Ark Oradea

Când apar inițiative noi, comunitatea crește. Iar noi suntem aici să le susținem. 💜

Astăzi ne-am întâlnit cu QNest, un nou grup de inițiativă LGBTQIA+ din Satu Mare, care se pregătește să organizeze primul eveniment dedicat comunității din orașul lor.

Ne bucurăm să vedem oameni care aleg să creeze spații sigure și să construiască comunitate și în orașe în care astfel de inițiative au lipsit până acum.

Le urăm colegilor de la QNest multă baftă și energie pentru primul lor eveniment! Suntem alături de voi și abia așteptăm să vedem lucrurile minunate pe care le veți face.

La ARK, continuăm să fim alături de persoanele și grupurile care își doresc să se organizeze în propriile orașe și să contribuie la construirea unei societăți mai incluzive, în care fiecare persoană să se poată simți în siguranță și respectată.

Rămâneți cu ochii pe QNest și dați-le un follow pentru a afla toate noutățile despre primul lor eveniment! 🌈

🩷💜💙 23 Septembrie - Ziua Vizibilității Persoanelor Bis*xuale

Astăzi celebrăm persoanele bis*xuale, diversitatea experiențelor lor și contribuția lor importantă la comunitatea LGBTQIA+.

Bis*xualitatea este o orientare s*xuală care poate presupune atracție romantică și/ sau s*xuală față de persoane de mai mult de un gen. Ea poate fi trăită și exprimată în diferite moduri, iar experiența fiecărei persoane este unică.

Ziua Vizibilității Persoanelor Bis*xuale este un prilej de a recunoaște și celebra aceste experiențe, dar și de a atrage atenția asupra bifobiei, stereotipurilor și invizibilizării cu care persoanele bis*xuale se confruntă încă.

Astăzi celebrăm persoanele bis*xuale, vocile lor și diversitatea experiențelor lor. Mai multă vizibilitate înseamnă mai multă înțelegere, acceptare și solidaritate. 🩷💜💙

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei cere României măsuri concrete pentru recunoașterea familiilor formate din persoane de același s*x, precum și un calendar pentru adoptarea acestora, în vederea executării Hotărârii CEDO în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România. Statul român va trebui să demonstreze că a luat măsuri pentru executarea acestei hotărâri până în iunie 2027.

Comitetul de Miniștri este un for de dialog și decizie între statele membre ale Consiliului Europei, unde Miniștrii de externe și secunzii lor monitorizează respectarea drepturilor fundamentale. Printre statele participante se numără Franța, Regatul Unit, Spania, Germania, și alte 42 de state din Europa.

Continuă să rămână sub supravegherea Comitetului de Miniștri și implementarea Hotărârilor M.C. și A.C. v. România (2016), precum și ACCEPT și Altele v. România (2021), privind investigarea efectivă a infracțiunilor motivate de ură și respectarea obligațiilor pozitive ale statului privind exercitarea dreptului la întrunire pașnică.

Pentru o familie, recunoașterea juridică a relației înseamnă protecție în cele mai importante momente ale vieții: atunci când unul dintre parteneri ajunge la spital și trebuie luată o decizie, când trebuie stabilite drepturile asupra locuinței comune, când un copil are nevoie ca relația cu părinții săi să fie recunoscută sau atunci când vine vorba despre dreptul de a moșteni bunurile dobândite de-a lungul unei vieți trăite împreună.

Documentul care atestă faptul că doi oameni și-au unit destinele garantează nu doar drepturile acelei familii, ci și recunoașterea societății. Pentru sute de mii de români însă, această formă de protecție și recunoaștere rămâne inaccesibilă, pentru că România refuză dreptul persoanelor de același s*x de a-și oficializa relația de iubire. În ochii instituțiilor statului român, familiile lor nu există.

La trei ani de la hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii v. România, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut autorităților române să adopte măsuri legislative pentru recunoașterea și protecția juridică a cuplurilor de același s*x, să prezinte un calendar pentru adoptarea acestor măsuri și să ia, până la modificarea legislației, măsuri interimare urgente care să asigure protecția acestor familii.

,,În lipsa posibilității de a se căsători sau parteneria în România, mulți români care formează familii de același s*x s-au căsătorit deja în străinătate. Aceasta este o realitate pe care statul român nu o poate nega și nici nu o mai poate da înapoi. La doi ani și jumătate de la hotărârea în cauza Buhuceanu, altă curte, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a decis că aceste căsătorii încheiate legal în alte state membre UE trebuie recunoscute și transcrise de statele de origine ale cetățenilor Uniunii, în caz contrar se încalcă tratatele europene, în special libertatea de circulație și dreptul de a nu fi discriminați față de alți cetățeni care se căsătoresc în străinătate. Până când se va adopta și în România căsătoria egală, parteneriatul civil, statul român are obligația constituțională de a transcrie aceste căsătorii încheiate în străinătate, deoarece conform Constituției României (art.148 alin.2), dreptul european, care este parte a dreptului român, trebuie aplicat cu prioritate atunci când alte legi nu oferă protecție. Totodată, până la întrunirea consensului politic, este rolul guvernului să aducă la îndeplinire obligațiile care îi revin statului român din faptul că suntem parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv să adopte o ordonanță de urgență care să acorde aici, în România, o protecție comprehensivă a familiilor formate din persoane de același s*x, sub forma căsătoriei, a parteneriatului civil și a protectiei familiei de facto.", subliniază avocata Iustina Ionescu, care a reprezentat cazul la CEDO.

Organismul european a constatat faptul că România nu a făcut niciun pas în direcția implementării acestei Hotărâri, iar drepturile familiilor LGBTQIA+ continuă să fie încălcate zi după zi. Pentru oamenii care așteaptă să li se facă dreptate, mesajul este unul simplu: nu mai este suficient să spunem că problema există. România trebuie să spună ce va face și când.

„Hotărârea este definitivă de 3 ani, timp în care viețile noastre nu au stat pe loc în așteptarea modificărilor legislative. Am continuat să ne confruntăm cu situațiile absurde în care ne pune statul pentru a demonstra că suntem membrii aceleiași familii, ne-am crescut copiii, am fost alături unii de alții la bine și la greu. Recomandările Comitetului de Miniștri ne dau încredere că această așteptare poate avea, în sfârșit, un termen, și că până la îndeplinirea lui vom fi tratați cu demnitate.”, declară Victor Ciobotaru, director executiv ACCEPT și membru al uneia dintre familiile implicate în cauza Buhuceanu, Ciobotaru și alții v. România.

România nu e prima țară găsită vinovată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la viață privată și de familie. Cu toate acestea, autoritățile române insistă să-și asigure locul în fruntea clasamentului când vine vorba de amânări, rămânând una dintre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu asigură nicio formă de recunoaștere familiilor formate din persoane de același s*x, alături de Bulgaria și Slovacia.

Italia a adoptat legea uniunii civile între persoane de același s*x în 2016, la doar un an de la pronunțarea Hotărârii CEDO în cauza Oliari și alții v. Italia. În cazul Greciei, CEDO a constatat în 2013 că ,,uniunea civilă’’ disponibilă doar familiilor heteros*xuale este discriminatorie, așa că în 2015, statul elen a adoptat o nouă lege care să asigure și recunoașterea familiilor formate din persoane de același s*x. La scurt timp, în 2024, Grecia a adoptat și legea care permite căsătoria indiferent de s*x. Anul acesta, Polonia a început transcrierea căsătoriilor întocmite în străinătate între persoane de același s*x, după hotărârea CJUE de la finalul lui 2025. Românii așteaptă de 3 ani ca statul să treacă la fapte.

România este pregătită, ceea ce face ca amânările să fie nejustificate. Un studiu realizat de Cult Research pentru Asociația ACCEPT în 2023 indică faptul că 70% din români consideră că toate familiile trebuie protejate legal. Un procent și mai mare de cetățeni - 75% declară că viețile lor ar fi impactate pozitiv sau nu ar fi afectate deloc de căsătoria dintre persoanele de același s*x. Mai mult decât atât, 100.000 de români au semnat petiția pentru recunoașterea familiilor LGBTQIA+ prin parteneriat civil.

România rămâne sub supravegherea Comitetului de Miniștri

În cadrul reuniunii din 15–17 septembrie, Comitetul de Miniștri a analizat și progresele făcute de România în alte două cauze reprezentate de ACCEPT, care privesc drepturile persoanelor LGBTQIA+.

În cauza M.C. și A.C. v. România, Comitetul a remarcat progresele legislative și operaționale făcute de autorități în materia infracțiunilor motivate de ură. Printre acestea se numără modificări ale Codului penal, înființarea unei unități specializate în cadrul Poliției Române, formarea polițiștilor și o creștere a numărului de cauze investigate.

Pentru o victimă a unui atac homofob, o modificare legislativă sau o unitate specializată nu sunt suficiente dacă, atunci când se adresează organelor de ordine, dosarul nu este investigat corect și dacă nu există date clare care să permită urmărirea lui. De aceea, Comitetul a atras atenția asupra necesității unei metodologii comune de investigare a infracțiunilor motivate de ură, precum și asupra unor mecanisme fiabile pentru colectarea datelor și urmărirea parcursului dosarelor.

„Un om care este agresat pentru identitatea sa are nevoie să știe că statul îl vede și că plângerea lui nu se pierde undeva între instituții. Progresele făcute în ultimii ani contează, dar trebuie să ajungem în punctul în care fiecare victimă să beneficieze de o anchetă serioasă, după aceleași reguli, iar statul să poată spune clar câte astfel de cazuri există și ce s-a întâmplat cu ele. Investigarea corectă a acestor infracțiuni și pedepsirea lor reprezintă calea către combaterea acestora.”, spune Anca Baltac, avocata ACCEPT.

În cauza ACCEPT și alții v. România, Comitetul de Miniștri a acordat o atenție sporită protecției evenimentelor de tip PRIDE și a solicitat ferm autorităților române să respecte cerințele stabilite de CEDO atunci când analizează solicitări pentru organizarea unor astfel de manifestări.

În România, dreptul persoanelor LGBTQIA+ de a ieși în stradă a fost pus sub semnul întrebării în mod repetat. La Oradea autoritățile locale au încercat să blocheze organizarea evenimentului timp de patru ani consecutiv, iar forțele de ordine au aplicat numeroase amenzi contravenționale cetățenilor care participau la adunarea publică în mod pașnic, încercând să intimideze comunitatea locală.

„Participarea la PRIDE nu este un privilegiu pe care autoritățile îl acordă atunci când consideră că este un moment potrivit. Primăriile și Consiliile locale din întreaga țară trebuie să înțeleagă că au obligația să respecte libertatea de întrunire. Autoritățile trebuie să pornească de la standardele CEDO atunci când analizează orice solicitare privind o manifestație LGBTQIA+, nu de la presiunea sau ostilitatea celor care se opun ei”, subliniază Iulian Dițiu, președintele ARK Oradea - organizatorii Oradea PRIDE.

România trebuie să ia măsuri legislative urgente

Cele trei cauze arată, din perspective diferite, aceeași problemă: statul român nu își ia în serios nici cetățenii, nici obligațiile europene pe care și le-a asumat odată cu aderarea la Consiliul Europei și ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

O familie trebuie să fie recunoscută atunci când are nevoie de sprijinul autorităților statului. O victimă a unei agresiuni motivate de ură trebuie să aibă garantată o anchetă reală. Iar un om care vrea să participe la Marșul Pride trebuie să își poată exercita dreptul la liberă întrunire.

Hotărârile CEDO sunt obligatorii pentru statele împotriva cărora sunt pronunțate. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei supraveghează punerea lor în aplicare până când consideră că măsurile necesare au fost adoptate.

Asociația ACCEPT va continua să urmărească implementarea celor trei hotărâri în cauzele pe care le-a reprezentat la CEDO și să reprezinte vocea persoanelor și familiilor LGBTQIA+ în acest proces.

🏳️‍🌈 Interzicerea Oradea PRIDE a ajuns în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Pe 16 septembrie 2026, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o decizie privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului prin care a constatat cu îngrijorare refuzul autorităților locale din Oradea de a autoriza desfășurarea unui marș Pride și a recomandat autorităților din România să se asigure că solicitările pentru organizarea adunărilor pașnice respectă drepturile omului.

Această menționare explicită a Oradiei vine după mai mulți ani în care organizarea Oradea PRIDE s-a confruntat cu refuzuri din partea autorităților locale.

În 2026, ARK ORADEA a propus 115 variante de traseu pentru Marșul Oradea PRIDE. Toate au fost respinse, printre argumentele invocate de autorități numărându-se „conduita socială și bunele moravuri”.

55 de persoane au fost amendate pentru simpla participare, iar valoarea totală a amenzilor a depășit 60.000 de lei. Continuăm să oferim sprijin participanților pașnici în contestarea amenzilor.

🗣️ Libertatea de întrunire pașnică nu este un privilegiu acordat de autorități. Este un drept garantat oricărui cetățean în Europa.

„Este pentru prima dată când o decizie a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei face referire directă la refuzul autorităților locale din Oradea de a permite desfășurarea unei adunări publice pașnice. Mesajul transmis acum la nivel european este clar: autoritățile din România trebuie să pornească de la standardele CEDO atunci când analizează orice solicitare privind o adunare publică. Ne așteptăm ca autoritățile din Oradea să țină cont de această decizie atunci când vor analiza viitoarele solicitări pentru organizarea Oradea PRIDE”, subliniază Iulian Dițiu, președintele Asociației ARK ORADEA.

În acest context, ARK solicită autorităților competente ca, în analiza oricărei viitoare solicitări privind desfășurarea Oradea PRIDE, să aplice cu bună-credință standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența relevantă a CEDO.

De la Oradea la Strasbourg, continuăm să ne facem auziți. Oradea PRIDE merge mai departe. 🌈

💙 Încă te poți înscrie în echipa de voluntarx ARK Oradea!

La ARK, voluntariatul înseamnă să te implici în comunitate, să cunoști oameni noi și să contribui la activitățile și proiectele pe care le desfășurăm în Oradea. Este și o ocazie să vezi din interior cm se întâmplă lucrurile, să lucrezi alături de echipă și să iei parte direct la ceea ce facem.

👉 Hai să construim împreună comunitatea ARK Oradea!

📆 Înscrie-te până pe 16 septembrie!

🔗 Link de înscriere:
https://forms.monday.com/forms/03d4c99e7a76c134ba47271a14d58b66?r=euc1

💙 Încă te poți înscrie în echipa de voluntarx ARK Oradea!

La ARK, voluntariatul înseamnă să te implici în comunitate, să cunoști oameni noi și să contribui la activitățile și proiectele pe care le desfășurăm în Oradea. Este și o ocazie să vezi din interior cm se întâmplă lucrurile, să lucrezi alături de echipă și să iei parte direct la ceea ce facem.

👉 Hai să construim împreună comunitatea ARK Oradea!

📆 Înscrie-te până pe 16 septembrie.

🔗 Link în bio

În această săptămână, colegul nostru Iulian Dițiu a participat la întâlnirea organizată de Ambasada Danemarcei, alături de reprezentanți ai mai multor misiuni diplomatice prezente în România, precum și de colegii de la Asociatia Accept și Euroregional Center for Public Initiatives.

Mulțumim Embassy of Denmark in Romania pentru că ne-a adus împreună și a oferit acest spațiu de dialog. Suntem recunoscători tuturor celor prezenți pentru timpul acordat pentru a asculta experiențele comunității noastre, pentru a afla mai multe despre Oradea Pride și pentru a înțelege mai bine munca noastră pentru o societate mai incluzivă.

Vă mulțumim pentru deschidere și pentru sprijinul constant acordat egalității și drepturilor omului. 🇩🇰🇷🇴🏳️‍🌈

❗️ARK Oradea recrutează voluntarx!

🤝 Dacă dorești să te implici în comunitate, să cunoști oameni noi și să faci parte din echipa ARK Oradea, te așteptăm alături de noi! Ca voluntarx, vei avea ocazia să te implici în activitățile și proiectele ARK și să contribui la ceea ce construim împreună în comunitatea din Oradea. Nu contează dacă ai mai făcut voluntariat sau dacă este prima dată când faci asta, ne bucurăm să te cunoaștem!

📝 Completează formularul de înscriere până pe 16 septembrie, iar noi vom lua legătura cu tine.

🔗 Formularul de înscriere:�https://forms.monday.com/forms/03d4c99e7a76c134ba47271a14d58b66?r=euc1

Te așteptăm în echipă!

🏠 De mai mulți ani deja, agenda noastră de advocacy s-a concentrat pe 3 puncte esențiale pentru recunoașterea și protecția tuturor familiilor:

1. Căsătorie civilă
2. Parteneriat civil
3. Recunoașterea familiilor de facto

Dezbaterea publică din jurul Legii integrității ne oferă un bun prilej să explicăm mai clar ce înseamnă, de fapt, „recunoașterea familiilor de facto”.

👨‍👩‍👧 În România, estimăm că peste un milion de persoane heteros*xuale și persoane LGBTI trăiesc în relații de cuplu (unele dintre ele cresc copii împreună), dar fie aleg să nu se căsătorească, fie nu pot să o facă pentru că le este interzis de lege.

Familiile de facto sunt familii care există în realitate: oameni care își împart viața, locuința și responsabilitățile, dar care nu au făcut niciun demers pentru a își reglementa în fața legii statutul. Asta nu îi face mai puțin familie, ci doar o familie neînregistrată de un ofițer de stare civilă.

⚖️ Statul recunoaște deja aceste familii, dar doar în câteva situații punctuale: în Codul penal – oamenii aflați în relații de familie de facto nu trebuie să depună mărturie unul împotriva celuilalt. De asemenea, orice persoană poate solicita să fie protejată de violența din familie, indiferent dacă este căsătorită sau nu, fiind sancționate inclusiv abuzurile fizice ale partenerilor de viață. CCR a confirmat și că viața de familie nu depinde de existența unei căsătorii.

DAR aceste exemple punctuale nu înseamnă că există o reglementare a concubinajului, deși mulți oameni care trăiesc în familii de facto cred că au drepturi în baza relației lor de familie.

🛡️ Ce lipsește este un cadru juridic general care să le ofere drepturi și protecție acestor familii, mai ales în momente critice:

• dacă unul dintre parteneri ajunge în spital;
• dacă unul dintre ei moare;
• dacă familia se destramă;
• pentru locuința comună;
• pentru moștenire;
• pentru reprezentarea în fața instituțiilor.

🌍 Ce fac alte state?

Slovenia: Dacă două persoane trăiesc într-o relație stabilă de familie, legea le recunoaște, iar în dreptul familiei au aceleași drepturi și obligații ca soții.

Suedia: Dacă două persoane locuiesc permanent împreună ca familie și au o gospodărie comună, legea privind coabitarea li se aplică automat. Protecția vizează în special locuința și bunurile comune.

Portugalia: După cel puțin 2 ani de viață comună, relația de facto produce efecte juridice. Pot exista drepturi privind locuința comună, pensia de urmaș și fiscalitatea.

🏳️‍🌈 Dacă peste un milion de români aleg, din diverse motive, să nu se căsătorească, familiile LGBT+ nu au nici măcar această opțiune.

Curtea Constituțională a României a recunoscut încă din 2018, în cauza Coman, susținută de ACCEPT, că familiile formate din persoane de același s*x intră în sfera vieții de familie și trebuie să beneficieze de recunoașterea juridică a drepturilor și îndatoririlor care decurg din aceasta.

📣 Statul are datoria de a proteja toate familiile!

Cerem statului român căsătorie civilă, parteneriat civil și recunoașterea tuturor familiilor de facto!