AVER

History of RO EMobility

Istoria mobilitatii electrice in Romania In anul 1973, Icpe pune bazele primei cercetări romanești in domeniul mobilității electrice din istorie. La Institutul de cercetări electrotehnice (Icpe.ro) ...

https://www.youtube.com/watch?v=rq6z1hShFcE

Audi Electric Motor Engine Factory - HOW IT'S MADE AUDI Electric Motor Engine FACTORY - HOW IT'S MADE. Audi Hungaria starts series production of electric motors. New 2019 Audi electric motor engine factory ...

https://youtu.be/esUb7Zy5Oio

Tesla Model 3's motor - The Brilliant Engineering behind it The engineers of Tesla motor's shocked everyone when they abandoned the versatile induction motor in Model 3 cars. They used a totally different motor called...

https://aver.ro/2021/01/05/evmap-by-counties-2020/

ELECTRIC - UP GHID

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național, precum și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanțare
“ELECTRIC UP“

Luând în considerare consecințele economice predictibile, generate de măsurile restrictive aplicate în contextul pandemiei internaționale de COVID – 19, necesitatea adoptării unor măsuri de natură economico-financiară reprezentând acțiuni esențiale pentru a atenua repercusiunile negative asupra economiei și asupra cetățenilor, necesitatea și oportunitatea dezvoltării sectorului energiei din surse regenerabile și creșterea eficienţei energetice, dezvoltării infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic, este imperios necesară acordarea unui sprijin întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA, prin finanțarea proiectelor de investiții pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică și a staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.
Având în vedere Planul național de investiții și relansare economică în care sunt prevăzute granturi și programe de sprijin cu finanțare din fonduri de la bugetul de stat, care au ca obiectiv finanțarea nevoilor de investiții a întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA,
În vederea:
- asigurării necesității și oportunității de adoptare a unor măsuri de natură economico-financiară, reprezentând acțiuni esențiale pentru a atenua repercusiunile negative asupra economiei și asupra categoriilor întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA, prin facilitarea instrumentelor de finanțare disponibile la nivel național,
- situația neadoptării măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va genera blocaje, ineficiență și pierderi, afectarea în continuare a unei mari părți a antreprenorilor României care se confruntă cu fenomenul lipsei acute de finanțare, reduceri de personal,
- faptul că situația economică actuală impune luarea unor măsuri urgente care să vizeze mediul antreprenorial, în cadrul unui program social de interes public, pentru compensarea unor pierderi de capital financiar și de resurse umane înregistrate în urma situației sanitare, în categoria întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA,
- atingerea obiectivelor asumate de România privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea capacității de producere de energie electrică din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice,

în considerarea faptului că elementele de mai sus se constituie într-o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. 1 (1) Se aprobă Programul “ELECTRIC UP“, privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic.
(2) Programul se implementează print-un ghid de finanțare, respectiv Ghidul de finanţare a întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic, care cuprinde:
a) obiectul, scopul și obiectivul programului,
b) procedura de depunere a solicitărilor și criteriile de validare a dosarelor aplicanților,
c) condiţiile şi termenele de analiză, evaluare, selectare, aprobare, implementare şi decontare a proiectului propus,
d) implementarea şi monitorizarea proiectului aprobat,
e) anexa nr.1 privind indicatorul de performanţă, criteriile tehnice de eligibilitate a operatorilor economici şi cuantumul finanțării, care se adresează proiectelor pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și cel puțin a unei stații de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, cu minim două puncte de încărcare.

Art.2 (1) Se desemnează Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri autoritate competentă responsabilă pentru finanțarea proiectelor de investiții pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, pentru perioada 2020-2026.
(2) Se desemnează Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin Direcția Eficiență Energetică, autoritate competentă responsabilă pentru implementarea proiectelor de investiții pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, în colaborare cu direcțiile de specialitate din cadrul MEEMA, pentru perioada 2020-2026.

Art. 3 (1) Prin Programul de finanțare “ELECTRIC UP“ se acordă un ajutor de minimis beneficiarilor întreprinderi mici și mijlocii în sensul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, precum și beneficiari reprezentanți ai domeniului HORECA, persoane juridice române, care au înscrise ca activitate principală sau secundară, conform codurilor CAEN, una din activitățile corespunzătoare domeniului HORECA, în sumă maximă de 100.000 euro /beneficiar, reprezentând maxim 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.
(2) În cadrul programului de finanțare “ELECTRIC UP“, solicitantul depune o cerere de finanțare pentru un singur proiect, în fiecare ciclu de finanțare, conform art. 1 alin (2).
(3) Solicitanții pot beneficia de finanțare nerambursabilă obținută în cadrul Programului de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, în conformitate cu prevederile legislației naționale și europene în vigoare privind schemele ajutorului de minimis, conform Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei privind aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis și a cumulului ajutoarelor de stat.
(4) Sumele necesare implementării Programului “ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in se asigură anual de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, conform art. I alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 752/18.VIII.2020.
(5) Suma necesară implementării Programului “ELECTRIC UP“ este de 476 milioane lei în primul ciclu de finanțare.
(6) Modificarea sumei necesare implementării Programului “ELECTRIC UP” într-un nou ciclu de finanțare se aprobă prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, în limita a 6%, conform prevederilor art. I alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 752/18.VIII.2020.
(7) În procesul de implementare a Programului “ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică și a staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in se utilizează mecanismul decontării cererilor de plată, stabilit prin intermediul schemei de ajutor de minimis.
(8) În cadrul Programului “ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică se poate acorda, la solicitarea beneficiarului, un avans de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile aprobate în condițiile stabilite prin schema de ajutor de minimis.

Art. 4 (1) Măsurile de natura ajutorului de minimis se implementează prin intermediul unei scheme de ajutor de minimis, care se aprobă prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și se derulează cu respectarea criteriilor stabilite de normele europene și de legislația națională în domeniu.
(2) Monitorizarea ajutoarelor acordate în baza schemei de ajutor se face în conformitate cu prevederile legislației naționale și europene în vigoare.
(3) Activitățile și cheltuielile eligibile sunt menționate în schema de ajutor de minimis.
(4) Recuperarea ajutorului de minimis se va efectua potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(5) În cazul în care se constată că beneficiarii nu au respectat criteriile de eligibilitate și angajamentele prevăzute în ghidurile de finanțare care constituie Programul “ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică și a staţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, au făcut declarații incomplete sau neconforme cu realitatea pentru a obține ajutorul de minimis sau au schimbat destinația acestuia ori se constată că nu au respectat obligațiile prevăzute în contractul de finanțare, se recuperează total ajutorul de minimis acordat.

Art. 5 Ghidul de finanţare a Programului “ELECTRIC UP“, pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național și mo***re a de staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic, adresat întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA, se aprobă prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, care se publică pe pagina electronică a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în maxim 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență.

Art.6 (1) În scopul implementării Programului de finanțare “ELECTRIC UP“, pentru perioada 2020-2026, se constituie Comisiile de implementare și monitorizare, prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri.
(2) Fiecare Comisie se constituie în număr de 7 membri, salariați în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, conform atribuțiilor specifice, prevăzute în ghidurile de finanțare ale Programului “ELECTRIC UP“.
(3) Pentru activitatea din cadrul Comisiilor de implementare și monitorizare, fiecare membru beneficiază de o indemnizaţie lunară brută al cărei cuantum nu va depăşi 20% din indemnizaţia brută prevăzută de lege pentru funcţia de secretar de stat.
(4) Indemnizația prevăzută la alin. (3) se asigură din bugetul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, alocat programului de finanțare “ELECTRIC UP“, conform art. I alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 752/18.VIII.2020.
(5) Atribuţiile specifice, activităţile desfăşurate de către Comisii și remunerația membrilor se aprobă prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri.

PRIM-MINISTRU
Ludovic ORBAN

PSA Group announces eVMP electric platform for 2023
Potentially meaning that Fiat-Chysler will also utilise the platform thanks to the current merger to "Stellantis"

This platform will be used by EVs manufactured by: Peugeot, Fiat, Citroen, Opel, Vauxhall, GM, Chrysler

The French car group PSA has announced a purely-electric car platform when the Group presented its half-yearly figures. PSA is deviating from the previous multi-energy strategy with the special e-platform called the Electric Vehicle Modular Platform (eVMP).

PSA has designed the eVMP for front-wheel and four-wheel drives with up to 250 kW, and to enable the integration of battery packs with 60 to 100 kWh capacity for WLTP ranges of 400 to 650 kilometres. The platform will be used for the first time in 2023 with a C-SUV, probably in the new Peugeot 3008.

Batteries for the eVMP platform are to be made in standardised modules so they can be adapted to suit the vehicle and available installation space as well as reducing costs. The platform will offer ranges of up to 650 km (WLTP cycle) and a storage capacity of 50 kWh per meter available within the wheelbase. The maximum possible capacity, therefore, depends on the size of the vehicle’s wheelbase.

Until now, PSA has produced its electrified models exclusively on the basis of the CMP for smaller vehicles and EMP2 (C and D segment) combustion engine platforms. Since all vehicles can be produced on a single line, regardless of the type of drive, PSA boss Carlos Tavares was confident that this will provide the greatest possible flexibility in the drive mix at the lowest possible cost.

Europa are un plan principal pentru a construi o industrie de baterii de nivel mondial, aproape de la zero. Există o singură problemă: competiția este mult mai avansata.

Comisia Europeană, susținută de un grup de țări mari europene, a petrecut mai mult de trei ani elaborând o strategie pentru a dezvolta proiecte de-a lungul lanțului valoric al bateriei pentru mobilitatea electrica - totul, de la minarea materiilor prime necesare în pachetele de baterii și producția de celule în sine până la reciclarea produselor folosite.

Această mișcare - sub numele European Battery Alliance, o platformă pentru coordonare și investiții - este esențială pentru a evita dependența de furnizorii asiatici și pentru a opri un monopol in mobilitate electrică, definitoriu de industrie, de către producătorii europeni.

„Obiectivul nostru este să obținem o cotă de piață mondială de 30 la sută”, a declarat ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, unul dintre arhitecții planului de baterii. În prezent, Europa are sub 5% cota de piață globală.

„Vom atinge acest obiectiv în etape”, a adăugat el. "Dar mă aștept ca zeci de mii de locuri de muncă să fi fost create în Europa până la sfârșitul deceniului."

Primul pas a venit la sfârșitul anului trecut, când șapte țări conduse de Franța și Germania și-au asigurat aprobarea de la Bruxelles pentru a împrumuta 3,2 miliarde de euro în ajutor de stat pentru a construi participația Europei pe o piață a tehnologiei cu baterii, estimată a fi în valoare de 250 de miliarde de euro anual până în 2025.

În prezent, companiile chineze domină piața. Alături de firmele din Coreea de Sud și Japonia, acestea reprezintă aproximativ 90 la sută din producția globală de celule.

Suveranitatea tehnică

Schimbul de investiții în Europa este cea mai concretă manifestare a dorinței UE de a încuraja campioni tehnologici și de a se elibera de dependența de tarilor din est.

Scopul este de a asigura așa-numita suveranitate tehnologică sau o independență mai mare de la furnizorii străini în ceea ce privește mobilitatea electrica, de la cloud computing la vehicule autonome. De asemenea, aceasta coincide cu o presiune din partea Berlinului, Parisului și a altor capitale europene, pentru a readuce industria strategica din China în UE.

„Este o industrie prea strategică pentru a se baza doar pe China”, a declarat Diego Pavia, șeful EIT InnoEnergy, un grup care ajută la coordonarea Alianței Europene a Bateriei. "Ceea ce facem nu este doar Europa pentru Europa. Este Europa pentru lume."

Un al doilea lot de cereri de ajutor de stat - facturate ca fiind chiar mai mari decât primul - este pregătit să îmbunătățească în continuare planul european privind bateriile. Dar banii nu garantează câștig.

"Asia, în mare măsură, a dominat industria în ultimii 20 de ani", a declarat Andrew McDowell, vicepreședinte la Banca Europeană de Investiții (BEI). "Industria auto europeană și-a dat seama că nu este lider tehnologic în acest domeniu și, dacă nu face ceva în acest sens, va fi greu sa mai revina vreodata."

McDowell a declarat că BEI se așteaptă să redirectioneze cel puțin un miliard de euro pe an pentru împrumuturi dedicate proiectelor de baterii din blocul de 27 de țări în următorii patru ani, alături de injectarea de fonduri publice de la Comisie in capitalele naționale.

În timp ce Europa încearcă să concureze cu piata asiatica, companiile asiatice combat ambițiile UE chiar la ea acasa.

În Arnstadt, de exemplu, un oraș mic din centrul Germaniei, producătorul chinez de baterii CATL și-a încheiat investitia de aproape 1,8 miliarde de euro într-o fabrică de baterii pentru Volvo și BMW , în timp ce LG Chem, gigantul industrial sud-coreean, a asigurat aproape 500 de milioane de euro din partea BEI pentru a-și extinde fabrica poloneză, creând până la 1.800 de locuri de muncă.

Chiar în afara Berlinului, Tesla - un pionier american al mașinilor electrice - accelerează planurile pentru propria sa nouă, așa-numita gigafabrica, pe care dorește să o aibă gata până în iulie 2021.

"Rezultatul acestei bătălii competitive este departe de a fi cunoscut", a spus McDowell.

Counterstrike

Proiectul european de producție celule-pilot este dezvoltat de Northvolt. O companie suedeză fondată de doi foști directori Tesla lupta pentru a construi cea mai mare fabrică de baterii din Europa. Proiectul se află în etapele finale cu o investitie de 1,5 miliarde de euro, inclusiv 350 de milioane de euro de la BEI.

Compania are o altă facilitate în cadrul lucrărilor printr-o asociere comună cu Volkswagen, deși aceasta va satisface doar o fracțiune din cererea de baterii a producătorului auto - restul va fi obținut prin tranzacții cu LG Chem, Samsung, SKI și CATL.

Succesul strategiei UE va deveni, de asemenea, parțial într-un sit industrial îndepărtat din nordul Finlandei la începutul lanțului de aprovizionare. In Finlanda de Nord, Hannu Hautala, șeful Keliber, vrea să deschidă una dintre singurele mine de litiu din Europa - o materie primă crucială pentru baterii.

Finnul a spus că proiectul său se află încă în etapele de planificare, dar se așteaptă să înceapă construcția până în 2022 iar exploatarea sa inceapa in urmatorii doi ani. Compania sa a primit mai multe milioane de euro sub forma de sprijin guvernamental , deși majoritatea celor 30 de milioane de euro finanțate până în prezent provin de la investitori privați.

"Dependența de firmele străine pe care le-am văzut în alte industrii critice nu este sustenabilă", a spus el, adăugând că mina sa s-a confruntat cu mai puține preocupări de mediu decât alte proiecte miniere din Europa, deoarece este construită pe un site industrial existent. "Pentru producătorii europeni de baterii, Keliber ar putea oferi o alternativă."

Totuși, mina finlandeză de litiu este încă la câțiva ani de la producție și trebuie să strângă aproape 400 de milioane de euro în finanțare suplimentară până în 2022. Campaniile de mediu au deprins, de asemenea, regatul industriei miniere, inclusiv mine de litiu propuse atât în ​​Spania cât și în Portugalia, la un moment dat. pe când Bruxelles își promovează agenda de sustenabilitate a Green Deal.

În timp ce aceste proiecte UE necesită ani de zile pentru a intra in profitabilitate, producătorii auto deja pecetluiesc oferte pe termen lung de aprovizionare cu companii asiatice și planifică progrese potențiale care pot schimba jocurile în tehnologia bateriilor.

Daimler și Volkswagen din Germania, de exemplu, au investit de curând în producătorii chinezi.

Analiștii industriei avertizează, asupra costurilor de producție mai mari din Europa ar putea face producția locală mai scumpă în comparație cu rivalii asiatici - o diferență de preț care ar fi inevitabil transmisă consumatorilor. Constructorii chinezi se mulțumesc dacă vor intra pe piața europeană cu propriile lor mașini electrice care vizează să concureze la preț cu companiile europene, a declarat Matthias Schmidt, un analist din Berlin, care urmărește piața automobilelor electrice.

Comisar pentru baterii

Maroš Šefčovič, Comisia are un singur om sustinator pentru industria bateriilor din Europa. Politicianul slovac și vicepreședintele Comisiei și-a petrecut ani buni prin a convinge guvernele si industria catre un plan concret de mobilitate electrica.

Šefčovič, a cărui mandat de zece ani în cadrul Comisiei include scurte instrucțiuni care supraveghează totul, de la educație la energie, a descris impulsul asupra bateriei drept „rețeta potrivită pentru politica noastră industrială din secolul XXI”. El spune că a prevazut necesitatea de a investii in baterii inca din anul 2017.

"Am văzut că dacă luați avionul, din ce în ce mai des, erați condus de autobuzul electric. Dar autobuzul nu era din Europa, ci din China", a declarat vicepreședintele Comisiei. „Dacă luați un taxi, foarte des, vedeți că este un vehicul asiatic”.

În mintea lui Šefčovič, Europa nu îi va întrece pe concurenții asiatici doar pe preț. Trebuie să construiască un „lanț valoric” pe baza reglementărilor pe care le poate impune ca standarde globale.

Pentru el, nu este vorba doar de numerar, ci de a susține rolul UE ca autoritate de reglementare pentru a stabili reguli globale înainte ca alte țări să bată regiunea. El spune că fiecare euro pe care guvernele europene îl cheltuiesc pentru proiecte industriale va fi recuperat. In octombrie 2020, Comisia va propune noi standarde de mediu pentru baterii - un efort de a îngreuna expansiunea economica a chinei și de a oferi producătorilor locali o modalitate de a-și diferenția producția de concurenții asiatici.

„Nu vom produce niciodată cele mai ieftine baterii din Europa”, a spus Altmaier la Berlin. "Putem produce cele mai bune, mai eficiente și mai durabile baterii."

Noile norme ale UE vor include orientări privind sustenabilitatea, în ceea ce privește aprovizionarea responsabilă a materiilor prime, o amprentă scăzută de carbon și reducerea deșeurilor în timpul producției.

The European Commission has awarded an €11.8-million grant to the COBRA (CObalt-free Batteries for futuRe Automotive applications) project, which aims to develop next-generation cobalt-free batteries. The project started earlier this year and will run until January 2024.

Dutch research organization TNO will collaborate in the development of cobalt-free EV batteries by validating battery cell improvements and developing control algorithms for battery packs.