Proiect C

Prin dialogul cu invitați care activează în anumite sectoare cultural-creative din Cluj vrem să vă oferim diferite perspective asupra felului în care aceştia se raportează la creativitate şi respectiv ce anume înseamnă creativitatea în arhitectură, artele spectacolului, design, advertising, artele vizuale, IT sau cercetare.

În această etapă, Proiect C propune o serie de 12 episoade cu durata medie de 25 minute, realizate cu invitați din diverse domenii.

Ep. 1 - Industriile Culturale și creative în Cluj. Analiza economică. Invitat Ioana Dragoș, expert Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Ep. 2 - Economia creativă și orasele creative. Invitat Marcel Ionescu Heroiu, expert dezvoltare urbană Banca Mondială.

Ep. 3 - Creativul şi comunitatea creativilor în Cluj. Invitat Norbert Petrovici, sociolog, coordonator Centrul Interdisciplinar pentru Știinta Datelor, UBB.

Ep. 4 - Relația dintre tineri și creativitate în cadrul oraşelor. Invitat Andras Farkas, Director strategic Grupul Pont.

Ep. 5 - Culturepreneurs - inițiativă de educație antreprenorială dedicată creativilor. Invitat Andreea Bercan, manager de proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean.

Ep. 6 - Creativitatea, atribut al ființei umane. Invitat Luminiţa Vlas, psiholog.

Ep. 7 - Creativitatea în artele spectacolului. Invitat Diana Buluga, actriță.

Ep. 8 - Rolul creativității în arhitectură. Invitat arh. Șerban Țigănaș.

Ep. 9 - Creativitatea în industria de advertising. Invitat Călin Crainic, specialist în comunicare.

Ep. 10 - Creativitatea în artele vizuale. Invitat tbc.

Ep. 11 - Rolul creativității în cercetare. Invitat tbc.

Ep. 12 - Munca creativă în IT. Invitat tbc.

De ce discutăm despre creativitate și de ce Cluj?

Importanța creativității în contextul urban a crescut în ultimii ani, pe de-o parte ca urmare a dezvoltării industriilor culturale și creative și, pe de altă parte, datorită creșterii provocărilor specifice cu care se confruntă orașele astăzi. Astăzi, mai mult de jumătate din populatia lumii trăiește în orașe, iar estimarile pentru anul 2050 sunt că aproape 70% dintre oameni vor locui în marile aglomerări urbane. Fenomenele, activitățile, produsele creative se nasc și de dezvoltă cu predilecție în mediul urban.

Ultima revoluție tehnologică care a fost generată de apariția internetului a grăbit felul în care se desfășoară schimbul de idei și mecanismele economice globale. Comparativ cu celelalte revoluții tehnologice, trecerea de la Industry 4.0, etapa în care ne aflăm acum la Industry 5.0, etapa relației dintre om și maşină, va fi una accelerată. Inteligența artificială (AI), Internet of things (IoT), realitatea augmentată si cea virtuală, nanotehnologia, internetul de mare viteză etc., reprezintă punți de legătură între cele două revoluții tehnologice. Unele dintre aceste realități sunt prezente deja în viaţa multora dintre noi.

Deși creativitatea este un atribut uman și oriunde există indivizi există și creativitate, orașele sunt locurile unde inovația se întâlnește cu capitalul. Rezultatul interacțiunii celor două componente este produsul creativ (idee, proces, obiect) care apoi prin multiplicare ajunge la o mulțime de beneficiari.

Tema creativității în contextul urban a fost lansată de mai bine de două decenii, Charles Landry fiind unul dintre primii teoreticieni ai conceptului în besteller-ul The Creative City (1994). De atunci şi până astăzi, industriile culturale și creative au crescut în importanță, atât la nivel economic și social, cât și la nivel simbolic. Beneficiarii idelor creative transformate în produse suntem cu toții. Dacă ne imaginăm doar câte persoane folosesc astăzi calculatorul (calculatorul reprezintă o inovație, iar programul de operare un produs creativ) sau telefon inteligent (primul smarphone a fost un produs inovativ, iar aplicațiile sunt produse creative) înțelegem impactul real al creativității.

Conform datelor oficiale, în 2018, la nivelul UE, în sectoarele culturale și creative erau 8.7 milioane de angajaţi, reprezentând 3.8% din totalul forței de muncă și producând peste 4% din PIB. În judetul Cluj, în 2018, ICC (Industriile Culturale și Creative) angajează 13.3% din forța de muncă și reprezintă 9% din cifra de afaceri a județului (5.7 mld. lei din 63.3 mld. lei total).

În județul Cluj, în intervalul 2014-2018, se constată cea mai mare rată de crestere a numărului de firme din sectoarele creative raportată la nivelul național, cu peste 50%. În acelaşi interval, cifra de afaceri a acestor companii în județul Cluj a avut o creștere de 119.9%.

Dincolo de dimensiunea economică, creativitatea este strâns legată de dimensiunea cultural-artistică a unui oraş. “Municipiul Cluj-Napoca ocupă, ca și până acum, prima poziție în ierarhia orașelor din punctul de vedere al vitalității culturale. În general, scorurile obținute la nivelul fiecărei dimensiuni a vitalității este peste media celor 46 de orașe incluse în studiu. Ce este evident în cazul acestui oraș este că înregistrează performanțe impresionante pe partea de industrii creative, în special prin dezvoltarea sectorului de IT.”

https://www.culturadata.ro/vitalitatea-culturala-a-oraselor-din-romania-editia-2018/

Conform documentului Cartea Albă a Industriilor Culturale și Creative din România (2016) sectoarele creative cuprind 54 coduri CAEN grupate in 4 categorii.

A. Cultură și arte - sunt caracterizate de activități culturale și artistice non-industriale - Biblioteci şi Arhive (1), Patrimoniu Cultural (2), Meşteşuguri şi artizanat (3).

B. Sectoare culturale - acestea au ca rezultat expresia culturală - Artele spectacolului (4), Arte Vizuale (5), Carte si Presa (6).

C. Sectoare creative - sectoare orientate pe principiul funcționalității, dar au o dimensiune culturală - Arhitectura (7), Publicitate (8), Audio-vizual şi media (9).

D. Sectoare transversale - se bazează pe creativitate și inovație, sunt orientate spre funcționalitate, dar sunt folosite în special ca suport pentru celelalte subsectoare - Cercetare şi dezvoltare (10) şi IT&C (11).