Poate și un catalog. Vor rămâne textele și memoria celor care au intrat în sălile muzeului.

Expoziția însă nu.

Lucrările vor pleca. Fiecare își va continua drumul. Și vom putea spune că, în anul celor 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, pentru câteva săptămâni, Mircia Dumitrescu și Alina Roșca s-au întâlnit într-o expoziție la Târgu Jiu.

La vernisaj a plouat.

La expozițiile mari se mai întâmplă să plouă.

Fricile frumoase ale lui Aurel Petrescu

Frica nu te pregătește. Te ademenește. Aurel Petrescu știe să o ascundă în culoare. Pânzele sale sunt vii, agitate, uneori aproape stridente. Te apropii atras de roșu, violet, verde sau galben și abia după aceea începi să vezi ce se petrece în spatele culorii.
Nici personajele nu stau cuminți în cadru. Se înghesuie, se suprapun, ies din proporții. Chipurile se apropie prea mult, mâinile cresc nefiresc, ochii privesc insistent. În jurul lor apar obiecte, plante, animale, fragmente de peisaj. Nu știm întotdeauna ce se întâmplă. Și nici nu trebuie să știm.
Aurel Petrescu desenează mult în interiorul picturii. Linia intră peste culoare, o desparte, o zgârie, îi schimbă direcția. Printre forme apar cifre, semne și mici însemnări. Nu toate cer să fie descifrate. Sunt parte din imagine, dintr-un alfabet pe care pictorul și l-a construit în timp.
Neliniștea se întâlnește adesea cu jocul. Unele personaje au ceva comic fără să-și piardă stranietatea. O pălărie, o floare, un ochi enorm sau o mână disproporționată pot schimba dintr-odată tonul unei scene. Frica nu este tratată solemn. Uneori devine absurdă, alteori aproape familiară.
De aici vin, poate, fricile frumoase ale lui Aurel Petrescu. Nu pentru că frica ar fi frumoasă în sine, ci pentru că pictorul îi dă o formă care te atrage. O ascunde în culoare, în personaje, în gesturi și semne. Te apropii pentru pictură și descoperi, puțin câte puțin, neliniștea.
Expoziția „FRICA”, curatoriată de conf. univ. dr. Alexandrina Bădescu, a fost vernisată la 1 septembrie, la Galeria de Artă UAP Craiova.
Poate că acesta este jocul cel mai periculos al lui Aurel Petrescu: frica nu te sperie de la început. Mai întâi te face să te apropii.

O expoziție eveniment, la Muzeul Național Constantin Brâncuși.

VIDEO: Pavel Șușară și Dalina Bădescu, invitați la dialog cu Florin Preda-Dochinoiu. „Transplant de infinit”, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” ....
⬇️⬇️⬇️Articolul complet⬇️⬇️⬇️
https://gnews.ro/2026/08/26/video-pavel-susara-si-dalina-badescu-invitati-la-dialog-cu-florin-preda-dochinoiu-transplant-de-infinit-la-muzeul-national-constantin-brancusi/