The Unlearning School

Schimbarea nu e problema. Problema e ce se activează în noi când apare schimbarea.

În episodul 3 din podcastul , împreună cu Adela, am vorbit despre frica de schimbare și despre , frica de a deveni irelevant. Nu e doar despre tehnologie, AI sau skill-uri noi. E despre cm ne vedem pe noi și despre valoarea pe care credem că o avem.

De multe ori rămânem în “ce știm” nu pentru că e mai bun, ci pentru că e familiar. Familiarul ne protejează de rușine, de senzația că o luăm de la zero, de ideea că nu mai suntem “cei buni” din cameră.

O idee care merită ținută minte e că stabilitatea personală nu vine din rolurile pe care le acumulăm, ci din cine suntem când rolurile se schimbă. Când ne legăm valoarea de funcție. manager, expert, antreprenor, schimbarea devine amenințare. Când rămânem sinceri cu noi și lasam orgoliul, schimbarea devine evoluție.

Paradoxul e că după câțiva ani de experiență începi să vezi cât de multe nu știi. E inconfortabil, dar e și punctul din care apare încrederea reală și adaptarea.

Las înregistrarea integrală în comentarii.

Razvan Valceanu

Dead horses theory

Despre proiecte care sunt moarte, dar pe care continuăm să le călărim, pentru că ne este mai frică să ne oprim, decât să admitem că pierdem timp și bani.

În organizații li se spune „proiecte strategice”.
În realitate multe sunt dead horses.

Dacă un proiect:
– consumă energie
– produce frustrare
– nu avansează

și totuși continuă,
problema nu este competența oamenilor.
Este incapacitatea de a abandona.

Despre asta am discutat cu Adela în episodul 2 din „unlearning pe românește”.

Link-ul în comentarii.

Razvan Valceanu

Mă bucur că am cunoscut-o pe Adela! 🤩
Din întâlnirea noastră a apărut un lucru important:

primul spațiu de tip podcast din România 🇷🇴 dedicat dezvățării, .

În primul episod am discutat despre de ce doar învățarea si trainingul nu sunt suficiente.

înseamnă să renunți la ideile, reflexele și obiceiurile care te blochează. Să lași în urmă automatismele care nu te mai ajută. Să creezi loc pentru perspective noi, decizii mai bune și o identitate profesională actualizată.

Apoi vorbim despre capcanele invizibile care îți consumă energia, despre rutinele care îți sabotează progresul și despre semnalele clare că a venit timpul să schimbi direcția.

Discutăm cm îți construiești spațiu mental pentru claritate, creativitate și acțiune.

Dacă vrei să înțelegi concret cm funcționează presiunea, auto-sabotajul și efectele ritmului accelerat în viețile noastre, episodul acesta îți oferă repere aplicabile imediat.

Mai jos in comentarii am lăsat link-uri direct la discuție, precum si la un articol cu un rezumat al acesteia.

Sperăm sa vă placă și nu ezitați sa ne lăsați idei despre experiențele voastre!

Razvan Valceanu

Call now to connect with business.

De ce este schimbarea atât de dificilă?

Majoritatea oamenilor nu se blochează la „nu vreau să mă schimb”, ci la altceva. Știu ce ar trebui să facă, doar că nu reușesc să rupă tiparele vechi, pentru că mintea funcționează pe programe deja stabilizate, nu pe intenții.

Un experiment simplu explică perfect blocajul:
cum transformi un cub de gheață într-o sferă?
Nu prin forță. Îl lași să se topească, abia apoi îl pui în altă formă.

Exact așa funcționează și mintea.
Dacă încerci să schimbi un comportament fără să „topești” mai întâi credințele și obiceiurile care îl susțin, nu se schimbă nimic, iar frustrarea crește inevitabil.

Modelul lui Kurt Lewin descrie foarte clar acest proces in 3 etape: dezghețare-schimbare-reînghețare.
Este unul dintre cele mai solide cadre pentru înțelegerea schimbării, iar se potrivește perfect în această structură.

Dezvățarea înseamnă să analizezi presupuneri, experiențe sau credințe vechi folosite în luarea deciziilor, și să decizi conștient ce nu mai merită păstrat.

1. (unfreeze)
Aici începe totul. Conștientizezi că mentalitatea actuală nu te mai ajută. Vezi discrepanțele dintre ceea ce vrei și ceea ce faci.
Acceptarea faptului că vechile soluții nu mai sunt utile e uneori dureroasă, dar fără acest pas noul nu are unde să intre.
Aici crește abilitatea de a reflecta, de a pune întrebări mai bune și de a lua în considerare percepția celorlalți.

2. (change)
În această etapă înlocuiești vechile tipare cu unele noi. Adevărata schimbare vine din înlocuire, nu din efort brut.
Tehnicile de dezvățare ajută să renunți la presupunerile care nu-ți mai servesc.
Practicile de meditație sunt utile pentru a trece de la modul automat la decizii conștiente, ceea ce face înlocuirea mult mai stabilă.

3. (refreeze)
Noile comportamente devin normă doar dacă sunt stabilizate în realitate, nu în teorie.
Treci de la mers pe jos la jogging, de la reacție la alegere, de la vechiul mod de a fi la unul nou.
Recidivele sunt normale. Ele nu anulează progresul, ci arată locurile unde mai ai nevoie de consolidare.

În concluzie, este un proces conștient care cere muncă interioară, curaj și disponibilitatea de a renunța la forma veche înainte de a o crea pe cea nouă. Nu e rapid, nu e un „tool” miraculos și nu poate fi delegat.

Dacă vrei materiale scurte și aplicate, te poți înscrie la în comentarii.

Razvan Valceanu
(ilustrații: GOOGLE GEMINI )

🍫 Mi-e foame și nu am un Snickers să mă calmez, așa că a iesit o postare neîndulcită:

💭 Stresul nu dispare niciodată.

Dar oricine poate învăța cm să se raporteze la stres.
Fără să dau lecții, aș vrea să recapitulez ce știu despre stres și schimbare și de ce trebuie să ne dezvățăm de ce credem că știm.

1️⃣ Stresul nu trece singur. De fapt, stresul nu trece, punct.
Nu scapi de stres, dar înveți să-l transformi în eustres.

2️⃣ Schimbarea nu e ușoară.
E grea. Și tocmai de aceea merită făcută.

Pentru a sintetiza aceste două fraze, am citit peste 15 ani, am practicat zeci de terapii, m-am certificat instructor de yoga, facilitez meditația și folosesc tehnologia AI și VR în toate programele mele.

Cu cât sapi mai adânc, cu atât realizezi că nici știința nu știe tot.
Dezechilibrele și stresul au legătură cu frecvențele, undele cerebrale și chimia corpului, dar nimeni nu le înțelege complet.

Sunt doctori într-o „undă” care tratează acea micro-nișă ca pe un univers extrem de larg și necunoscut. (exact, ce undă mea?!)

Există lunar sute de studii noi, fiecare demonstrează ceva, vinde sau promovează ceva, dar lasă în urmă și „zone gri”.
Fiecare cercetător are nevoie de un nou necunoscut ca să ceară următoarea finanțare.
Dar în realitate, toate recunosc implicit același lucru: nu știm totul despre stres, minte și corp.

Toți vorbim despre undele alfa, beta, theta, delta (toți un pic preocupați de răspunsuri, zic).
Dar câți dintre noi chiar știu ce se întâmplă în propriul creier, în propria zi, când valurile astea se ciocnesc?
(exact, ce undă mea?!)

Generalizăm, pentru că e confortabil. Dar dacă ești o excepție?

Să te ferească sfânta trinitate (și oricine mai este) să fii diagnosticat cu ceva „rar”. Abia atunci descoperi cât de puțin știu experții și cât de repede ești forțat să devii tu însuți expert în tine.

Exact pentru că e greu și necunoscut, folosesc eu tehnologia. Greu înseamnă că schimbarea durează. Că e stresantă.
Că e scumpă.
Că uneori nici intelectual nu înțelegi jargonul celor care te-ar putea ajuta.
Evident că nimeni nu vrea să se schimbe de bună voie (excepțiile sunt rare).
De obicei, te schimbi când nu mai ai încotro:
boală, concediere, faliment, divorț.

Adică, după ce doare deja.

Dacă se întâmplă ceva cataclismic similar celor enumerate și tot nu te schimbi, crezând că e OK să rămâi un dinozaur minunat, atunci nu te mai plânge de generațiile tinere.

Nu te mai mira de ce crezi că toți CEILALȚI sunt nebuni.

Probabil skillurile tale pot fi acum replicate de un robot cu 20 USD/lună, fără oboseală și fără ego.
Asta nu e o tragedie. E o realitate pe care nici măcar nu o înțelegi complet.

Am vrut doar să spun că lucrez la ultimul articol din seria despre competențele umane din viitor și despre cm managementul stresului și al schimbării vor rămâne cele mai căutate abilități ȘI în viitor.

🚀 Razvan Valceanu

Ieri a inceput la Romexpo expozitia sociala pentru profesionistii si pasionatii din .

Din seria de conferinte nu puteau lipsi marketingul, AI si comunicarea, ocazie cu care noi, cei din panel, am fost provocati sa ne expunem experienta, dar mai ales am putut lua contact cu spectatorii invitati de Atelierele ILBAH.

Din seria de intrebari din public nu au lipsit preocupari si interes legat atat de detalii foarte specifice (cum se construiesc prompturi) dar si despre etica utitizarii AI, precum si implicatiile pe care le poate avea.

Este primul panel de anul asta in care mi-am propus sa fac in follow-up pentru explorare de sinergii cu absolut toti participantii (👏👏👏 Anca Ghinea, Ovidiu-Cristian Bolocan, Raluca Paduraru, Mihaela Raluca Tudor, Sorin Vîlcea)

Ca de obicei, discutiile scurte cu Iliescu si Iliescu, imi reamintesc multe din eforturilor si investitiile necesare organizarii unor miscari sociale cu impact.
Felicitari pentru curaj si initiativa, guys! 👏

Inca mai aveti timp pana duminica sa intrati pe link-ul de mai jos 🔗👇 si sa va inscrieti la unul din atelierele gratuite.

Inutil sa adaug ca in anii care urmeaza, orice job creativ si skill manual urmeaza sa nu mai fie doar un hobby dragut, ci poate o sursa de venit principala, pentru cine le va avea.

Razvan Valceanu

Care e cea mai mare provocare pentru freelanceri și startup-uri?
👉 Să găsească rapid o finanțare care chiar se potrivește nivelului lor de dezvoltare.

De aici a pornit 🤑💵💰, o idee care mi-a venit la unul dintre cursurile mele de antreprenoriat.

În timp, am aplicat personal la multe tipuri de finanțări și am instruit peste 1400 de freelanceri și startup-uri să își găsească resursele potrivite.
(Am inclus și o listă de Top 10 recomandări pentru early stage 🚀).

Am pus toată experiența asta într-un singur loc:
✅ 58 de surse verificate
✅ Organizate pe categorii și tip de aplicant

👉 Intră aici: https://finantari.dezvatare.ro/?utm_source=whatsapp&utm_medium=share&utm_campaign=lansare

Sper să îți fie de folos 🙌. Dacă ai întrebări sau feedback, da un semn!

Razvan Valceanu

FundingHub: surse de finanțare pentru freelanceri, startup-uri și IMM-uri | The Unlearning School 58+ surse de finanțare: granturi UE, investitori, business angels, credite IMM și acceleratoare pentru freelanceri și antreprenori din România și Europa.

🔥 Cât de relevant mai e ce știi?

Freelancerii din România se lovesc de aceleași 3 blocaje:
❌ clienți puțini și care negociază la sânge,
❌ oboseală cronică și multitasking,
❌ valuri de AI și tool-uri noi care par imposibil de prins din urmă.

Realitatea anticipată este că până în 2030, 39% din competențele-cheie vor dispărea sau se vor transforma.
Asta înseamnă că ceea ce știi azi riscă să nu mai valoreze nimic mâine.

De asta am creat Indicele Riscului de Irelevanță (IRI), care printr-un test rapid, gratuit, îți arată:
✅ unde ești acum,
✅ cât de mare e riscul să rămâi pe loc,
✅ ce pas concret poți face în 7 zile.

👉 Durează 90 de secunde. Fă testul aici și vezi scorul tău: [link în primul comentariu]

Razvan Valceanu Irrelevancy Risk

📊 Freelancing în România: Mituri vs. Realitate**

Ai visat vreodată să fii freelancer? Laptop la cafenea, libertate totală, bani în cont?
Realitatea din România e… puțin diferită.

🔹 1,7 milioane de români lucrează pe cont propriu (22% din forța de muncă).
🔹 90,3% sunt „one man show” – fără parteneri, fără echipă.
🔹 -28 (!) PFA-uri noi în primele 6 luni din 2024 vs. 2023.
🔹 38,3% au ales freelancing-ul din lipsa unui job (52% la tineri).

📌 Provocări reale: venituri incerte, birocrație, clienți greu de găsit, lipsă de scalabilitate.
Și totuși… 66,6% nu ar renunța la acest drum.

💡 Cheia succesului: adaptare, învățare continuă, diversificarea clienților și automatizare.

🔗 Am pus cercetarea completă cu toate cifrele și graficele în linkul din comentarii.

💬 Tu ce mit despre freelancing ai descoperit că era, de fapt, o realitate dură?

Razvan Valceanu