Greenpeace Romania

🌳 Începem o serie din perspectiva personajelor principale din pădure. Am pornit de la ideea unei persoane din comunitatea Greenpeace România, care s-a pus în pielea copacului și i-a dat voce.

Copacii sunt scutul nostru natural în fața schimbărilor climatice: răcoresc aerul în verile tot mai fierbinți, țin apa în pământ și domolesc inundațiile, trag din aer o parte din carbonul pe care îl ardem zi de zi. Cât timp pădurea e în picioare, ne apără; atunci când nu mai e, îi simțim lipsa.

Tot ce ne dau copacii, gratuit și în tăcere, ar costa enorm dacă ar trebui înlocuit de noi.

Și totuși, riscăm să pierdem mare parte din pădurile bătrâne.

Hai să ne asigurăm că rămân în picioare. Semnează petiția pentru protejarea pădurilor din Carpați, o găsești la linkul de mai jos.

👉 https://suport.greenpeace.ro/salvamcarpatii

La începutul lui iunie, Greenpeace a finalizat cu succes expediția istorică „Deep Arctic”.

Timp de o lună, echipele Greenpeace alături de cercetători europeni de renume au coborât pentru prima dată până la 3.000 de metri adâncime pentru a documenta ecosisteme ascunse.

Ce am găsit în adâncurile arctice este absolut uimitor! ✨

Bureți de mare străvechi, corali luminoși și viață vibrantă în întuneric total.🧽🦀🐠🪸

Oceanul Arctic se schimbă rapid și are cele mai puține măsuri de protecție de pe Pământ. Pe măsură ce industria vrea să se extindă spre adâncuri, refugii unice de biodiversitate riscă distrugeri ireversibile.

Care dintre aceste creaturi te fascinează cel mai mult? Spune-ne în comentarii! 👇

Vrei să le protejăm împreună? Adaugă-ți vocea: https://www.greenpeace.org/romania/petitions/protejeaza-oceanele/

Când încearcă să ne reducă la tăcere, ne ridicăm vocile împotriva lor 🔊🔊🔊

Giganții corporatiști folosesc sistemul juridic ca pe o armă pentru a reduce la tăcere adevărul. Ei recurg la procese abuzive, numite SLAPP.

Exemplele sunt multe. De la cazul care s-a soldat cu o sentință uluitoare de 345 de milioane de dolari împotriva organizațiilor Greenpeace International și Greenpeace SUA și până la cererea de dizolvare înaintată de Romgaz împotriva noastră sau cheltuielile exorbitante de judecată de peste 1 milion de lei cerute de OMV Petrom în instanță.

Totul pentru a reduce la tăcere, a intimida și a epuiza resurse.

Nu putem proteja planeta dacă poluatorilor precum Energy Transfer, Shell și Romgaz Bahamas li se permite să transforme sălile de judecată într-un teren de joacă pentru interese financiare și putere consolidată în câteva mâini. Vor să facă costul libertății de exprimare atât de ridicat încât oamenii obișnuiți să fie prea speriați pentru a mai contesta proiecte toxice și abuzuri. Nu putem accepta asta.

Javier Bardem și Yasmin Finney și-au unit forțele cu rețeaua de organizații Greenpeace pentru a demasca această strategie de intimidare.

Nu apărăm doar o mișcare; apărăm dreptul nostru colectiv de a rezista.

Semnează petiția și protejează activismul de cei care vor să distrugă mediul și să limiteze drepturile noastre fundamentale.

https://www.greenpeace.org/romania/petitions/vrem-protectie-pentru-activismul-de-mediu/

Lansăm harta sondelor abandonate din România: un instrument prin care poți vedea unde se află sondele de petrol și gaz inactive, închise temporar sau definitiv abandonate din zona ta. Sunt doar o mică parte, 10.000 din cele 50.000-60.000 de sonde forate în România. Autoritățile sunt obligate să la inventarieze pe toate până în 2030.

De ce contează? Pentru că multe dintre aceste sonde pot continua să emită metan, un gaz invizibil cu impact major asupra climei și calității aerului. Iar primul pas ca poluarea să fie oprită este să știm unde se află sursa.

Intră pe hartă, caută-ți regiunea și vezi ce ascund marii poluatori: https://www.greenpeace.org/romania/articol/79611/harta-sondele-abandonate-din-romania-o-problema-istorica-ce-trebuie-rezolvata-rapidepede-de-marii-poluatori/

🌲🌳🌿Fără păduri, planeta ar fi un loc mai fierbinte, mai sărac și mult mai tăcut.

Din fericire, încă nu trăim într-o astfel de lume. Mai avem timp să acționăm.

Semnează petiția și cere protejarea pădurilor din Carpați: https://suport.greenpeace.ro/salvamcarpatii

Drona care s-a autodetonat astăzi, în jurul orei 10.30, în Portul Constanța arată, încă o dată, cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică și logistică din Marea Neagră într-o regiune marcată de război, tensiuni și amenințări.

Incidentul ridică întrebări privind protecția infrastructurii critice din regiune, inclusiv a proiectului Neptun Deep. Există avertismente că proiectul ar putea deveni ținta unor provocări sau atacuri în contextul conflictului din regiunea Mării Negre.

Concentrarea unei părți importante a producției de gaze într-un singur proiect offshore poate crea un punct unic de vulnerabilitate în cazul unor atacuri, sabotaje sau incidente maritime.

În contrast, sistemele energetice descentralizate – bazate pe mii de instalații fotovoltaice, baterii și producție distribuită – sunt mai greu de perturbat și oferă o reziliență mai mare la șocuri externe. În Ucraina, producția distribuită de energie solară și microrețelele locale au devenit soluții importante pentru menținerea alimentării cu energie atunci când infrastructura centralizată a fost atacată.

Securitatea energetică NU înseamnă doar creșterea producției de energie, ci și reducerea dependenței de infrastructuri centralizate care pot deveni ținte cu ușoare într-un context de conflict.

Cu peste 50.000 de sonde de petrol și gaze forate în ultimii 150 de ani, România își otrăvește proprii cetățeni și restul Europei cu metan.

Aproape 40.000 dintre ele sunt foarte vechi și fie inactive, fie închise temporar, fie închise permanent și abandonate. Multe sunt abandonate fără a fi dezafectate corespunzător, ceea ce generează emisii fugitive de metan. Chiar și sondele închise temporar sau cele inactive generează de multe ori pierderi de metan.

Scurgerile nu provin doar de la sonde și nu constau doar în metan. Ele apar de-a lungul întregului lanț al gazelor — de la extracție, procesare și depozitare până la transport, distribuție și consum. Pot apărea scurgeri care eliberează atât metan, cât și alți compuși poluanți, unii toxici sau cancerigeni.

Pericolul? Unul invizibil, dar cu efecte reale asupra climei și sănătății. Multe sonde, rezervoare, stații de reglare și alte componente ale infrastructurii se află în apropierea comunităților, expunând locuitorii la riscuri de sănătate.

Dacă România ar capta și utiliza doar jumătate din aceste emisii, raportul Ember calculează că ar putea genera 75 de milioane de euro de energie electrică și suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an.

Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan propune un obiectiv de a reduce emisiile cu cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030. Peste 150 de tari s-au alăturat demersului. Și România și-a asumat acest angajament la summitul climatic COP din 2023. Noi credem că se poate. Dacă și tu crezi asta, lasă-ne emailul tăula link: https://suport.greenpeace.ro/fara-fosili