Radu Mihail

Apollo was about proving who was strongest.� Artemis might be about proving we can still work together.

There’s a small detail on the spacecraft that says a lot.

Apollo Was American Power. Artemis Is Something Else. What the ESA logo on Orion tells us about the world we are trying to hold together.

These days there is a lot of noise about "nationalism". Much of it is garbage. The real value that counts in my opinion is "patriotism" and here is what I consider an example of the real thing.

‘I can’t leave like a coward’: Romania’s Mircea Lucescu on illness and his World Cup dream at 80 Head coach has been preparing for playoff against Turkey in hospital and sees job as ‘duty to Romanian football’

Pe fundal un sediu de școală generală, undeva într-o localitate micǎ. Ar putea sa fie cam in orice tara din Europa. Ba chiar si din America sau Asia Centrala. Si panourile care indicǎ secțiile de votare sunt cam la fel peste tot. Procesul de votare este aproximativ același in mare parte din lume.
Ce diferă totusi intre diversele tari? Intre Serbia si Danemarca spre exemplu?
Este tot ce s-a întâmplat înainte de ziua votului. Ce opțiuni reale au alegătorii? Cât de libera este presa si cât de bine informați sunt alegătorii? Câți dintre alegători sunt șantajabili si șantajați de autorități? Cât de mare este presiunea dezinformării din partea extremiștilor, populiștilor, Rusiei, etc.?
Am votat in weekend in Franța pentru alegerile locale si sunt fericit ca am norocul sa locuiesc într-o tara in care (încă) mai funcționează o democrație destul de solida. Dar aceasta democrație, ca si cea ceva mai fragilă din România sau oricare din democrațiile din lume, are nevoie de sprijinul fiecăruia dintre cetățeni. Fiecare dintre noi avem o datorie simplă: sa ne informam si sa votam. Tot restul (activism civic, atașament politic) e bonus dar daca nu facem măcar acest lucru, pur si simplu ne pavǎm drumul către pierderea libertății.

Am încercat întotdeauna sǎ încurajez si sǎ sprijin românii sǎ participe si la viața politica din țările si comunitățile in care trăiesc in Europa. Sunt bucuros sa descopǎr printre candidații la alegerile locale din Franța de săptămâna aceasta, pentru consiliul municipal din Drancy, o româncă așa cm ne dorim cât mai multe si in viața politica românească: o profesionistǎ onestǎ.

Mult succes Raluca Bocșa! https://www.facebook.com/profile.php?id=100008228623457

Și mulțumiri tuturor celor ce candidează și celor ce vor vota in aceste alegeri - sunt cei din prima linie a apărǎrii democrației!

L-am descoperit pe Panait Istrati si ce scrie este relevant pentru ce ni se întâmplă astăzi. Gândurile mele in textul de mai jos.

https://theeuropeanway.substack.com/p/panait-istrati-si-libertatea-europenilor?r=3kszuk

European youth engaged for a stronger Europe

In this turbulent moment, when the European project is being attacked from both East and West, it was a pleasure to participate last week in an event in Brussels organized by JEF – Young European Federalists (https://jefbelgium.eu/local-sections/jef-brussels/) and to meet young enthusiasts who believe in and fight for a stronger Europe.
We discussed how Eastern and Western Europeans interact, how we can fight discrimination, and how to make better use of the richness and diversity of experiences brought by mobile Europeans.

PS1: Respect for Kristina Pitalskaya and all Georgians fighting under very difficult conditions to escape Russia’s grip and preserve alignment with Europe’s values.�
PS2: Great to see such professionalism from the moderator, my Romanian compatriot Sebastian Berchesan.

Tineretul european, angajat pentru o Europă mai puternică

În acest moment turbulent, în care proiectul european este atacat atât din Est, cât și din Vest, a fost o plăcere să particip săptămâna trecută la un eveniment organizat la Bruxelles de JEF – Young European Federalists (https://jefbelgium.eu/local-sections/jef-brussels/) și să întâlnesc tineri entuziaști care cred într-o Europă mai puternică și luptă pentru ea.
Am discutat despre modul în care interacționează europenii din Est și din Vest, despre cm putem combate discriminarea și despre cm putem valorifica mai bine bogăția și diversitatea experiențelor aduse de europenii mobili.

PS1: Respect pentru Kristina Pitalskaya și pentru toți georgienii care luptă în condiții foarte dificile pentru a scăpa de sub influența Rusiei și pentru a păstra alinierea la valorile europene.�

PS2: M-a bucurat să văd un asemenea nivel de profesionalism din partea moderatorului, compatriotul meu român Sebastian Berchesan https://www.facebook.com/profile.php?id=100008217488577 .

M-am hotărât sa folosesc zilele dintre Crăciun si revelion pentru o sarcina menita sa mă ajute să închei anul cm trebuie, cu finalizarea despachetării după mutarea de acum noua luni… Îmi mai rămăseseră de desfăcut cutiile (multe) cu amintiri. Jumătate de secol de întâmplări, călătorii si peripeții aruncate de-a valma in cartoane care acum zăceau umede in baraca de lângă casa.

Printre sutele de obiecte de mai mica sau mai mare dimensiune sau importanta, pe care le-am carat mii de kilometri dinspre est înspre vest sau dinspre vest înspre est sau in ambele sensuri, am dat si peste o … cărămidă. Una cu rol de simbol. Acum ceva ani am luat si eu parte la o acțiune de promovare a strângerii de fonduri pentru construcția (cărămidă cu cărămidă) a unui teatru privat nou in Bucuresti. Cu cărămida in mana, mi-am adus aminte doar vag de cm s-a derulat momentul acela, unde eram si cine participa (era într-o perioada foarte agitată a vieții mele) dar mi-a revenit puternic sentimentul de atunci: entuziasm, curiozitate si nerăbdare de a participa la un joc cu final incert. Sunt aproape sigur ca asta mi-a recut prin cap in clipa in care am primit cărămidă: “Oare cât timp trebuie sa așteptăm sa vedem daca proiectul reușește?”.

Astăzi am căutat sa vad ce s-a întâmplat cu inițiativa. Si am descoperit ca acum, in toamna lui 2025, teatrul G53 (https://www.grivita53.ro) a început sa funcționeze!

La următoarea vizita in București voi încerca sa merg la un spectacol sau măcar sa ajung in fata clădirii. Vreau sa mă bucur ca s-au întâmplat si lucruri bune in 2025. Si se pot întâmpla si in continuare cu oameni dedicati si perseverenți pe care ii sprijină oamenii de bun simt.

Un Crăciun Fericit tuturor! Si anul acesta o urare specială pentru toți nostalgicii lui Ceaușescu, pentru toți euroscepticii și pentru toți pro-rușii: să aveți parte de sărbători îmbelșugate, așa ca în Europa de astăzi nu ca în România lui Ceausescu sau cea de sub jugul rusesc!

It is not "Being John Malkovich" nor "Harry Potter". It is the actual European Parliament building. EU can keep this strange floor but needs to eliminate any sign of absurd in its decision making!

Liberating Europe's start-ups of the nightmare of regulatory, financing or admin hurdles moves too slow for my taste but it's moving... Let's hope 2026 will bring a positive closure to the corresponding 28th regime initiative.

Parliament’s legal committee calls for 28th regime plan to be a directive | Euractiv MEPs acknowledge that a regulation would be a better fit with the startup reform's simplification aims but warn it could jeopardise the whole plan

10th of December 1948, 48 states voted for the adoption of the Universal Declaration of Human Rights. But there were some that abstained:

The Russian (then Soviet) Empire and its satellites, because authoritarian regimes (either communist, fascists or others) cannot accept individual freedoms and the rule of law.

Saudi Arabia, because religious intolerance could not get along with individual freedoms and equality between women and men.

The South African apartheid inclined state of the time, because a racist state could not accept individual freedoms for all and equality between people of all colors.

After 77 years, racism, attacks on the rule of law and religious intolerance are on the rise, astonishingly even in many of the 48 countries that voted for the declaration initially.

What type of world would you like your children and grandchildren to live in? If it’s one who respects human dignity, then stand up and defend human rights — everywhere, every day, and without hesitation!

La 10 decembrie 1948, 48 de state au votat pentru adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Dar au existat și câteva care s-au abținut:

Imperiul Rus (pe atunci sub forma Uniunii Sovietice) și statele sale satelit, deoarece regimurile autoritare — fie ele comuniste, fasciste sau de alt tip — nu pot accepta libertățile individuale și statul de drept.

Arabia Saudită, deoarece intoleranța religioasă nu putea coexista cu libertățile individuale și egalitatea dintre femei și bărbați.

Africa de Sud, aflată atunci sub regimul de apartheid, deoarece un stat rasist nu putea accepta libertăți individuale pentru toți și egalitatea între oameni de toate culorile.

După 77 de ani, rasismul, atacurile la adresa statului de drept și intoleranța religioasă sunt din nou în creștere — în mod uimitor, chiar și în multe dintre cele 48 de țări care au susținut inițial Declarația.

În ce fel de lume v-ați dori să trăiască copiii și nepoții voștri?
Dacă răspunsul este o lume care respectă demnitatea umană, atunci ridicați-vă și apărați drepturile omului — pretutindeni, în fiecare zi și fără ezitare!

Universal Declaration of Human Rights | United Nations A milestone document in the history of human rights, the Universal Declaration of Human Rights set out, for the first time, fundamental human rights to be universally protected. It has been translated into over 500 languages.

Being polite - does it matter anymore?

https://open.substack.com/pub/theeuropeanway/p/politeness?r=3kszuk&utm_campaign=post&utm_medium=web&showWelcomeOnShare=true