Tesseract Architecture

Ce înseamnă un spital nou pentru o comunitate? 🏥

În primul rând, un acces mai bun la servicii medicale și condiții mai bune pentru cei care lucrează în spital.

Mai multe paturi înseamnă că mai mulți pacienți pot fi tratați. Spațiile mai bine organizate pot face parcursul pacientului mai clar și pot susține mai bine activitatea personalului medical.

Un spital nou poate aduce tratamente și tehnologii pe care infrastructura veche nu le poate acomoda și poate răspunde mai bine unor nevoi care au crescut sau s-au schimbat în timp.

Pentru oamenii din comunitate, toate acestea se traduc în lucruri concrete: cât de ușor ajungi la tratament, cât aștepți, cât de ușor te orientezi și în ce condiții ești îngrijit.

Pentru noi, ca arhitecți, un spital înseamnă mai multe nevoi care trebuie să funcționeze împreună: ale pacientului, ale familiei și ale echipei medicale. Iar arhitectura are rolul de a le răspunde tuturor, printr-un spațiu care funcționează bine și care pune oamenii pe primul loc.

Cum putem crea spații care funcționează bine pentru oameni și rămân relevante în timp? 🌱

Luna aceasta, la invitația WeMat Global, Minodora Toma, arhitect și coordonator de proiect la Tesseract, a participat la BIFE-SIM 2026, în cadrul panelului „De la proiectare la spații care susțin calitatea vieții”.

💬 Discuția, moderată de Angela Niță, Business Development Director la WEMAT Global, a pornit de la teme pe care le întâlnim constant în practica de arhitectură: wellbeing, flexibilitate, sustenabilitate, materiale, ergonomie și felul în care o clădire este folosită după ce a fost terminată.

În primul rând, pentru noi contează experiența oamenilor. În proiectele medicale, experiența pacientului, a familiei și a personalului medical trebuie să intre în procesul de proiectare încă de la început. Minodora a vorbit despre neuroarhitectură, despre relația dintre lumină, culoare, natură și starea de bine, dar și despre feedbackul pe care îl putem primi după recepția unei clădiri. Experiența de la Marie Curie, de exemplu, ne-a arătat cât de mult putem învăța din felul în care oamenii folosesc efectiv spațiile.

Un alt subiect important a fost proiectarea integrată. Într-un spital, mobilierul și echipamentele nu sunt lucruri care se adaugă la final. Ele influențează arhitectura, fluxurile și modul în care funcționează clădirea. Experiența IUBCvT ne-a arătat încă o dată cât de important este ca aceste decizii să fie luate cât mai devreme, împreună cu beneficiarul și cu specialiștii implicați.

Am vorbit și despre sustenabilitate, dincolo de etichete și de soluții „green”. Pentru noi, contează de unde vine un material, cât folosim, cât poate rezista, cm este întreținut, ce se întâmplă cu el mai departe și cât de bine se pot adapta spațiile în timp. În „The Flower of the Mind”, de exemplu, discuția despre materiale a fost legată direct de context, de resurse locale, de comunitate și de felul în care acestea pot fi integrate într-un proiect.

Sunt teme diferite, dar care au un lucru în comun: ne obligă să privim clădirea ca pe un întreg și să ne gândim la viața ei de după proiectare și recepție, dar mai ales la oamenii care o vor folosi.

Mulțumim WEMAT Global pentru invitație și tuturor participanților la panel pentru o discuție aplicată, cu perspective diferite și multe întrebări care merită explorate mai departe.

Avem un spital nou în România. 🏥

La Târgu Mureș, pe 31 august, a fost recepționat Centrul Chirurgical Cardiovascular al Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT).

Pentru noi este un capăt de drum: proiectarea și execuția s-au încheiat. Pentru echipa IUBCvT un nou drum abia începe, cu pregătirile pentru mutarea într-un spațiu nou. Primii pacienți sunt așteptați în noua clădire la începutul anului 2027.

IUBCvT a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai intense proiecte din birou. O clădire atât de complexă, proiectată și construită într-un interval de doi ani, a presupus un ritm accelerat, decizii rapide și coordonarea proiectării în paralel cu execuția. Pentru un arhitect, aceasta nu este niciodată situația ideală. Dar presiunea termenelor a fost echilibrată de responsabilitatea față de scopul final: realizarea unei clădiri care va susține activitatea unei echipe medicale esențiale pentru medicina din România și care va oferi șanse reale pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave.

Despre ce au însemnat acești doi ani, Paula Sârbu-Florea, coordonator al proiectului IUBCvT, ne-a povestit: „Să lucrezi constant, timp de 2 ani, la un singur proiect înseamnă că, la un moment dat, proiectul devine parte din tine. Te consumă, te formează și te influențează atât profesional, cât și personal.

Pentru mine și pentru echipă a fost important ca, în momentele în care simțeam că energia scade, să ne întoarcem mereu la motivul pentru care facem acest proiect. Dincolo de termene, ședințe, revizii și șantier, beneficiarii reali ai clădirii sunt pacienții, familiile lor și echipa medicală a IUBCvT, iar uneori era suficient să citim despre activitatea institutului, despre viețile salvate acolo și despre speranța pe care medicii o redau pacienților, ca să ne reamintim de ce contează munca noastră.

Ce am reușit să realizăm în acești 2 ani reprezintă, de fapt, doar începutul. Adevărata misiune va continua în interiorul acestei clădiri, prin intervenții, recuperare, vieți salvate și prin încrederea pe care sperăm că aceste spații o vor oferi pacienților atunci când vor avea cea mai mare nevoie.

IUBCvT rămâne un proiect foarte drag nouă, nu doar prin provocările pe care le-a adus, ci mai ales prin impactul său uman. Este unul dintre acele proiecte care îți reamintește că arhitectura medicală înseamnă infrastructură pentru viață, speranță și o medicină mai bună în România.”

Acest proiect a prins viață datorită echipei: Raluca Șoiata, Paula Sârbu-Florea (project coordinator), Alexandra Ailoaia, Selena Tamba-Călin, Irina Bazac, Diana Buța, Denisa Vlad, Radu Florea (BIM manager), Ștefana Orme-Iașchevici (Stef), Floriana Bășanu, Mircea Dumitrescu, Andreea Neguțescu, Alexandru Truță.

📖 Noul Cod al Urbanismului, subiectul celei de-a șaptea ediții Tess Talks

La sesiunea din birou, colega noastră arh. Denisa Vlad ne-a prezentat Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) – Legea nr. 169/2026, intrată în vigoare pe 25 august.

Codul reunește într-un singur act normativ reglementări care până acum erau distribuite în peste 20 de legi, printre care Legea nr. 350/2001 și Legea nr. 50/1991. Amenajarea teritoriului, urbanismul, autorizarea și executarea lucrărilor de construcții intră astfel sub același cadru, cu accent pe simplificarea și digitalizarea procedurilor de avizare și autorizare.

Denisa a parcurs Codul în întregime și a prezentat articolele care influențează direct modul în care proiectăm, autorizăm și executăm.
Pentru o echipă care lucrează pe infrastructură medicală, unde fiecare proiect trece prin avize multiple și termene ferme, înțelegerea corectă a cadrului legislativ face parte din munca de proiectare.

💬 Tess Talks sunt sesiunile interne prin care ne actualizăm cunoștințele și ne asigurăm că întreaga echipă lucrează pe aceeași bază.

Mediul construit poate contribui direct la calitatea vieții noastre. 🌱

Orașele în care trăim, clădirile în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului, fie că sunt birouri, locuințe sau spitale, toate ar trebui să țină cont de bunăstarea oamenilor încă din primele etape ale proiectării.

Această bunăstare se construiește din mai multe straturi: de la gândirea clădirilor pe termen lung și pe întregul lor ciclu de viață la sustenabilitate, ergonomie, design, alegerea materialelor și detaliile care influențează felul în care folosim și percepem un spațiu.

🗓 Vineri, 18 septembrie, de la ora 13:30, ne întâlnim la BIFE-SIM, la ROMEXPO, în pavilionul B2. La invitația partenerilor de la WeMat Global, Minodora Toma, arhitect și coordonator de proiect la Tesseract, va participa la panelul „De la proiectare la spații care susțin calitatea vieții”.

Panelul aduce împreună arhitecți, cercetători, specialiști în energie, producători și profesioniști implicați în implementarea proiectelor: Armina Popeanu (ABC • Agency. Business. Community & ABC*School), Ramona Barbu (SUBSTRATE ARCHITECTURE), Cătălin-Ioan Lungu (UTCB, OAER, AIIR) și Andreea Robu-Movilă (UAUIM, NeuroArchiLab).

Discuția va fi moderată de Angela Niță (WEMAT Global) și va aborda relația dintre proiectare, materiale, dotări, sustenabilitate și modul în care spațiile răspund nevoilor oamenilor.

Pentru noi, dialogul dintre discipline este o parte importantă a practicii de arhitectură. Ne ajută să punem întrebări mai bune și să luăm decizii care țin cont de complexitatea mediului construit și de felul în care este folosit de oameni.