Tesseract Architecture

BIM devine noul standard în construcții! 🏗️

La Tesseract, folosim BIM de mulți ani în activitatea noastră.

Ne ajută să organizăm proiectele mai eficient, să anticipăm problemele înainte să apară pe șantier și să luăm decizii mai bune încă din etapa de proiectare.

Până în 2028, când BIM va deveni obligatoriu în proiectele publice, industria construcțiilor din România are mai puțin de doi ani să se pregătească.

📢 De aceea, am decis să ne implicăm în Academia Excelenței ca Obișnuință (AECO), primul centru din România dedicat adoptării BIM de către profesioniști și autorități publice.

AECO este un proiect comun al Leviatan Group, Tesseract Architecture, TRIPTIC Architecture & Engineering, Ghallard SYS, Graitec România și Mușat & Asociații. Academia oferă cursuri practice, studii de caz și ghiduri de bune practici pentru a sprijini o integrare mai coerentă a BIM în industrie.

Pentru noi, acest pas vine natural. Credem că experiența acumulată în proiecte complexe trebuie împărtășită și transformată în cunoștințe ușor de înțeles, astfel încât BIM să devină o practică obișnuită în industria construcțiilor.

Standardele comune, colaborarea mai bună și o cultură digitală matură sunt esențiale pentru felul în care vom proiecta și vom construi mai departe.

🔗 Găsești mai multe detalii în articolul din primul comentariu.

Raluca Șoaita, fondatoarea Tesseract, a fost prezentă pe 28 mai la UMFCD - Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București ⚕️, unde s-a întâlnit cu studenții din programul de Master și cu medicii rezidenți din cadrul Disciplinei de Sănătate Publică și Management Sanitar.

Discuția a fost despre arhitectura medicală și despre felul în care sunt gândite spitalele: rolul arhitectului în proiectarea lor, echipele și procesele din spatele unui astfel de proiect, cercetarea care stă la baza deciziilor de design și exemple din portofoliul Tesseract Architecture.

Credem că arhitectura și managementul sanitar trebuie să lucreze împreună. Un spital funcționează bine atunci când este gândit interdisciplinar, de la planificare și proiectare până la felul în care va fi folosit zi de zi.

🤝 Mulțumim pentru invitație și pentru discuțiile deschise. Schimbul dintre domenii și curiozitatea noilor generații sunt importante pentru felul în care vor evolua spitalele din România.

🏥 Tesseract Architecture anunță participarea la NEURO-CHILD, un proiect internațional de cercetare care urmărește crearea unui model inovator pentru înțelegerea și proiectarea spațiilor de așteptare pentru copii, folosind neuroarhitectura, realitatea mixtă (MR) și inteligența artificială (AI).

Tesseract contribuie la proiect cu expertiza acumulată în arhitectura medicală și designul centrat pe utilizator, coordonând activități care transformă datele rezultate din cercetare în soluții concrete de proiectare pentru spații medicale pediatrice.

„Datele colectate vor fi integrate într-un sistem inteligent, capabil să transforme reacțiile emoționale și fiziologice ale pacienților în parametri concreți de proiectare arhitecturală. Obiectivul este dezvoltarea unor modele scalabile și bazate pe dovezi pentru viitoarele spitale pediatrice. Prin această abordare, NEURO-CHILD propune o schimbare de paradigmă în arhitectura medicală: trecerea de la spitale concepute exclusiv funcțional la medii terapeutice active, capabile să susțină procesul de vindecare atât medical, cât și emoțional.” - Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract

Proiectul pornește de la una dintre cele mai mari provocări actuale din domeniul sănătății: impactul stresului și al anxietății asupra copiilor în mediul spitalicesc. Cercetările internaționale arată că mediul construit influențează direct nivelul de stres, confortul psihologic și relația pacientului cu sistemul medical.

🔗 Citește mai multe despre NEURO-CHILD și participarea Tesseract pe linkul din primul comentariu.

🗓️ Anul trecut, pe 1 iunie, am lansat la Scena Arca, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest de la Romexpo, volumul „Conexiunile arhitecturii care vindecă. Spitalul de copii construit de Dăruiește Viață”. Cartea este scrisă de Raluca Șoaita și Ana Maria Pătroi, cu o prefață de Augustin Ioan și a apărut la Editura Humanitas.

Cartea prezintă prima etapă a construirii noului spital pentru copiii cu boli grave de la Marie Curie și urmărește procesul complex din spatele unui proiect realizat împreună cu o comunitate. Volumul „Conexiunile arhitecturii care vindecă” vorbește despre cercetare, despre șantier, despre colaborare și despre modul în care arhitectura poate influența experiența vindecării.

📖 Pentru noi, această carte a fost și o ocazie de a începe o discuție despre cm ar trebui proiectate spitalele din România: cu mai multă atenție la oameni, la personalul medical, la familii și la impactul pe care spațiul îl are asupra tuturor.

După un an de la lansare, proiectul și experiența acumulată ne confirmă că și în România putem construi spitale la standarde foarte ridicate, atunci când proiectarea pornește de la oameni, cercetare și colaborare între toate echipele implicate.

Continuăm să credem că arhitectura poate sprijini procesul de vindecare și că spitalele ar trebui gândite ca spații pentru oameni.

Cum abordăm proiectele la Tesseract?

🔎 Ne concentrăm pe design care pune comunitatea în centru (community-centered design). Adică începem întotdeauna cu oamenii și comunitatea care va folosi spațiul. Înainte să proiectăm, încercăm să înțelegem cine sunt beneficiarii, ce nevoi au și cm le putem face experiența mai bună prin arhitectură.

De aceea, colaborăm cu experți din mai multe domenii (psihologi, antropologi, sociologi, personal medical), dar și cu pacienții și familiile lor. Din aceste discuții și studii se formează ideea proiectului și direcțiile care vor ghida tot procesul de proiectare.

Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract, a vorbit despre această abordare și despre felul în care am aplicat-o în proiectele Spitalului Marie Curie și Campusului Medical, în cadrul evenimentului organizat ieri de Gerflor Romania.

Astăzi, spitalele sunt gândite să fie mai mult decât clădiri medicale. Ele devin locuri care afectează direct starea pacienților, modul în care lucrează echipele medicale și legătura oamenilor cu procesul de vindecare.

Lumina, materialele, culorile, acustica sau modul în care este organizat spațiul pot reduce stresul, pot crește confortul și pot face experiența în spital mai plăcută și mai umană.

Evaluăm constant proiectele și după ce sunt folosite, ca să înțelegem ce merge bine și unde putem face proiectele mai bune pe viitor.

Mulțumim pentru invitație. 🫶

📃 Ce este certificatul de urbanism?

La o nouă sesiune Tess Talks în birou, am discutat cu colega noastră, Denisa Vlad, despre acest document esențial pentru oricine intenționează să construiască și vrea să înțeleagă ce este posibil pe un teren sau într-o clădire.

👉 În relația cu autoritățile, primul pas înainte de orice proiect este obținerea certificatului de urbanism (C.U.).

Denisa ne-a explicat, cu exemple practice, ce înseamnă acest document, de ce și când este necesar, cine îl solicită, cine îl emite, cm se obține, cm se citește și cm folosim informațiile pe care le conține.

Pe scurt, certificatul de urbanism este documentul care ne spune ce putem face pe un teren sau cu o clădire, în ce condiții și ce pași trebuie urmați în continuare.

Obținerea lui este primul pas în procesul de autorizare și unul dintre cele mai importante documente pe care le consultăm la începutul fiecărui proiect.

Una dintre marile provocări ale profesiei de arhitect rămâne birocrația din jurul documentației necesare pentru construire. Un proces mai simplu și mai clar ar însemna mai puțin timp pierdut, mai puțină energie consumată și mai multă atenție pentru ceea ce contează cu adevărat: proiectarea unor spații mai bune, pentru oameni.

Dacă ar trebui să schimbăm un singur principiu al infrastructurii medicale din România chiar acum, am pune accent pe experiența pacientului în spital.

În arhitectura medicală, acest principiu se numește „patient journey” și se referă la modul în care pacientul trece prin spital, de la intrare, triaj, diagnostic, tratament și recuperare până la externare.

Multe lucruri ar fi mai ușor de rezolvat dacă planificarea ar începe de la această experiență completă a omului care ajunge la spital.

Când proiectăm urmând acest parcurs, beneficiile apar imediat: orientare mai ușoară, timpi de așteptare mai mici și o experiență mai puțin stresantă pentru pacienți și familiile lor.

În același timp, se îmbunătățește și felul în care echipele medicale lucrează. Spațiile sunt mai bine organizate, procesele sunt mai fluide, iar mediul construit ajută mai mult munca medicilor.

În fond, vorbim despre spitale gândite mai atent și cu grijă pentru oamenii care le folosesc zi de zi, fie ei pacienți, aparținători sau personal medical. Arhitectura și spațiile, după cm arată neuroștiința, pot ajuta la vindecare, pot crește anxietatea pacientului sau pot crea un mediu care îl liniștește.

Vindecarea începe înainte de prima consultație, din felul în care te întâmpină spațiul. Spitalele trebuie construite astfel încât să faciliteze acest lucru.

Citește interviul cu Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract, la link-ul din primul comentariu. 🔗

💬 Limbajul arhitectural poate fi greu de înțeles pentru cei care nu lucrează în domeniu, iar cel din arhitectura medicală poate părea uneori și mai străin.

La birou vorbim des despre concepte, idei și teorii de arhitectură, dar când vorbim cu publicul larg, vedem cât de greu este să ne facem înțeleși și cât de important este să explicăm mai clar și mai simplu munca noastră.

De aceea, începem o nouă serie de postări: Vocabularul Tesseract. 📖

Vom lua termeni pe care îi folosim des în arhitectura medicală și în munca de zi cu zi și îi vom explica pe înțelesul tuturor, prin perspectiva Tesseract și prin felul în care îi înțelegem noi în birou.

Începem cu un termen esențial: „brief-ul de proiect”. Este începutul oricărui proiect și documentul care spune ce trebuie să facă o clădire, pentru cine și în ce condiții. Poate fi numit și „temă de proiectare”.

Dacă există termeni din arhitectură pe care ai vrea să-i înțelegi mai bine, lasă-i în comentarii și îi adăugăm în vocabularul nostru.

„Și dacă nu participăm și nu suntem noi cei care facem schimbarea, atunci cine să o facă?”

Pe 13 mai 2026, Raluca Șoaita, fondatoarea Tesseract Architecture, și-a anunțat candidatura la președinția Ordinului Arhitecților din România. Ea propune o viziune de reformare și consolidare a rolului instituției față de profesia de arhitect și față de societate.

💬 „Fac acest pas cu responsabilitate și, totodată, cu încrederea că Ordinul Arhitecților din România poate deveni o instituție ancorată în viitorul profesiei de arhitect, care să faciliteze dialogul între arhitecții din mediul privat, din administrație și, totodată, din mediul academic și de cercetare.

Cred că arhitectura este centrul conversației despre felul în care se dezvoltă România, ca act cultural, social, dar mai ales strategic.” - arh. Raluca Șoaita

Suntem mândri la Tesseract că Raluca a luat această decizie. Ne inspiră zilnic și ne arată că atunci când lucrurile nu se schimbă, este important să ne adunăm vocile și să le schimbăm noi.

Tesseract a deschis drumuri în arhitectura medicală și a contribuit la dezvoltarea acestei nișe. Facem cercetare și inovăm, de la folosirea BIM încă de la începuturi până la utilizarea AI în procesele interne, prin Tess. Suntem o echipă tânără și unită, parteneri de încredere și am contribuit la schimbări în politicile publice. Umanizarea spitalelor nu mai este opțională - a devenit un criteriu obligatoriu în ghidurile de finanțare europene. Toate aceste realizări sunt ghidate de viziunea Ralucăi și de modul în care ne-a insuflat pasiunea pentru arhitectură și pentru meseria de arhitect.

O susținem cu încredere în această candidatură și știm că, în rolul de președinte al Ordinului Arhitecților din România, va aduce arhitectura în prim-plan printr-o politică națională actualizată, va inspira un OAR deschis, conectat la realitatea profesiei, care să reprezinte nevoile tuturor celor implicați în arhitectură și să asigure că toate vocile sunt auzite în organizația din care facem parte.