Plan Design SRL

900+ ore doar pe structura de rezistență.
Nu, nu a fost un proiect ușor, dar puține lucruri care merită sunt.

Iar Craiova ne surprinse frumos: venirăm fără pretenții mari și plecarăm cu planuri de revenire. Nimic nu-i perfect, si mai avem de lucru. Vorba clientului: "este mulțumitor, comparativ cu forța de munca din piață"
Ne mai vedem, Craiova.

We provide structural support for great architecture.
Acesta e motoul nostru și îl luăm în serios, inclusiv partea cu "great".

Pe prima pagină a prezentării noastre e un proiect al arhitecților de la Yellow Office architecture. O merită.
Căutăm proiectul care să îl detroneze.

Descarcă portofoliul complet: plan-design.ro/prezentare.pdf

conform CATUC (noul cod al urbanismului) se va putea construi casa in mediul rural, pana in 150mp fara autorizatie de construire, in anumite conditii.

Dar: procedura nu elimină proiectarea.
Este nevoie de arhitect, inginer proiectant de structuri și proiectant de instalații, iar proiectul trebuie să respecte inclusiv ghidul de arhitectură pentru specificul local din mediul rural.

Mai jos gasiti ghidul specificului local.
Este un ghid fain facut, cu exemple (Asa Da/ asa Nu) si pe intelesul tuturor.

Mai jos e si o harta in google maps.
Dati click pe zona, si se deschide o mica fereastra cu explicatii si linkul catre ghid
https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=1cYsx8qGhTj8MbHm-X1-eQpb5b7cE3o0&ll=45.99060843501993%2C24.970425000000027&z=7

Ghiduri de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural - OAR Ghidurile își propun să prezinte un set de reguli uşor de aplicat, cu exemple clare, care să faciliteze alegerea modelelor...

Colegii noștri au găsit o casa fără pereți portanți.

Chiar si proiectul original este greșit: conform normativelor romanești, procentul minim de pereți, la regimul de înălțime parter, in zona seismica cu ag=0.25 este > 4.0%. In proiect, procentul minim de pereti este 3.7%.

La toate astea, "dezvoltatorul" a făcut o ghidușie si a pus peste tot, pereți de 20cm. Asta înseamnă mai multe lucruri:

1-procentul de pereți este mai mic acum
2-nu exista pe piața românească zidărie structurala de 20cm
3-daca pereții sunt de 20cm, cat sunt stâlpișorii si cat e centura de beton?
4-cand va fi un mic seism, ramai doar cu rate la banca si fără casa
5-in caz ca te gândești sa dai in judecata "dezvoltatorul", sa stii ca se prescrie fapta destul de repede, si ramai cu nervii, timpul pierdut si o casa distrusa.

Poate vreți sa cumpărați aceasta minunăție de casa din Sag, jud Timis.
Totul, la prețul de doar 164.000-euro pentru 105mp de "casa".

Sfat: cand mergi sa cumperi o casa, cheamă cu tine un inginer, tie iti faci un bine.

Azi iar am fost să vedem fiare pe șantier.
Bine c-o fost bine.

AICPS (Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri) care printre altele, este si asociație de utilitate publică, a reusit sa obtina un punct de vedere de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin care suntem informați ca:

Verificatorul de structură verifică doar planșele de rezistență, nu și pe cele de arhitectură.

Din linkul de mai jos va puteti downloada atat adresa cat si raspunsul ministerului.
https://www.aicps.ro/stiri/tehnic/aicps-a-obtinut-clarificarea-oficiala-a-mdlpa-privind-corecta-exercitare-a-atributiilor-verificatorilor-de-proiecte-a1-a2

O hală nu trebuie să arate ca o hală.

La acest proiect am fost proiectanții de structură de rezistență, iar provocarea a fost una pe care o auzim des: buget controlat, dar fără rabat la calitate.
Am optimizat soluțiile de fundare și am redus costurile acolo unde inginerește se putea. Banii economisiți au rămas în proiect și au mers spre estetică.

Diferența dintre „cel mai ieftin" și „cel mai bine gândit" se vede si aici.

Riscul seismic (sau riscul de cutremur) este o estimare a consecințelor economice și umane pe care le putem aștepta de la cutremurele viitoare.
Riscul nu înseamnă același lucru cu hazardul seismic.

Riscul rezultă din combinarea a patru factori:
Hazardul seismic – cât de puternică este mișcarea solului așteptată și unde e cel mai probabil să se producă.
Condițiile de teren – tipurile de sol influențează intensitatea efectivă a scuturării.
Vulnerabilitatea – cât de mult se avariază clădirile și conținutul lor la un anumit nivel de scuturare, plus pierderile economice rezultate (ca fracțiune din costul de înlocuire) și pierderile de vieți.
Expunerea – distribuția spațială a clădirilor rezidențiale, comerciale și industriale: număr, suprafață, ocupanți și cost de înlocuire.

Ca sa înțelegem mai bine: riscul nu depinde doar de hazard, ci de produsul tuturor celor patru factori prezentați mai sus.

In prima poza este prezentat hazardul seismic pentru bazinul panonic din care fac parte atât Timisoara cat si Budapesta.
Valoarea Timișoarei (0,20 g) e dată pe un hazard mai frecvent (225 ani), iar a Budapestei (~0,09 g) pe unul mai rar (475 ani). Dacă le-am aduce pe aceeași bază de 475 ani, ecartul real ar fi ceva mai mare.

Cu toate acestea, Figura 2 indică un risc seismic ușor mai ridicat pentru Budapesta, explicabil prin densitatea mare a construcțiilor și prin absența unor măsuri antiseismice minimale în fondul construit existent. Iarăși in Budapesta, clădirile sunt mult mai înalte decât cele din Timisoara, ceea ce le face mult mai susceptibile la colaps in cazului cutremur.
Cutremurele din 1991 din zona Banatului (Banloc, Herculane si Voiteg) au avut ca rezultat 2 morti, 30 răniți si aproximativ 11.000 de case si clădiri de mici înălțime, avariate.

Totuși, în ultimii ani fondul construit al Timișoarei a cunoscut o expansiune accelerată, dominată de blocuri de locuințe cu regim tot mai mare de înălțime. Din perspectivă inginerească, percepem o presiune crescândă asupra rigorii verificărilor tehnice și a calității proiectării — un semnal care, într-o zonă seismică activă precum Banatul, nu ar trebui ignorat. Întrebarea se adresează direct celor care poartă riscul financiar al acestor dezvoltări: au evaluat asigurătorii și băncile finanțatoare expunerea reală a unui portofoliu concentrat în clădiri înalte, în cazul unui cutremur major? Pentru că, în lipsa unei verificări de fond a calității construcțiilor finanțate și asigurate, impactul economic nu va fi suportat doar de proprietari, ci se va propaga în întregul lanț — de la asigurător la creditor.

Efectele cutremurului recent din Turcia au avut ca si cauza programe guvernamentale care au permis dezvoltatorilor și proprietarilor să plătească amenzi în loc să respecte normativele. Acolo, asiguratorii si reasiguratorii au preluat grosul pierderilor datorita unui mecanism pe care Romania nu-l are: DASK.

Degeaba tu, ca dezvoltator, finanțator și asigurător, ai o abordare similară pentru Timișoara cu cea a Budapestei, când tu dezvolți ca-n Turcia și asiguri ca-n Budapesta.

2 ingineri supărați pe o îmbinare metalică.