ProLex

Întâlnire MAI – 26.02.2026 | Despre pensiile militare și realitatea din sistem

Astăzi a avut loc o întâlnire la Ministerul Afacerilor Interne privind proiectul de Ordonanță de urgență referitor la creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

Discuțiile au început cu prezentarea situației economice generale și a necesității reducerii deficitului bugetar. Deși familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională” este exceptată formal de la reducerea directă a cheltuielilor de personal, ordonanța introduce obligația inițierii modificării Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare, prin creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare.

Important: Oug nr 7/2026 prevede adoptarea unui act normativ care să reglementeze creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ. Cum va fi textul, asta depinde exclusiv de ministerele din acest sector de activitate.

În cadrul întâlnirii:
- reprezentanții sindicali au transmis clar opoziția față de o nouă modificare a condițiilor de pensionare;
- s-a confirmat că NU există, în acest moment, un proiect de lege finalizat;
- informațiile apărute pe rețelele sociale despre un proiect deja stabilit au fost infirmate;
- ⁠reprezentanții ProLex au susținut ca polițiștii ar lucra în continuare în poliție și după îndeplinirea vârstei de pensionare dacă vor primi beneficii, cel puțin egale ca cele avute înainte de plafonare. Și atunci aveau dreptul de a ieși la pensie, iar statistica a demonstrat ca nu se grăbeau să iasă la pensie și nu aveam acest deficit de personal. Guvernanți preferă să obțină rezultate prin constrângere, deși putem ajunge la același rezultat prin stimulare. În orice variantă, statul iese în câștig financiar dacă stimulează polițiștii să lucreze peste vârsta de pensionare decât să plătească pensia + salariul unui nou angajat.
- reprezentanții MAI au precizat că un grup de lucru interministerial urmează să fie constituit începând cu 02.03.2026, cu participarea a doi reprezentanți sindicali.

Realitatea ignorată în discuțiile publice:
- vârsta standard de pensionare crește deja etapizat prin legislația în vigoare (Legea nr. 282/2023);
- sistemul MAI realizează lunar economii semnificative prin:
✔ neaplicarea integrală a legii salarizării;
✔ chirii și normă de hrană neactualizate;
✔ sporuri înghețate;
✔ deficit de personal de aproximativ 22%.

Practic, economiile există deja, iar ținta de reducere a cheltuielilor este, în mare parte, atinsă prin realitățile sistemului.

S-a invocat necesitatea alinierii la modele europene privind pensiile de serviciu. Dacă vorbim însă despre aliniere, aceasta trebuie să fie completă: condiții de muncă, nivel de salarizare, dotare, protecție profesională și drepturi sindicale comparabile. Egalitatea nu poate funcționa selectiv.

Tot mai mulți polițiști transmit îngrijorări reale: incertitudinea legislativă și modificările repetate ale regulilor de pensionare afectează stabilitatea profesională și determină inclusiv intenții de plecare din sistem. Astfel de decizii nu pot fi luate fără analize serioase privind impactul asupra resursei umane și asupra speranței de viață specifice profesiei.

Schimbările majore într-un sistem esențial pentru siguranța publică trebuie construite prin dialog real, predictibilitate legislativă și respectarea echilibrului dintre obligații și drepturi.

Dialogul trebuie să continue — dar pe baze reale, transparente și fundamentate.

https://portal.just.ro/117/SitePages/dosar.aspx?id_inst=117&id_dosar=11700000000164946

portal.just.ro

Comunicat de presa referitor la dezbaterile politice din mass-media privind vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor

Sindicatul Național Pro Lex constată că dezbaterile politice recente din mass-media referitoare la vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor reprezintă un subiect artificial, amplificat mediatic, care riscă să deturneze atenția opiniei publice de la problemele reale și urgente ale societății românești.
Regimul pensiilor militare a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, act normativ care prevede, în mod expres, majorarea etapizată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, în perioada 2031–2035, precum și instituirea unei perioade tranzitorii clare, inclusiv sub aspectul modului de calcul al pensiei. Aceste modificări au fost adoptate în baza angajamentelor asumate de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și respectă exigențele de predictibilitate și securitate juridică, consacrate de Constituție și constatate ca obligatorii în jurisprudența Curţii Constituționale a României.
În acest context, Pro Lex atrage atenția că adevărata problemă, ignorată constant de decidenții politici, nu este vârsta de pensionare, ci lipsa unor mecanisme eficiente de stimulare a militarilor și polițiștilor pentru a rămâne în activitate, în condițiile în care starea de sănătate le permite. Astfel de măsuri au existat anterior modificărilor legislative din anul 2017 și au contribuit la menținerea în sistem a unor profesioniști cu experiență.
Sindicatul Național Pro Lex a solicitat în mod repetat reintroducerea acestor mecanisme de stimulare, întrucât realitatea demonstrează nevoia acută de personal experimentat, atât pentru îndeplinirea atribuțiilor operative, cât și pentru formarea și îndrumarea noilor generații de angajați din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, asemenea măsuri ar contribui semnificativ la reducerea deficitului de personal, deficit care nu poate fi acoperit exclusiv prin recrutări din sursă externă.
Pro Lex subliniază că orice comparație între sistemul de pensii al militarilor și polițiștilor din România și cele din alte state membre ale Uniunii Europene este lipsită de relevanță, dacă nu sunt avute în vedere elemente esențiale precum speranța de viață (62,5 ani), structura carierei profesionale care nu prevede relocarea în alte locuri de muncă după o anumită vârstă sau stare de sănătate şi nici o predictibilitate de evoluţie în carieră, regimul incompatibilităților și condițiile concrete de muncă (ture, repaus săptămânal şi sărbători legale, condiții meteo, stres profesional, munca pentru mai multe persoane în condițiile deficitului de personal de 27% media pe minister, pericol). Apreciem ca fiind relevantă scăderea interesului cetățenilor de a mai urma această profesie, fapt constatat la concursurile de recrutare şi şcolarizare.
În acest sens, este necesar a se reaminti faptul că anumite categorii profesionale, precum polițiștii din structurile de poliție judiciară, se află sub un regim sever de incompatibilități, neavând dreptul de a desfășura nicio altă activitate, remunerată sau neremunerată, indiferent dacă aceasta are sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu. Sunt interzise inclusiv activități precum participarea în proiecte cu finanțare europeană, activități sportive (antrenori sau instructori), cultural-artistice, implicarea în ONG-uri sau exercitarea unor profesii liberale.
Sindicatul Național Pro Lex consideră că dezbaterile oneste și responsabile trebuie să vizeze soluții reale pentru stabilitatea și eficiența sistemului, nu teme false sau prezentate trunchiat, care nu fac decât să alimenteze confuzia și tensiunile sociale.

https://prolex.ro/2026/01/14/comunicat-de-presa/

Referitor la dezbaterile politice din mass-media privind vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor

Sindicatul Național Pro Lex constată că dezbaterile politice recente din mass-media referitoare la vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor reprezintă un subiect artificial, amplificat mediatic, care riscă să deturneze atenția opiniei publice de la problemele reale și urgente ale societății românești.
Regimul pensiilor militare a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, act normativ care prevede, în mod expres, majorarea etapizată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, în perioada 2031–2035, precum și instituirea unei perioade tranzitorii clare, inclusiv sub aspectul modului de calcul al pensiei. Aceste modificări au fost adoptate în baza angajamentelor asumate de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și respectă exigențele de predictibilitate și securitate juridică, consacrate de Constituție și constatate ca obligatorii în jurisprudența Curţii Constituționale a României.
În acest context, Pro Lex atrage atenția că adevărata problemă, ignorată constant de decidenții politici, nu este vârsta de pensionare, ci lipsa unor mecanisme eficiente de stimulare a militarilor și polițiștilor pentru a rămâne în activitate, în condițiile în care starea de sănătate le permite. Astfel de măsuri au existat anterior modificărilor legislative din anul 2017 și au contribuit la menținerea în sistem a unor profesioniști cu experiență.
Sindicatul Național Pro Lex a solicitat în mod repetat reintroducerea acestor mecanisme de stimulare, întrucât realitatea demonstrează nevoia acută de personal experimentat, atât pentru îndeplinirea atribuțiilor operative, cât și pentru formarea și îndrumarea noilor generații de angajați din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, asemenea măsuri ar contribui semnificativ la reducerea deficitului de personal, deficit care nu poate fi acoperit exclusiv prin recrutări din sursă externă.
Pro Lex subliniază că orice comparație între sistemul de pensii al militarilor și polițiștilor din România și cele din alte state membre ale Uniunii Europene este lipsită de relevanță, dacă nu sunt avute în vedere elemente esențiale precum speranța de viață (62,5 ani), structura carierei profesionale care nu prevede relocarea în alte locuri de muncă după o anumită vârstă sau stare de sănătate şi nici o predictibilitate de evoluţie în carieră, regimul incompatibilităților și condițiile concrete de muncă (ture, repaus săptămânal şi sărbători legale, condiții meteo, stres profesional, munca pentru mai multe persoane în condițiile deficitului de personal de 27% media pe minister, pericol). Apreciem ca fiind relevantă scăderea interesului cetățenilor de a mai urma această profesie, fapt constatat la concursurile de recrutare şi şcolarizare.
În acest sens, este necesar a se reaminti faptul că anumite categorii profesionale, precum polițiștii din structurile de poliție judiciară, se află sub un regim sever de incompatibilități, neavând dreptul de a desfășura nicio altă activitate, remunerată sau neremunerată, indiferent dacă aceasta are sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu. Sunt interzise inclusiv activități precum participarea în proiecte cu finanțare europeană, activități sportive (antrenori sau instructori), cultural-artistice, implicarea în ONG-uri sau exercitarea unor profesii liberale.
Sindicatul Național Pro Lex consideră că dezbaterile oneste și responsabile trebuie să vizeze soluții reale pentru stabilitatea și eficiența sistemului, nu teme false sau prezentate trunchiat, care nu fac decât să alimenteze confuzia și tensiunile sociale.

Comunicat de presa referitor la varsta de pensionare a politistilor si militarilor – ProLex Sindicatul Național Pro Lex constată că dezbaterile politice recente din mass-media referitoare la vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor reprezintă un subiect artificial, amplificat mediatic, care riscă să deturneze atenția opiniei publice de la problemele reale și urgente a...

Sindicatul Pro Lex a obținut o soluție favorabilă la Tribunalul Harghita, care confirmă că compensația pentru chirie pentru plata ratei aferente creditului imobiliar ipotecar poate fi acordată și polițistului care a achiziționat o locuință în rate într-o altă localitate decât cea în care își are sediul unitatea la care este încadrat.

Instanța a stabilit că dreptul la compensație există chiar și în situația în care locuința achiziționată este situată într-o altă localitate decât cea în care se află sediul unității la care polițistul își desfășoară activitatea.

În cauză, polițistul D.F., din cadrul IPJ Harghita, a obținut recunoașterea acestui drept, în urma acțiunii formulate de Pro Lex.

Instanța a reținut că din cuprinsul prevederilor legale nu rezultă obligația ca locuința achiziționată prin credit ipotecar să fie situată în localitatea în care polițistul a fost numit în prima funcție, pentru a beneficia de compensația pentru chirie.

Victorie în instanță! Compensația pentru chirie se acordă și co-împrumutatului

Sindicatul Pro Lex a obținut o soluție favorabilă la Tribunalul Cluj, care confirmă că compensația pentru chirie pentru plata ratei la creditul ipotecar poate fi acordată și polițistului co-împrumutat, chiar dacă acesta nu figurează în graficul de rambursare al ratelor.

Instanța a stabilit că dreptul la compensație există chiar și atunci când locuința achiziționată este situată într-o altă localitate sau în zona limitrofă celei în care se află sediul unității la care polițistul este încadrat.

În cauză, polițistul H.M.V., din cadrul IGPR – B.O.S. Cluj-Napoca, a obținut recunoașterea acestui drept, în urma acțiunii formulate de Pro Lex.

Aceasta nu este prima hotărâre favorabilă obținută de Pro Lex pentru membri aflați în situații similare.

Pro Lex continuă să apere drepturile polițiștilor, prin acțiuni concrete și soluții confirmate de instanțe.

Compensația pentru chirie poate fi acordată și pentru plata ratei la creditul ipotecar al noului apartament

Sindicatul Pro Lex a obținut o hotărâre definitivă la Curtea de Apel București, prin care s-a recunoscut dreptul polițistului C.D., din cadrul MAI – Direcția Audit, membru de sindicat, la compensația pentru chirie sub forma plății ratei aferente creditului imobiliar ipotecar.

Instanța a stabilit că acest drept se acordă începând cu data achiziției imobilului, chiar dacă polițistul a deținut anterior o locuință în aceeași localitate, locuință pe care a vândut-o pentru a contracta un credit ipotecar și a achiziționa un nou apartament.

De reținut: polițistul deținea locuința anterioară înainte de angajare, fără a fi beneficiat anterior de compensație pentru chirie sau de plata vreunei rate aferente unui credit imobiliar.

Decizia confirmă că vânzarea unei locuințe și achiziția alteia prin credit ipotecar nu înlătură dreptul la compensație.

Victorie importantă pentru polițiști! Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la nivelul maxim de 25% din salariu

Polițiștii au dreptul la sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de până la 25% din salariul de bază, acordat nediferențiat, ca element al salariului lunar.

Sindicatul Pro Lex a analizat practica neunitară de acordare a acestui spor și a identificat argumente solide de nelegalitate privind stabilirea lui diferențiată.

Instanța a admis acțiunea formulată de Pro Lex și a obligat DGPMB:
să recalculeze reclamanților, membri Pro Lex, sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, ca element al salariului lunar, începând cu trei ani anteriori introducerii acțiunii (10.05.2023) şi în continuare, pentru viitor, prin stabilirea acestuia ca procent de 25% aplicat la salariul de bază lunar.

Pro Lex asigură reprezentare gratuită în instanță pentru membrii de sindicat care au depus împuternicirea și documentele necesare formulării acțiunilor.

Pensionari MAI în instanță pentru recalcularea pensiilor.
Instanțele confirmă: „salariul de excelență” a fost calculat greșit ani la rând

Tot mai mulți foști polițiști au deschis acțiuni în instanță împotriva MAI, solicitând recalcularea pensiilor militare după constatarea unor erori majore în modul de determinare a „salariului de excelență” .

Potrivit documentelor depuse la dosare, instituțiile au aplicat majorarea la salariul de funcție din 2017, deși cadrul legal impunea ca acest procent să fie raportat la salariul de funcție aflat în plată, actualizat anual. Diferența dintre modul corect și cel aplicat de instituții a produs efecte directe asupra bazei de calcul a pensiei.

Sindicatul Național Pro Lex a obținut deja primele hotărâri favorabile pentru toată perioada în care această majorare a fost calculată greșit, găsind argumente pentru a convinge instantele să respingă excepția prescripției pentru perioade mai vechi de 3 ani (din 2020).
Decizia marchează un precedent important pentru toți polițiștii afectați de modul greșit de calcul al majorării și confirmă că dreptul la o pensie stabilită corect nu poate fi limitat prin invocarea prescripției atunci când instituția nu și-a îndeplinit obligațiile legale de calcul.

Pro Lex subliniază că succesul acestor acțiuni depinde în mod esențial de modul în care sunt formulate cererea și motivarea adresate instanței. Cu o experiență de peste 21 de ani în domeniul legislației polițiștilor și funcționarilor publici, sindicatul oferă reprezentare juridică gratuită membrilor săi.

Membrii sunt invitați să contacteze organizația și să transmită documentele necesare formularii acțiunii.