Forum Romano-German

Astăzi celebrăm Ziua Europei – simbol al păcii, unității și prosperității.

Europa înseamnă libertate, solidaritate, oportunități și valori care ne unesc. Într-o lume marcată de provocări, rămânem convinși că dialogul, cooperarea și unitatea sunt cheia unui viitor sigur și prosper pentru toți.

La mulți ani, Europa! 🇪🇺

Învățământul în limba germană, în atenția Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German

Ediția 2025 a Săptămânii Haferland a găzduit, ca în fiecare an, reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, a cărui misiune este menținerea dialogului pe teme economice și culturale între cele două state. La reuniune, alături de dl Michael Schmidt și dl Emil Hurezeanu, au fost prezenți dl Mircea Abrudean, președintele Senatului, ambasadoarea Austriei la București, E.S. Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadorul Israelului la București, E.S. Lior Ben Dor, precum și ambasadorii României în Germania, E.S. Adriana Stănescu, în Cipru, E.S. Dan Mihalache, precum și ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, E.S. Gabriel Bologan.

De asemenea, au mai fost prezenți dl Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, dl Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, și dl Bernd Fabritius, Însărcinat special al guvernului federal de la Berlin pentru imigranți de origine germană și minorități naționale.

Tema reuniunii din acest an a fost situația învățământului în limba germană din România.

O concluzie de ansamblu a rezultat din discuția dintre participanții la eveniment: România se confruntă cu un deficit cronic de profesori vorbitori nativi pentru școlile cu predare în limba germană din țară, în ciuda unei cereri în creștere, grație calității învățământului german din România.

În acest sens, E.S. Krauss-Nussbaumer a evocat posibilitatea finanțării prin programul european Erasmus de mobilitate academică. De asemenea, dl Fabritius a amintit de existența unui program finanțat de guvernul federal german, cu un buget anual de aproximativ 1,2 milioane de euro, pentru cei aproximativ 950 de profesori de limbă germană din România, buget care însă a fost redus și care, potrivit domniei sale, ar trebui majorat la nivelul din anii anteriori.

Potrivit E.S. Adriana Stănescu, aproximativ 23.000 de elevi din România studiază în prezent în școlile cu limba de predare germană, raportat la o populație totală a etnicilor germani de circa 25.000 de persoane. Astfel, ponderea elevilor etnici români care învață la aceste școli este de circa 80%-90%, inclusiv în vechi comunități săsești precum Sighișoara, potrivit primarului localității, dl Ioan-Iulian Sârbu.

Alte intervenții au evocat inițiative locale. Dl Werner Braun, președintele Clubului Economic Brașov, a vorbit despre una dintre cele mai importante resurse ale României, respectiv elevii din mediul rural, și despre modelul de succes al învățământului dual din Germania – un adevărat motor al economiei germane. Astfel, Școala Profesională Germană Kronstadt, un proiect local de succes al Clubului, înregistrează, potrivit lui Braun, o rată de angajare post-absolvire de 97%.

România și Germania: 145 de ani de parteneriat, dialog și colaborare 🤝

Într-un context european marcat de provocări, România și Germania continuă să construiască un parteneriat solid. Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, vorbește despre rolul țării noastre în Europa, despre experiențele acumulate în timpul mandatului său și despre viitorul relațiilor bilaterale.

🎙️ Vă invităm să urmăriți o conversație cu Dr. Peer Gebauer și Robert Schwartz, în care se explorează profunzimea legăturilor istorice și stabilitatea unei colaborări moderne: https://www.youtube.com/watch?v=3ZbvIwoquEo

Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German (București) a avut onoarea de a participa ca partener principal și sponsor, alături de Forumul Germano-Român (Berlin), în cadrul unui eveniment amplu realizat de Societatea Germano-Română (Berlin), intitulat „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță”.

Evenimentul, realizat în cooperare cu Ambasada României la Berlin, ICR Berlin, Fundația Academia Civică și Capela Reconcilierii din Berlin, s-a desfășurat de-a lungul lunii septembrie, într-o amplă serie de manifestări.

Astfel, pe 31 august a avut loc vernisajul unei expoziții de portrete realizate de artistul fotograf Cornel Brad, care a rămas deschisă publicului larg la Capela Reconcilierii (Bernauer Str. 4, 10115 Berlin), până sâmbătă, 28 septembrie 2024.

În ziua finală a expoziției a avut loc o proiecție video, un rezumat meditativ al proiectului „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță” realizat de videojurnaliștii Anca Berlogea-Boariu și Robert Schwartz. În dialog cu portretele expuse, artista Oana Rill a amintit, prin instalația ei de ceramică și sunet, de experiența dureroasă a celor deportați în Bărăgan, în perioada dictaturii comuniste, printre care s-au numărat și membrii familiei ei. Piesele de ceramică sunt parte a unei instalații mai ample, creată în cadrul programului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.

În continuare, pe 2 septembrie a avut loc la Berlin un eveniment dedicat împlinirii a 35 de ani de la Revoluția Română și căderea Zidului Berlinului, organizat de Ambasada României în Republica Federală Germania în parteneriat cu Societatea Germano-Română (Berlin) și Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din capitala Germaniei. Seara dedicată dezbaterii, însoțită de muzică și proiecții audiovizuale, a avut printre invitați personalități cunoscute precum ambasadoarea României în Germania, Adriana Stănescu, autoarea și activista civică Ana Blandiana teologul și politicianul Markus Meckel, ultimul ministru de externe al defunctei RDG, apoi autorul și diplomatul Emil Hurezeanu, cercetătoarea și jurnalista Anneli Ute Gabanyi și artistul fotograf Cornel Brad.

Fostul președinte al României Emil Constantinescu a participat ca invitat de onoare atât la vernisajul expoziției din 31 august, cât și la seara de dezbateri din 2 septembrie. La evenimentul organizat la Ambasada României a fost prezent și Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român (ICR), discuția fiind moderată de jurnalistul Robert Schwartz, președintele Societății Germano-Române din Berlin.

Pe 12 septembrie, la Capela Reconcilierii din Berlin a avut loc o seară de lectură urmată de o discuție cu Herma Kennel, autoarea romanului biografic „Jogging cu Securitatea”, dezbatere moderată de jurnalistul Keno Verseck și avându-l ca invitat pe protagonistul cărții, disidentul român Radu Filipescu.

Proiectul este susținut de Camera de Comerț Româno-Germană AHK, Karl Heinz Dietrich International Logistics și Smart City Brașov, partenerii media fiind Deutsche Welle România și TVR.

Întâlnirea din acest an a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German (FCBRG) a avut loc, ca în fiecare din ultimii ani, la Criț, în paralel cu festivalul cultural Săptămâna Haferland.

Printre cele câteva zeci de participanți la reuniunea din 2024 a FCBRG s-au numărat, printre alții, Altețele Sale Serenisime, Prințul Philipp, Prințul și Prințesa Alexander von und zu Liechtenstein, E.S. Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, E.S. Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei la București, E.S. Adriana Stănescu, șefa misiunii diplomatice române de la Berlin, E.S. Willemijn Van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos la București, Dr. Bernd Fabritius, președintele Federației Germane a Expatriaților, dl Michael Schmidt, secretar general al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno – German și președintele Fundației M&V Schmidt, dl Martin Bottesch, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania, dl Andrew Noble, fostul ambasador britanic în țara noastră, în prezent reprezentant al Consiliului Director al Fundației M&V Schmidt, și contele Tibor Kalnoky, reprezentant al minorității secuilor din Transilvania.

În cadrul reuniunii, tema principală de discuție a fost promovarea dialogului interetnic ca formă de sprijinire a toleranței și democrației într-o perioadă marcată de riscuri politice, economice și de securitate.

Astfel, mai mulți participanți, de la E.S. Dr. Peer Gebauer la E.S. Emil Hurezeanu și Dr. Bernd Fabritius, au evocat capacitatea conviețuirii și a dialogului interetnic – exemple ilustrative fiind comunitatea sașilor din România și cea a românilor din Germania – de a fi un obstacol în calea propagării discursurilor extremiste și de a susține valori precum toleranța, deschiderea și democrația. Au fost exprimate, de asemenea, apeluri de lărgire a Forumului pentru a include și alte minorități și a fost exprimată nevoia aprofundării cooperării germano-române în actualul context marcat de nevoia consolidării apărării militare comune a UE.