Chronartis

Oscar și tanti Roz este o poveste în care un copil îl descoperă pe Dumnezeu într-un moment în care viața pare că nu mai are nimic de negociat cu el.
În ultimele zile ale scurtei sale vieți, Tanti Roz îl învață să trăiască zece ani într-o singură zi. Să crească fără să aibă timp să crească. Să treacă prin vârste pe care nu le va avea niciodată, să se îndrăgostească, să fie gelos, să se certe, să ierte, să îmbătrânească. Să nu lase netrăit ceea ce timpul nu-i mai poate dărui.
Îl roagă să-i scrie lui Dumnezeu. Și o face. Îl întreabă, se supără pe El, Îi cere lucruri, apoi începe să-L asculte. Iar între scrisorile acestea, aproape fără să ne dăm seama, un copil care se pregătește să plece învață să nu se mai teamă de viață.
Timpul lui Oscar se oprește, dar nu înainte de a cuprinde o copilărie, o iubire și o viață întreagă, la capătul căreia își găsește împăcarea cu sine, cu viața și cu Dumnezeu.
Oana Pellea, Marius Manole, Antoaneta Cojocaru și Cristina Casian dau trup unei povești în care iubirea nu poate schimba sfârșitul, dar poate schimba fiecare clipă până la el.
Oscar și Tanti Roz.

ANGAJARE DE CLOVN
de Matei Vișniec

Un anunț de angajare. Trei clovni. Un singur loc.

Niccolo, Filippo și Peppino se întâlnesc după ani în fața aceleiași uși, fiecare convins că a venit pentru șansa lui. Se cunosc din alte vremuri, când viața părea mai generoasă, scena le aparținea, iar aplauzele veneau firesc.

Acum însă trebuie să aștepte.

Și, în timp ce ușa rămâne închisă, între cei trei începe un joc în care trecutul se amestecă permanent cu prezentul. Se măsoară, se provoacă, își amintesc, se mint, se întrec în numere de clovnerie și încearcă, fiecare în felul lui, să demonstreze că încă poate fi ales.

Matei Vișniec transformă această așteptare într-o întâlnire surprinzătoare, tandră și uneori nemiloasă între trei oameni care știu să facă lumea să râdă, dar care nu mai știu dacă lumea îi mai așteaptă.

Oana Pellea, Marius Manole și Șerban Pavlu se întâlnesc în „Angajare de clown”, unul dintre cele mai cunoscute și jucate texte ale dramaturgiei românești contemporane.

Cuvântul regizorului

„Angajare de Clovn este un spectacol comic cu mască tragică. Vorbeşte despre artişti, despre frica de uitare şi despre singurătate dar o face cu umor, cu candoare, cu ironie şi mai ales cu dragoste față de ceea ce înseamnă să fii om. Fiindcă la finalul zilei, în fiecare dintre noi zac un Niccolo, un Filippo şi un Peppino.”

Biletele sunt disponibile începând de acum, exclusiv prin Eventim.

„Angajare de clovn” este povestea în care Matei Vișniec pune trei clovni în fața unei uși și, cu umor, cruzime și o nesfârșită tandrețe pentru oameni, ne lasă să ne recunoaștem în ei.

Pentru că, într-un fel sau altul, fiecare dintre noi a stat măcar o dată în fața unei uși închise.

Așteptând.
Sperând să fim puțin mai tineri, puțin mai puternici, puțin mai siguri decât suntem.

O poveste despre timp.
Despre prietenie și rivalitate.
Despre orgoliu.
Despre frica de a deveni inutil.
Despre demnitatea de a continua chiar și atunci când lumea pare să te fi lăsat in urmă..

Și, poate mai mult decât orice, despre nevoia noastră atât de omenească de a auzi, măcar o dată:

„Tu. Pe tine te alegem.”

Tot ceea ce începe să se întâmple acum la Moreni a început, de fapt, cu aproape un an în urmă.
Cu întâlniri, discuții și o idee care putea părea prea îndrăzneață: aceea că Moreni poate avea propria sa viață culturală. Nu din când în când. Constant. O stagiune adevărată, construită în jurul Centrului Cultural Flacăra.
Am întâlnit atunci doi oameni care credeau în această idee: primarul municipiului Moreni, Gabriel Purcaru , și profesoara Monica Ciurea .
Și, ca să înlăturăm orice bănuială: nu scriem despre implicarea primarului pentru că ne-am cunoaște sau am avea vreun interes. Am vorbit cu dumnealui de trei ori în tot anul acesta și, credeți-ne, nici nu avem vreo slăbiciune specială pentru politicieni. Dar avem o slăbiciune pentru oamenii care vor să facă lucruri bune pentru comunitatea lor. Iar el își dorește ca în Moreni să se întâmple lucruri importante și, mai ales, ca tinerii din oraș să aibă acces la ele.
Și tocmai hotărârea lui și a Monicăi Ciurea ne-a convins să ne implicăm. Dorința de a face posibil ceea ce, într-un oraș de dimensiunea Moreniului, pare uneori imposibil: să aduci spectacole importante, artiști mari, muzică și teatru de calitate și să construiești o identitate culturală proprie.
Dar a mai fost ceva.
În ultimul an, sute de liceeni din Moreni au venit cu autocarele la București, la evenimentele organizate de Chronartis, în grupuri organizate de profesoara Monica Ciurea și cu sprijinul financiar al primarului Gabriel Purcaru. I-am văzut intrând pentru prima dată în unele dintre marile săli ale Capitalei și ieșind de acolo cu o bucurie pe care nu prea ai cm să o uiți.
Ei ne-au convins cel mai mult.
Atunci ne-am gândit că ar fi mult mai frumos să le ducem, în orașul lor, o parte din ceea ce facem la București: teatru, muzică, artiști pe care poate și-ar fi dorit să-i vadă, dar pentru care până acum trebuiau să plece în alt oraș.
Așa s-a născut ideea unei stagiuni la Moreni.
Știm foarte bine momentul în care o începem. Nu este unul ușor. Trăim cu multă nesiguranță, inflație, taxe mai mari și presiune asupra bugetului fiecărei familii. Tocmai de aceea nu ne facem iluzii că va fi simplu.
Dar avem încredere că sala Centrului Cultural Flacăra va fi plină.
Nu pentru că oamenii din Moreni trebuie convinși că teatrul sau muzica sunt importante. Pentru că există deja aici un public care le caută și care, până acum, a fost obligat prea des să plece în alt oraș pentru a le întâlni.
Pe 28 septembrie deschidem această stagiune cu „Micul Prinț" – pentru oameni mari, cu Oana Pellea și Lari Giorgescu
Nu credem că puteam găsi un început mai potrivit.
Pentru noi, seara aceasta nu înseamnă doar primul spectacol dintr-un program. Înseamnă începutul unui drum pe care ni-l dorim cât mai lung posibil.
Iar dacă, peste un an, doi sau cinci, va deveni firesc să spui „mergem la teatru la Moreni”, vom ști că ideea aceea, atât de îndrăzneață la început, a meritat.
Ne vedem la Flacăra.

Este una dintre distribuțiile pentru care aștepți ani.

Oana Pellea, Marius Manole și Șerban Pavlu, împreună în „Angajare de clovn”, de Matei Vișniec, în regia lui Andrei Huțuleac.

Ne bucurăm enorm că povestea asta începe.

🎭 16 noiembrie, Teatrul Național București
🎟️ Biletele se pun în vânzare luni, 21 septembrie.

Ne știm de mult timp și îi iubesc mult pe amândoi. Și, mai ales, am mare încredere în ei atunci când suntem împreună pe scenă.
Sunt seri în care nu mai poți. Sunt seri în care nu mai vrei. Sunt seri în care ești pur și simplu foarte obosit sau mintea ta e în altă parte. Se întâmplă.

Ei bine, în serile alea e foarte important să ai lângă tine oameni care să te țină de mână și în care să ai încredere totală.
Ei doi fac parte din categoria aceea de actori lângă care nu ți-e frică atunci când ești în fața publicului. Indiferent cât de greu ar fi spectacolul sau seara.
Cu el am jucat mult. Am jucat comedii, am jucat și prostii, am jucat texte serioase și mai puțin serioase. Ne știm de foarte mulți ani și este unul dintre partenerii cu care aș intra pe scenă oriunde în lumea asta.
Cu doamna am jucat, cumva, puțin: doar în două spectacole. Dar le jucăm de atâția ani, încât am senzația că am jucat enorm împreună. Două spectacole foarte importante pentru mine, care rezistă și astăzi: „Oscar și Tanti Roz” și „Regina Mamă”.

Da, este vorba despre Oana Pellea și Șerban Pavlu.

Ei sunt cei doi oameni cu care mi-am dorit foarte mult să mă întâlnesc din nou pe scenă, să facem echipă. Și am avut norocul să găsim și un text minunat care să ne permită asta: „Angajare de clovn”, de Matei Vișniec.

În spectacolul ăsta intră, inevitabil, și prietenia noastră, și bucuria noastră de a face teatru, și bucuria de a ne vedea zi de zi și, mai ales, de a râde. Pentru că noi râdem foarte mult împreună.

Și mi se pare fantastic că, în perioada asta destul de tulbure, abia așteptăm repetițiile. Abia așteptăm să vedem ce mai descoperă unul, ce mai inventează celălalt și unde ne mai duce povestea asta.

Regia este semnată de Andrei Huțuleac, cu care, ca să fiu onest până la capăt, nu știu exact ce-am avut eu vreo zece ani de zile, dar nu prea ne-am înțeles.

Și iată că acum ne întâlnim la lucru și mă bucur să-l găsesc pe Andrei la fel de viu, la fel de bun, la fel de inventiv, la fel de el, așa cm l-am cunoscut când era mai tânăr.

Și acum anunțul important:

Luni, 21 septembrie, se pun în vânzare biletele pentru „Angajare de clovn”, noua noastră premieră de la Teatrul Național București.

Prima reprezentație: 16 noiembrie la Tnb ( spectacol gazduit)

Eu zic să vă luați bilete, oameni buni. Cred că o să fie un spectacol care o să merite.

Să aveți o zi bună și să ne vedem cu bine la teatru.

Pe 28 septembrie, deschidem stagiunea Centrului Cultural Flacăra din Moreni cu una dintre cele mai iubite povești ale lumii: „Micul Prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry.

O poveste pentru oameni mari.

Oana Pellea și Lari Giorgescu ne invită într-o călătorie despre prietenie, iubire, singurătate și despre lucrurile esențiale pe care, grăbiți să devenim oameni mari, ajungem uneori să nu le mai vedem.

Un spectacol pentru cei care au citit cândva „Micul Prinț”, pentru cei care îl descoperă acum și, mai ales, pentru cei care încă mai păstrează undeva copilul care au fost.

Recomandare 12+

28 septembrie 2026 | ora 19:00
Centrul Cultural Flacăra – Moreni
Cu Oana Pellea și Lari Giorgescu.

🎟️ Bilete disponibile pe Eventim.
Deschidem stagiunea cu o poveste pentru oameni mari.

Cum poți să-i spui unui copil de zece ani că timpul lui se termină? Cum să-i răspunzi când întrebările lui nu-și găsesc răspuns?
Tanti Roz o face propunându-i un joc în care fiecare zi înseamnă zece ani de viață.
Așa, copilul învață să trăiască, să iubească. Învață bucuria, supărarea, iertarea, teama și curajul.
Se îndrăgostește, se ceartă, se împacă, îmbătrânește. Trăiește în câteva zile o viață întreagă.
Și, încet, ceva se schimbă. Copilul care se temea că nu va avea timp să trăiască descoperă cât de multă viață poate încăpea într-o singură zi.
Tanti Roz nu îl învață cm să moară. Îl învață cm să trăiască timpul care i-a rămas. Să privească, să simtă, să iubească și să nu lase nicio zi să treacă fără să fie a lui.
Iar povestea lui Oscar ajunge, fără să ne dăm seama, să fie și despre noi. Despre timpul pe care îl avem și despre felul în care alegem să-l trăim. Despre oamenii pe care îi iubim și cărora uităm uneori să le spunem. Despre lucrurile importante pe care le amânăm, convinși că pentru noi va exista întotdeauna o zi de mâine.
Pe 21 septembrie ne întoarcem la Iași cu „Oscar și Tanti Roz”.

Oana Pellea
Marius Manole
Antoaneta Cojocaru
Cristina Casian

Regia: Chris Simion-Mercurian

După Éric-Emmanuel Schmitt.