Biogeographica

🦎 Când ești salamandră și asfaltul ud e noul tău camuflaj. 😂

Dar avem și noi o întrebare serioasă:
Cum să te ocolească mașinile când nici nu te văd? 😅

Așa că, după ploaie, ochii la drum! 👀🌧️
Pentru că uneori, pe asfalt nu e o pată... e cineva care traversează. 🖤💛

Ieri a fost respins în Senat proiectul de lege care propunea eliminarea avizului Academiei române din procedura de acordare a derogărilor pentru specii protejate. Ne bucurăm că mai vin și vești bune!

Comisia de Mediu a CES susține păstrarea avizului Academiei Române
Comisia de Mediu din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) a susținut poziția Federației Coaliția Natura 2000 România împotriva propunerii de eliminare a avizului Academiei Române din procedura de acordare a derogărilor de la regimul de protecție strictă a speciilor.
Am explicat de ce acest aviz este important: fără o verificare științifică independentă, deciziile care afectează specii strict protejate ar urma să fie fundamentate de structurile aflate în subordinea aceleiași autorități care le aprobă. Comisia a fost de acord cu acest argument.
A se vedea și https://natura2000.ro/comisia-de-mediu-a-ces-a-validat-pozitia-federatiei-coalitia-natura-2000-romania-privind-avizul-academiei-romane/
Este însă doar un pas intermediar. Urmează votul în plenul CES, iar decizia finală aparține Parlamentului. Între timp, propunerea legislativă este în continuare în dezbaterea Senatului unde am trimis de asemenea punctul de vedere.

Rămânem implicați pe tot parcursul procesului.

Aeastă activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului Inovație pentru natură, implementat impreuna cu Institutul pentru Politici Publice

Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

🌿 Ieri, Bouroș George, vicepreședintele Asociației Biogeographica, a prezentat profesorilor din Defileul Jiului kitul educațional realizat în cadrul proiectului „Școala din natură – Defileul Jiului”.

Ne bucurăm că proiectul nostru ajunge mai departe și că am ajuns și în ziar! 📰💚

Citește articolul din Gorjeanul 👇
https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/un-nou-ghid-ii-apropie-pe-elevi-de-natura-scoala-din-natura-defileul-jiului-instrument-pentru-profesorii-din-gorj/

🌿 INVITAȚIE PENTRU PROFESORI

Cum putem transforma educația ecologică într-o experiență pe care elevii să nu o uite?

Vă invităm luni, 21 septembrie, între 18:00–19:00, la o întâlnire online dedicată prezentării ghidului „Școala din natură - Defileul Jiului”.

📚 Ghidul include 5 zile de activități tematice, fișe de lucru, jocuri și activități practice care pot fi folosite la „Săptămâna Verde”, „Școala Altfel” și în alte activități de educație pentru mediu.

💻 Participare online:
https://meet.google.com/ray-dksw-ccx

Întâlnirea se adresează profesorilor din învățământul primar și gimnazial, precum și tuturor cadrelor didactice interesate de educația pentru natură.

Proiect realizat de Asociația Biogeographica, finanțat de Fundatia pentru Parteneriat și MOL Romania, în parteneriat cu Parcul National Defileul Jiului - Defileul Jiului National Park și Colegiul "Mihai Viteazul" Bumbesti-Jiu.

🌱 Învățăm prin experiență, pentru o generație mai apropiată de natură.

🌿 Încă 40 de copii și profesori au pornit ieri într-o aventură prin Defileul Jiului!

Poteca tematică realizată în cadrul proiectului „Școala din natură - Defileul Jiului” i-a purtat printr-o excursie plină de descoperiri, povești despre natură și lucruri noi de învățat. 🐾🌲

Iar după atâtea descoperiri și explorări, a venit și partea preferată a copiilor: pizza! 🍕 Pentru că, nu-i așa, orice aventură reușită se termină mai bine cu pizza. 😄

Mulțumim tuturor celor care ne sunt alături în acest proiect și ne ajută să aducem copiii mai aproape de natură!

Proiect finanțat de Fundatia pentru Parteneriat și MOL Romania.

Poate face și Primăria niște trotuare mai bune pentru mașini?
Ce înseamnă asta, să stea cu 2 roți pe stradă?! 😂

Credeam că e ușor să scrii cu pensula. Dar când simți cm îți tremură mâna, dai pe lângă și ștergi de zeci de ori, începi să vezi cu alți ochi lucrările marilor pictori.

Săgeți realizate în cadrul proiectului "Școala din natură - Defileul Jiului" finanțat de Fundatia pentru Parteneriat și MOL Romania. 🌿

, , , , ,

Gata cu perioada de concedii, ne mai apucăm și noi de treabă?! 😁
Continuăm proiectul "Școala din natură – Defileul Jiului” cu realizarea celor 10 săgeți indicatoare din lemn care vor conduce vizitatorii pe traseul tematic.

Am măsurat, am tăiat, am vopsit și urmează să le scriem frumos și să le instalăm în teren.

Proiect finanțat de Fundatia pentru Parteneriat și MOL Romania. 🌿

, , , , ,

🦣 Un os de mamut, o epavă din Al Doilea Război Mondial și un pod ridicat sub împăratul Constantin cel Mare. Dunărea a scăzut atât de mult vara aceasta încât a început să-și scoată trecutul la suprafață.
Lângă Ruse, în Bulgaria, s-au găsit o mandibulă și fragmente de fildeș de mamut, iar căutând mai departe, stridii fosilizate vechi de 60–65 de milioane de ani. Lângă satul Gigen au reapărut fundațiile unui pod construit în anul 328. În Austria și la Prahovo, în Serbia, au ieșit din apă epave de nave de război germane.
Sunt imagini spectaculoase. Dar povestea adevărată nu e ce iese din apă, ci ce se întâmplă cu apa.
Monitorizarea europeană (Copernicus) a confirmat că patru dintre marile fluvii ale continentului- Loara, Padul, Rinul și Dunărea - au atins în iulie cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată. La Baziaș, la intrarea în România, Dunărea curge cu circa 1.450 m³/s, de aproape trei ori sub media obișnuită a lunii.
Consecința concretă: pe 28 iulie s-a oprit reactorul 1 de la Cernavodă, iar pe 13 august și reactorul 2. Dunărea nu mai are debit nici cât să asigure apa de răcire a centralei. România a pierdut circa 20% din capacitatea de producție de energie electrică, iar repornirea nu e așteptată înainte de septembrie.
Nu doar Dunărea. Jiul curge la Filiași cu 5,5 metri cubi pe secundă - de aproape zece ori sub normalul perioadei și cel mai mic debit din 1922, de când se fac măsurători acolo. Motru și Gilort, tot minime istorice. În nord-vest, mai multe râuri au ajuns la debit zero.
În acest context, pe 26 august, Camera Deputaților a votat legea care permite scoaterea din arii naturale protejate a terenurilor necesare finalizării a șapte hidrocentrale. 234 de voturi pentru, 32 împotrivă. Una dintre ele, Livezeni-Bumbești, este pe Jiu. Alta ia apă din Motru.
Sacrificăm arii naturale protejate pentru hidrocentrale construite pe râuri care, chiar acum, sunt la cele mai mici debite din istoria măsurătorilor.

🦣 Un os de mamut, o epavă din Al Doilea Război Mondial și un pod ridicat sub împăratul Constantin cel Mare. Dunărea a scăzut atât de mult vara aceasta încât a început să-și scoată trecutul la suprafață.

Lângă Ruse, în Bulgaria, s-au găsit o mandibulă și fragmente de fildeș de mamut, iar căutând mai departe, stridii fosilizate vechi de 60–65 de milioane de ani. Lângă satul Gigen au reapărut fundațiile unui pod construit în anul 328. În Austria și la Prahovo, în Serbia, au ieșit din apă epave de nave de război germane.

Sunt imagini spectaculoase. Dar povestea adevărată nu e ce iese din apă, ci ce se întâmplă cu apa.

Monitorizarea europeană (Copernicus) a confirmat că patru dintre marile fluvii ale continentului- Loara, Padul, Rinul și Dunărea - au atins în iulie cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată. La Baziaș, la intrarea în România, Dunărea curge cu circa 1.450 m³/s, de aproape trei ori sub media obișnuită a lunii.

Consecința concretă: pe 28 iulie s-a oprit reactorul 1 de la Cernavodă, iar pe 13 august și reactorul 2. Dunărea nu mai are debit nici cât să asigure apa de răcire a centralei. România a pierdut circa 20% din capacitatea de producție de energie electrică, iar repornirea nu e așteptată înainte de septembrie.

Nu doar Dunărea. Jiul curge la Filiași cu 5,5 metri cubi pe secundă - de aproape zece ori sub normalul perioadei și cel mai mic debit din 1922, de când se fac măsurători acolo. Motru și Gilort, tot minime istorice. În nord-vest, mai multe râuri au ajuns la debit zero.

În acest context, pe 26 august, Camera Deputaților a votat legea care permite scoaterea din arii naturale protejate a terenurilor necesare finalizării a șapte hidrocentrale. 234 de voturi pentru, 32 împotrivă. Una dintre ele, Livezeni-Bumbești, este pe Jiu. Alta ia apă din Motru.

Sacrificăm arii naturale protejate pentru hidrocentrale construite pe râuri care, chiar acum, sunt la cele mai mici debite din istoria măsurătorilor.

Va invitam sa cititi si articolul nostru despre retentia apei.
https://natura2000.ro/retentia-apei-nu-inseamna-neaparat-baraje-adaptarea-la-seceta-prevenirea-inundatiilor-si-directia-investitiilor-in-gospodarirea-apelor/