SMARTERS

AEO, GEO, AISEO…. Supa nouă de litere îți dă bătăi de cap?
Say no more!

Vineri, 18 septembrie, ora 14:00, Toma Grozăvescu te așteaptă la o discuție despre ce înțeleg marketerii greșit despre Vizibilitatea AI.

Va împărtăși din experiența lui despre cei mai importanți factori care cresc șansele de a fi citat și menționat de AI. A promis că nu durează mult prezentarea (cât să îți dea context) și că va fi muult Q&A.

Așa că pregătește-ți întrebările, nelămuririle și frustrările legate de vizibilitatea AI.

➡️ Unde: Online live.
➡️ Cum: Îți lăsăm în primul comentariu link-ul de înscriere.

Înscrierea durează 20 de secunde, iar evenimentul este gratuit.

Mai mult engagement și trafic pe site fără să afecteze conversia? Da, te rog! 🤩

Imaginează-ți că ai la dispoziție doar opt secunde ca să convingi pe cineva să dea click. Nu ai timp de introducere, de muzică ce crește lent în fundal, de trei testimoniale înainte de ofertă. Ai o singură idee și atât.

Poate ți se pare limitativ, dar fix asta câștigă în ziua de azi.

Un studiu recent a pus față în față reclame foarte scurte, de 5-8 secunde, cu reclame clasice de 30 de secunde. Reclamele scurte au adus mai mult trafic pe site și mai multă interacțiune pe rețelele de socializare, fără să piardă aproape nimic la vânzările directe. Mai mult, o parte din oamenii care au dat click au cumpărat mai târziu. Deci reclama scurtă a câștigat și la vânzări prin traficul în plus.

În ultimii ani, oamenii s-au obișnuit cu conținut rapid. Nu mai au răbdare, dau scroll imediat. O reclamă lungă riscă să piardă atenția înainte să ajungă la mesaj. O reclamă scurtă nu are acest risc: spune o singură idee și se oprește.

Asta nu înseamnă că orice reclamă trebuie scrutată drastic. Dar când scopul tău e un click, o vizită, o primă interacțiune, varianta scurtă e arma potrivită. Dacă vinzi ceva complex, care cere încredere și explicații, mesajul scurt e doar poarta de intrare și restul poveștii se spune pe pagina de destinație, în retargeting, în conținutul mai lung.

🤔 Tu ai rulat vreodată o reclamă atât de scurtă? Dacă da, scrie-ne în comentarii cm a mers.

Sursa postării: Fossen, Kim și Chae, „The Impact of Ad Length on Ad Effectiveness: Do Micro Ads Work?", Journal of Marketing, 2025.
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/00222429251350657

Acesta nu e un internship. Îi poți zice ucenicie. Unii o să-i spună sclavie.

Dar dacă ești „fiert” pe marketing, dacă ȘTII că vrei să lucrezi în domeniul acesta, s-ar putea să fie o lansare în carieră exact cm îți doreai, dar nu mai sperai să existe.

Fiindcă ai ocazia să înveți în câteva luni mai mult marketing decât ai face-o în ani de zile altundeva sau pe cont propriu.

Vezi detalii și aplică dacă consideri că ți se potrivește:

Acesta nu este un internship Vrei să aduni experiență dar nu ai de unde?

Când un site de cumpărături oferă sugestii în căsuța de căutare, înainte ca oamenii să scrie ceva, aceștia cumpără mai des și mai mult.

Deși este un detaliu care pare minor, schimbă comportamentul vizitatorilor de pe site.
A căuta ceva presupune un efort: trebuie să te gândești ce vrei și cm să formulezi. De aceea, orice reduce acest efort, chiar și un punct de plecare sugerat, te împinge mai departe spre cumpărare. Te ajută să treci mai ușor de la „vreau ceva” la „am găsit ceva”.

Totuși, nu orice sugestie funcționează la fel:
- Termenii precum „popular acum” cresc puțin vânzările.
- Sugestiile personalizate, bazate pe ce a vizionat recent vizitatorul, aproape dublează efectul.
- Iar sugestiile la întâmplare nu fac nimic, devin doar zgomot.

Cu alte cuvinte, căsuța de căutare nu e doar navigare, e o oportunitate de persuasiune. Iar varianta cea mai eficientă este cea personalizată.

Dacă vrei să testezi ideea pe propriul site, poți încerca asta cu A/B testing cu trei variante: căsuță goală, căsuță cu termeni populari/trending și căsuță cu ultimele produse văzute de acel vizitator.
Apoi analizezi: cine caută mai mult, cine adaugă în coș, cine cumpără. E simplu de testat, iar diferența ar putea să te surprindă.

Sursă pentru postare: studiul „How Does Prepopulating Search Bars with Keywords Affect Online Consumer Behavior? A Field Experiment”
https://www.eurekalert.org/news-releases/1104758

Fiecare afacere are un owner, dar și un growth owner.

Poate că o să spui acum: „Bine, bine, dar nu e același lucru? De ce să despici firul în patru? Că doar e același fir.”
Nu, nu chiar 🙂

Chiar despre asta a discutat Toma cu Szabolcs-Levente Pantea, în cadrul podcastului Business Boyz Romania.

Owner-ul și growth owner-ul pot fi aceeași persoană, dar pot fi și persoane diferite.
Growth owner-ul este acea persoană care face ca lucrurile să se miște în marketing.
Este omul care rezolvă. Este cel responsabil de creștere, nu doar de acțiune.

A fost o discuție lejeră, ca între doi amici la o cafea și au mai sărit de la una la alta: de la AI la autenticitate, de la GEO la consumatorul român vs. cel american. Și multe altele.

Dacă vrei, o poți asculta și tu între ședințe, în drum spre casă sau de ce nu, în timp ce speli vasele 🙂

Găsești link-ul în comentarii 💪

Cum recunoști un prieten într-o gară aglomerată?

Dacă poartă o geacă simplă, roșie, îl vezi aproape instant. Dacă poartă un tricou plin de modele și culori, ochiul tău are nevoie de mai mult timp să-l repereze în restul mulțimii. Chiar dacă e cel mai bun prieten al tău :)
Creierul reacționează întâi la formă, abia apoi recunoaște cine e.

La raftul din supermarket se întâmplă ceva similar. Un cumpărător grăbit are doar câteva secunde să decidă ce ia de pe raft, iar în acel interval scurt nu contează cât de bine cunoaște brandul. Contează cât de ușor de „citit” e ambalajul dintr-o privire.

Câțiva cercetători au pus electrozi și camere de eye-tracking pe oameni care se uitau la reclame de bere expuse la raft, ca să vadă exact unde și cât de repede se oprește privirea. Designurile simple erau observate mai repede și privite mai mult timp decât cele complexe. Iar asta se întâmpla indiferent dacă brandul era cunoscut sau complet nou pentru privitor.

Diferențele au fost semnificative. Chiar și un detaliu mărunt, ca așezarea produsului pe orizontală în loc de verticală, face ca procesarea informației în creier să se facă cu aproape o secundă mai repede. Iar acest lucru este enorm, dat fiind că o decizie de cumpărare la raft se ia în doar câteva secunde.

Poate te întrebi la ce te ajută această informație.

Indiferent dacă lucrezi în product design sau creezi materiale de promovare, un design aglomerat încetinește decizia de cumpărare. Simplul bate uneori faimosul, măcar și pentru aproape o secundă. Iar acest lucru îți poate da un avantaj în a convinge omul să cumpere de la tine.

Uită-te astăzi la unul dintre materialele tale de promovare și întreabă-te: ce pot elimina pentru ca mesajul să fie înțeles mai repede?

Sursă pentru postare: Darko Lukić, Slađana Starčević și Goran Pitić, „Assessing the Impact of Point-of-Sale Beer Brand Ads Through Consumer Neuroscience Research”.
https://reference-global.com/article/10.2478/ngoe-2025-0017?tab=preview

Găsiți pisica din poză 🐾 🤭

Acum că v-am atras atenția, avem un anunț important: SMARTERS are acum un nou studio, și nu este cel din poză 🙂

Ne-am dorit mult acest lucru, astfel încât să facem mai mult conținut video, mai multe live-uri și să fim mai aproape în ceea ce contează pentru tine.

Am pregătit și o listă de subiecte pe care le vom aborda, dar înainte de asta avem o curiozitate:
Ce teme ți-ar fi cu adevărat utile? Ce întrebări ai vrea să abordăm?

Scrie-ne în comentarii sau trimite-ne un DM.

Un studiu bazat pe 52 de experimente și aproape 20.000 de participanți, arată că simpla mențiune „ești liber să refuzi” atunci când faci o cerere, poate crește rata de acceptare. Cercetătorii au numit tehnica aceasta „but you are free” (BYAF) și au măsurat-o atât în interacțiuni reale, cât și în experimente controlate.

„Ești liber să refuzi” reduce presiunea percepută de persoana căreia i se cere ceva și îi lasă senzația de control asupra deciziei.

Totuși, efectul a fost mai puternic în interacțiunile față în față decât în comunicarea online sau prin email. De aceea, tehnica trebuie tratată ca pe un fapt util, nu ca pe o regulă garantată.

Dacă lucrezi în marketing și/sau vânzări, poți testa asta prin adăugarea unei formulări care lasă clar libertatea de refuz.
De exemplu: „Înscrie-te acum, sau nu, decizia e complet a ta” în loc de „Înscrie-te acum”, poate crește ratele de răspuns. Și asta fără costuri suplimentare, fără reduceri sau bonusuri noi.

Tehnica este potrivită în conversații de vânzări, formulare de generare de lead-uri, cereri de donații, invitații la webinarii sau orice etapă a unui proces de conversie care riscă să pară prea insistentă.

Acum, sunt curios 🤔 Ai folosit vreodată formularea „ești liber să refuzi” în relația cu clienții sau potențialii clienți? Ce rezultate ai avut?

Bineînțeles, ești liber să nu-mi răspunzi 😀

Sursă: „The effectiveness of the 'But-you-are-free' technique: Meta-analysis and re-examination of the technique”, DUMAS/CNRS:
https://contentmarketinginstitute.com/content-creation-distribution/behavioral-science-tactics

Dacă ți-ai stricat vreodată telefonul, știi deja cm e să cauți firme care repară echipamente electronice. Dar nu despre asta este postarea 🙂

Dacă suni la orice firmă de acest gen și le spui că ți s-a spart ecranul telefonului, poți primi două tipuri de răspuns:
„Nu vă faceți griji, rezolvăm noi problema.”
Sau „Înțeleg. Vă înlocuim azi ecranul spart de la iPhone.”
Cuvintele spun cam același lucru. Dar care dintre cele două răspunsuri îți inspiră mai multă încredere?

Majoritatea oamenilor aleg a doua variantă. Când spui exact ce e stricat și ce anume vei face, îi demonstrezi clientului că ai ascultat cu adevărat. „Rezolvăm noi problema” poate fi spus oricui, despre orice (vezi ce am făcut aici?). „Vă înlocuim ecranul spart de la iPhone” dovedește că interlocutorul chiar a înregistrat detaliile.

Pare o observație banală, dar cineva a măsurat-o pe mii de conversații reale dintre angajați și clienți. Iar diferența este semnificativă. Când angajații foloseau cuvinte mai concrete (nume de produse, probleme specifice și acțiunile aferente), în loc de formulări vagi precum „produsul tău” sau „vom rezolva asta”, clienții erau vizibil mai mulțumiți și cheltuiau mai mult.

Tehnica e ușor de aplicat oricând comunici cu un client:
- În răspunsurile de suport, numește exact produsul sau comanda.
- În emailurile de vânzări, înlocuiește frazele vagi cu beneficii clare.
- Pe paginile de destinație, folosește substantive și verbe concrete, nu afirmații abstracte.

Fiecare cuvânt specific pe care-l folosești, e un semnal că ți-ai ascultat cu adevărat clientul.

Studiul sursă al postării: Grant Packard și Jonah Berger, „How Concrete Language Shapes Customer Satisfaction”, Journal of Consumer Research, 2021. https://impact.com/research-reports/modern-customer-journey-multi-touch-discovery-reas-rrt-imp-ed-nam/

Tocmai ai primit scrisoare de recomandare pentru serviciile sau produsele tale 😀

Cuvintele sunt frumoase. Te ung pe suflet. Apoi afli că a fost scrisă de un ... AI...
Cum te simți acum? Ești puțin dezamăgit, nu-i așa? Dar nu pentru că acele cuvinte s-ar fi schimbat, ci pentru că a dispărut ideea că cineva chiar a simțit ceva când le-a scris.

La fel funcționează și reclamele. Când un mesaj de brand e emoțional (transmite o poveste, o promisiune, un „ne pasă de tine”), oamenii nu reacționează doar la cuvinte. Ei reacționează la ideea că în spatele lor a stat un om care chiar a vrut să le spună ceva. Dacă bănuiesc că textul a ieșit dintr-un AI, mulți simt un fel de dezamăgire morală. Ca și cm ar fi fost păcăliți să simtă acel ceva. Și asta le scade încrederea și loialitatea față de brand.

Totuși, parcă nu te simți la fel în toate situațiile de acest gen. Dacă mesajul e strict informativ (un preț, un program, o specificație), nimănui nu-i pasă cine l-a scris. Nu era nevoie de emoție acolo. Dacă AI a fost folosit doar „în bucătăria internă”, pentru editare sau corectură, oamenii tot cred că ideea a venit de la un om, așa că dezamăgirea nu are loc. Mai mult, dacă brandul spune deschis „da, am folosit AI”, sentimentul de păcăleală se reduce. Pentru că surpriza descoperirii e cea care doare, nu unealta în sine.

Ce să faci în continuare? Folosește AI oricât de mult vrei pentru textele factuale sau pentru munca din spate. Dar în mesajele care trebuie să emoționeze (poveștile de brand, comunicările de loialitate), păstrează o voce umană vizibilă, sau spune clar când AI e implicat. Contextul, tonul și transparența schimbă tot rezultatul.

De exemplu, acest text a fost scris inițial cu AI și are la bază un studiu. Dar a fost ajustat și reajustat de către o persoană umană 🙂 Mai mult decât atât, rezultatul final nici măcar nu a fost pe placul lui Claude 🤭

Studiul sursă: Colleen P. Kirk și Julian Givi, „The AI-authorship effect: Understanding authenticity, moral disgust, and consumer responses to AI-generated marketing communications”, Journal of Business Research, 2025. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0148296324004880