George GIMA

De citit. 👏🏼👏🏼

Aveam 29 de ani când am auzit că la Teatrul Național se dă audiție pentru un spectacol făcut de Iuri Kordonsky, pe care noi toți îl iubeam și îl iubim în continuare: „Inimă de câine”.

Eram deja angajat la Teatrul Național. Eram la mare când am aflat. Audiția se ținea în vacanță. Am plecat repede de la mare și am venit la București. Eram mic și negru, cm eram eu atunci. Am intrat în biroul domnului Caramitru, unde se țineau audițiile, și m-am întâlnit cu domnul Kordonsky. Mi-a pus câteva întrebări simple: dacă am familie, dacă am casă, dacă, dacă el mi-ar spune acum că vrea să plecăm undeva în lume să facem un spectacol, m-aș duce.

Am răspuns „da” pe loc, fără nicio rezervă.

Și apoi m-am trezit că sunt distribuit în rolul principal, Șarik, din „Inimă de câine”.

Nu pot să vă spun ce bucurie a fost pe capul meu. Nu doar pentru că jucam un rol principal la Teatrul Național, sub regia lui Iuri Kordonsky, ci pentru că urma să joc cu maestrul Victor Rebengiuc. Pentru mine, asta a fost șocul vieții mele și poate prima mare piatră de încercare din carieră.

Au început repetițiile. Nu erau deloc ușoare. Domnul Rebengiuc era foarte exigent, iar eu eram foarte speriat. N-am să uit niciodată un moment: la o repetiție mi s-a făcut rău. Și de oboseală, și pentru că eram nemâncat.

Domnul Rebengiuc a înțeles că nu mâncasem și că aveam nevoie de bani.

M-am dus în cabină și am găsit în portofel 200 de lei. Două milioane, pe vremea aceea. Am întrebat cine i-a pus acolo. Nimeni nu știa. Doar cabinierele mi-au șoptit că îl văzuseră pe domnul Rebengiuc intrând în cabină.

Nu mi-a spus niciodată nimic despre asta.

Nici eu nu știu dacă am avut curajul să-i mulțumesc așa cm trebuia. Cred că n-am îndrăznit. Dar știu sigur că el a fost.

Pe 6 iunie ne adunăm la Sala Palatului să-l sărbătorim. Eu voi încerca să fac un moment din „Inimă de câine”. Vor fi mulți artiști alături de domnul Rebengiuc.

Și sper din tot sufletul să fie sala plină.

Mai sunt o mie și ceva de bilete, deci încă aveți timp să vă luați un bilet și să veniți la Sala Palatului, pe 6 iunie, să sărbătorim un mare artist.

Mie mi-a marcat existența. Și cred că sunt generații întregi care au fost marcate de Victor Rebengiuc.

Îl iubim și vrem să-i arătăm asta.

Haideți să-l sărbătorim așa cm se cuvine.
Ajutati-ne cu share!!!

https://www.eventim.ro/artist/victor-rebengiuc/

USR a preluat Secretariatul General al Guvernului acum 10 zile. Astăzi aprindem lumina.

RA-APPS va fi obligată să publice lista completă a imobilelor și a beneficiarilor. Românii vor putea vedea cine folosește proprietățile statului, prin ce tip de contract, dacă au fost atribuite direct sau prin licitație, cât costă și pe ce perioadă au fost încheiate aceste contracte.

Guvernul a pus în transparență proiectul. Felicitări, Dan Reșitnec!

Ne amintim cu toții cazul vilei din Aviatorilor 86 și întrebările legate de renovările de milioane de euro plătite din bani publici. Atunci, oamenii au cerut răspunsuri și transparență. Nu le-au fost oferite.

Patrimoniul statului nu se administrează în spatele ușilor închise. Iar cei care plătesc taxe au dreptul să știe cm sunt folosite bunurile statului.

Hotărârea de Guvern va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. RA-APPS va avea obligația de a publica listele complete pe pagina oficială, într-un format accesibil cetățenilor, în termenele stabilite prin actul normativ.

Vama e din nou în centrul unui scandal de corupție.

Șeful Autorității Vamale Române a fost reținut într-un dosar de fals și uz de fals. Concret, ancheta vizează emiterea retroactivă a unui ordin de misiune care ar fi fost folosit pentru contestarea unei sancțiuni în instanță.

Ieri, procurorii DNA au făcut mai multe percheziții la Biroul Vamal Constanța și la Autoritatea Vamală Română, pentru cercetarea unor fapte de corupție.

În urmă cu două luni, doi foști șefi din Vama Constanța Sud erau acuzați că ar fi cerut bani pentru facilitarea unor proceduri în Port.

Ce vedem e deja un tipar.

Vama înseamnă bani la buget, control, securitate economică și combaterea evaziunii. Tocmai de aceea, oamenii au dreptul să știe dacă instituții atât de importante au funcționat pe reguli clare sau pe relații și protecții.

Ani la rând, românii au avut senzația că există instituții unde unii răspund și alții sunt intangibili. Tocmai de aceea astfel de anchete trebuie duse până la capăt, fără ezitări și fără excepții.

🇷🇴 🇺🇸

Câteva imagini mai jos de la BSDA 2026, Black Sea Defense, Aerospace and Security.

Am participat astăzi la cel mai mare eveniment dedicat industriei de apărare și securitate din regiune.

Peste 650 de companii din 36 de țări sunt prezente zilele acestea la ROMAERO, într-o ediție-record a expoziției care marchează 20 de ani de BSDA. România a devenit, pentru câteva zile, unul dintre centrele strategice ale discuțiilor despre apărare, tehnologie militară și securitate regională.

La eveniment, au venit și președinții Cehiei și Slovaciei, aflați la București pentru Summit-ul B9, dar și miniștrii Apărării, Radu Miruță și Economiei, Irineu Darău.

La Cotroceni s-a discutat astăzi despre viitorul securității europene, întărirea Flancului Estic, investiții în apărare și coordonare între aliații NATO. La câțiva kilometri distanță, la ROMAERO, discuțiile s-au concentrat pe tehnologie, industrie militară și parteneriate strategice concrete. De la sisteme anti-dronă și apărare aeriană până la tehnologie navală și cyber security.

Summitul B9 de la București și BSDA 2026 au transmis, de fapt, același mesaj: Europa își consolidează apărarea, iar România începe să aibă un rol tot mai important în această arhitectură de securitate.

Oana Țoiu și Radu Miruță, astăzi la Summitul B9 de la București.

Într-un moment important pentru securitatea regiunii, miniștrii USR au fost la masa discuțiilor despre apărarea flancului estic, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea NATO.

La Externe, Oana Țoiu a avut în ultimele săptămâni o activitate diplomatică intensă, inclusiv în pregătirea summitului și în consolidarea profilului României în NATO și UE.

La Apărare, Radu Miruță transmite o direcție clară: România trebuie să fie un furnizor de securitate, cu investiții serioase în apărare, modernizarea industriei militare și dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă și a noilor capabilități de apărare.

Oameni care tratează politica externă și apărarea cu seriozitatea pe care o cere perioada asta. 👏🏼

🇷🇴🤝Astăzi, Bucureștiul este capitala securității europene.

În cadrul summit-ului B9, a fost adoptată o declarație comună prin care liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici cer consolidarea flancului estic NATO, creșterea investițiilor în apărare și continuarea sprijinului pentru Ucraina.

,,Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților."

În document, se vorbește explicit despre amenințarea pe termen lung reprezentată de Federația Rusă pentru securitatea euro-atlantică, despre atacurile hibride, sabotaj, dezinformare și tentativele constante de destabilizare a statelor europene. Concomitent, Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB pentru investiții în Apărare.

România este NATO, astăzi mai mult ca oricând.

Iar asta contează enorm într-o perioadă în care, la granița noastră, există un război care a schimbat complet ordinea de securitate din Europa.

Pentru România direcția este una limpede: parteneriat strategic cu NATO, apartenență fermă la spațiul euro-atlantic și investiții serioase în apărare și reziliență.

Summit-ul de astăzi a transmis și un mesaj politic clar: țara noastră începe să conteze tot mai mult într-o regiune în care securitatea și stabilitatea vor defini următoarele decenii ale Europei.

Bucureștiul este astăzi unul dintre centrele de greutate ale securității europene.

La Palatul Cotroceni a început Summitul B9 și al Țărilor Nordice, cel mai important eveniment diplomatic organizat în România anul acesta, cu participarea liderilor de pe flancul estic al NATO, a secretarului general Mark Rutte, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a Statelor Unite ale Americii.

Tema summitului: „Delivering More for Transatlantic Security”.

Într-o perioadă în care războiul Rusiei continuă la granița noastră, iar amenințările hibride, atacurile cibernetice și tentativele de destabilizare cresc în toată Europa, România este parte din nucleul discuțiilor strategice.

Formatul B9, inițiat de România și Polonia în 2015 după anexarea Crimeei, reunește țările de pe flancul estic NATO.

E o imagine greu de imaginat pentru România de acum câteva decenii.

O țară care în comunism trăia izolată, în frică și propagandă găzduiește astăzi unul dintre cele mai importante summituri de securitate ale Europei și participă la deciziile care țin de apărarea întregului spațiu euro-atlantic.

Asta înseamnă apartenența la NATO și la lumea democratică occidentală. Influență. Parteneriate. Securitate. Încredere.

Și e încă o dovadă cât de periculos este discursul celor care încearcă să transforme România într-o țară suspicioasă față de aliații ei, izolată și întoarsă împotriva Occidentului.

În lumea de azi, izolarea nu înseamnă „suveranitate”. Înseamnă vulnerabilitate.