HDD

"The way to heaven"
Oil/canvas
120/140 cm
HDD
Kog7

Joi, 19 februarie ora 16, va invitam la vernisajul expozitiei "Memoriile formei" la DeGalben hub cultural in Piata Amzei nr 13
Reper: fosta cladire de taxe si impozite a sectorului 1/ casa de casatorii.
Propunerea curatorială se concentrează pe punerea în dialog a mai multor generații de artiști ale căror lucrări demonstrează un interes particular pentru ideea de formă în sensul platonician al termenului. E un alt pariu artistic curajos și reușit a unei coabitări pașnice și aproape consubstanțială dintre pictură și sculptură menită să plaseze artiști cu limbaje vizuale diferite, cu practici artistice distincte într-un dialog puternic și contraintuitiv. E o provocare simbolică și modul în care spațiul în sine va fi utilizat, va intra într-un “occupy” al artei și deși de regulă recomand descoperirea unei expoziții mai degrabă dincolo de emulația vernisajului, în respirația ei firească, de data aceasta mi se pare revelator modul în care data de 19 februarie va fi marcată de grupul HDD & friends: o expoziție excepțională, proiecția-fluviu a filmului ,,Scrisori imaginare” (regizor Cornel Mihalache) și un performance al artistei Lia Sinchevici Calancea care transparentizează emoțiile, chestionează ideea de muză și mutatis mutandis, de feminitate și de reprezentare a feminității în arta brâncușiană. Pentru mine, grupul HDD e o continuă surpriza (și un șoc, pe alocuri, pentru că rolul artei este, în definitiv, să intrige, să deconstruiască) și de fiecare dată, dincolo de versatilitatea artistica deja confirmată, nu pot să nu mă întreb ce (va) mai urma. Roxana Dumitrache, manager cultural

La Galeria Simeza, vernisajul expoziției ,,Alter” pe care o curatoriez. E o expoziție excepțională: sculpturile lui Roberto Apati comunică discret cu cele 22 de desene (Ana Luchian, Andrei Vlădeanu, Bogdan Andronic, Bogdan Bratu, Bogdan Cazacincu, Cristian Velescu, Dragoș Bojin, Dragoș Mușat, Elena Lupașcu, Eugen Raportoru, Florin Stoiciu, George Bădițescu, Ionuț Cristea, Iulian Gheabă, Laurențiu Midvichi, Matei Apati, Mihai Glodeanu, Natalia Lazăr, Răzvan Stanciu, Sebastian Prioteasa, Sofia Ovejan, Valeriu Lazăr).
Cu un indiscutabil potențial poetic, sculpturile lui Roberto Apati reușesc să ofere trup dilemelor și neliniștilor ontologice, să chestioneze dar și să releve sensurile dincolo de vizibil.

Critic de artă: Roxana Dumitrache

>1
16 aprilie – 4 mai 2025, Sala Media
Muzeul Național al Țăranului

Reunind 18 artiști și artiste sub titlul >1 (mai mare decât 1), proiectul expozițional reflectă un an de existență a grupului HDD, dar și relația ancestrală dintre feminitate și masculinitate, diferite ipostaze ale feminității (prin maternitate înțeleasă ca devenire, dar și prin demistificarea experienței maternității și, ab extenso, a parentalității), cât și raportarea la alteritate.

Având ca liant ipostaze diferite ale feminității, lucrările se plasează într-un dialog continuu, în care fiecare dintre artiști și artiste își proiectează propriul demers artistic și un fel de „privire înspre lume”, care plasează femeia în centru. Prin acest act de reparatio menit să repoziționeze femeia și, implicit, umanitatea nesegregată în centrul acestei priviri, lucrările par să chestioneze atât relația dintre femei și istorie – în sensul de „istoria mare”, cât și micro-istoriile, istoriile individuale, trecutul personal în relație cu proiecțiile viitorului.

Discursul artistic al acestei expoziții de grup este unul centrat pe solidaritate ca principiu agregator al grupului. Probabil intuitiv, titlul conține și o dimensiune programatică, aniversară, și – pentru că orice aniversare înseamnă, de facto, un viitor posibil, o proiecție – anunță o promisiune aproape tandră a unei creșteri, a unui „va urma” față de care artiștii și artistele se angajează.

Listă artiști și artiste: Ana Luchian, Andrei Vlădeanu, Bogdan Andronic, Bogdan Cazacincu, Bogdan Turcea, Dragoș Bojin, Dragoș Mușat, Eugen Raportoru, George Bădițescu, Ionuț Cristea, Iulian Gheabă, Laurențiu Midvichi, Mihai Glodeanu, Răzvan Stanciu, Roberto Apati, Sebastian Prioteasa, Sofia Ovejan, Valeriu Lazăr.

Curatoare: Roxana Dumitrache

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media, în perioada 16 aprilie – 4 mai 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 16 aprilie 2025, ora 18.00, la Sala Media, la vernisajul expoziție >1 (mai mare decât 1).

Reunind 18 artiști și artiste sub titlul >1 (mai mare decât 1), proiectul expozițional reflectă un an de existență a grupului HDD, dar și relația ancestrală dintre feminitate și masculinitate, diferite ipostaze ale feminității (prin maternitate înțeleasă ca devenire, dar și prin demistificarea experienței maternității și, ab extenso, a parentalității), cât și raportarea la alteritate.

>1
16 aprilie – 4 mai 2025, Sala Media
Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 16 aprilie 2025, ora 18.00, la Sala Media, la vernisajul expoziție >1 (mai mare decât 1).

Reunind 18 artiști și artiste sub titlul >1 (mai mare decât 1), proiectul expozițional reflectă un an de existență a grupului HDD, dar și relația ancestrală dintre feminitate și masculinitate, diferite ipostaze ale feminității (prin maternitate înțeleasă ca devenire, dar și prin demistificarea experienței maternității și, ab extenso, a parentalității), cât și raportarea la alteritate.

Având ca liant ipostaze diferite ale feminității, lucrările se plasează într-un dialog continuu, în care fiecare dintre artiști și artiste își proiectează propriul demers artistic și un fel de „privire înspre lume”, care plasează femeia în centru. Prin acest act de reparatio menit să repoziționeze femeia și, implicit, umanitatea nesegregată în centrul acestei priviri, lucrările par să chestioneze atât relația dintre femei și istorie – în sensul de „istoria mare”, cât și micro-istoriile, istoriile individuale, trecutul personal în relație cu proiecțiile viitorului.

Discursul artistic al acestei expoziții de grup este unul centrat pe solidaritate ca principiu agregator al grupului. Probabil intuitiv, titlul conține și o dimensiune programatică, aniversară, și – pentru că orice aniversare înseamnă, de facto, un viitor posibil, o proiecție – anunță o promisiune aproape tandră a unei creșteri, a unui „va urma” față de care artiștii și artistele se angajează.

Listă artiști și artiste: Ana Luchian, Andrei Vlădeanu, Bogdan Andronic, Bogdan Cazacincu, Bogdan Turcea, Dragoș Bojin, Dragoș Mușat, Eugen Raportoru, George Bădițescu, Ionuț Cristea, Iulian Gheabă, Laurențiu Midvichi, Mihai Glodeanu, Răzvan Stanciu, Roberto Apati, Sebastian Prioteasa, Sofia Ovejan, Valeriu Lazăr.

Curatoare: Roxana Dumitrache

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media, în perioada 16 aprilie – 4 mai 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.


Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, Agenția Națională de Presă AGERPRES, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, aiciastat.ro, www.invietraditia.ro,

🎨 Dumitru Mihai Glodeanu este un pictor al spațiilor luminoase și în peisaje, și în compozițiile cu arlechini, unde observăm proiecția copilăriei, prin configurarea unor personaje alungite, care par a veni dintr-un basm. Formele își conturează materialitatea prin siluetele energic aflate în acțiune, sublimând existența omului în variate modalități, antrenând spectrul reprezentațional într-o continuă dinamică. Acestea se impun prin forța lor de expresie și prin modul particular de articulare al elementelor de limbaj plastic, determinând mișcare în interiorul imaginii. Datorită unor contraste cromatice și unor fundaluri, care evidențiază spectrul tonal folosit, dar și ca urmare a atitudinii conceptuale a pictorului față de subiectele sale, Dumitru Mihai Glodeanu insistă asupra spiritualității omului, părtaș al simbolisticii atât de incitante a arlechinului.Atitudinea reconstitutivă a modelului de atelier pe care îl mistifică în lucrarea "Exponat", prezenetând un nud feminin stând în poză, reevaluează condiția femeii contemporane, prin poziționarea ei între introspecția ființei și aruncarea într-o vitrină a societății sufocată de tot felul de metehne. Aceasta nu dorește să se arate, însă atitudinile ei colaterale sunt determinate de necesitatea replierii la lumea în care trăiește și care o condiționează. Un expresionism abstract, încorporat principiilor academice în tratarea corpului uman, întâlnim în compoziția "My parents are the best"(2020). Această îmbinare stilistică este argumentată plastic prin implicațiile griurilor și ale roșului, care sporesc nota dramatică a mesajului, cu explicit caracter introspectiv. Un bărbat nud, purtând mănuși, reprezentat din profil și aflat în imposibilitatea de a vedea ceea ce se întâmplă în jurul său pentru că este legat la ochi, are o parte dintre simțuri anulate. Acesta se află la o oarecare distanță de femeia dezbrăcată, stând ghemuită alături de copilul ei, ambii goi și cu spatele la privitor. Mama ține capul mult prea plecat ca să se vadă, având toată atenția îndreptată spre progenitura din fața sa, fiind o Madonă contemporană cu pruncul, care refuză să accepte disputele globaliste cu implicații asupra existenței oamenilor, îngrijorați pentru soarta copiilor lor și dispuși la sacrificii. Accentul tonal cade pe griul plumburiu, simbol al războiului, al pierderii speranței, dar și al intuițiilor femeii, care are puterea de a capta energiile divine și de a înlătura dezechilibrul adus de dramele imediate. Artistul include în reprezentarea anatomiei desenul proporțional, ținând cont de normele care conduc la armonia deplină a acesteia. Compoziția este înspăimântătoare ca mesaj și poate fi oricând parte a realității noastre. La fel ca în lucrarea "My parents are the best", în "The big bang of Art" (2022), din seria "Red and Black" este prezentă aceeași alăturare a desenului de gestului dezinvolt în aplicarea culorii, amintindu-ne că punctul incipient în descoperirea picturii este culoarea, ale cărei combustii te conduc spre cunoașterea secretelor ei și spre perfecțiune. Dumitru Mihai Glodeanu schimbă deseori registrul stilistic al lucrărilor, stăpânind tehnic suprafața și mijloacele de expresie plastică. Portretul "Omului cu un/o" (2020), poate fi o imagine din timpul Pandemiei de Covid 19, consemnând tot ceea ține de procesarea ființei, tratată ca un obiect. Mutilarea fizică a omului, în esență o structură foarte fragilă, și încercarea de transformare a genomului uman, prin mijloace aparținând tehnologiei, nu elimină puterea acestuia de a rămâne lucid. Artistul reprezintă aceste idei prin intermediul unui chip anamorfic și printr-un contrast puternic între negru și galben, cu inserții puține, dar accentuate de roșu. Divers, surprinzător în expresiile plastice și problematizând situații ale lumii în care trăim, așa ni se prezintă Dumitru Mihai Glodeanu

📰 Critic de artă: Ana Amelia Madalina

🔗https://hddgrup.com/2024/06/18/mihai-glodeanu/

🎨

„Drumul coifului”, lucrarea realizată de către Mihai Glodeanu, va participa în licitația de artă din cadrul casei de licitație . Astăzi 8 aprilie suntem cu ochi-n 4, deoarece vom afla cine întra în posesia celebrului coif!

Andrei Vlădeanu nu este doar o figură distinsă în pescuitul crapului, ci și un fin pictor. Deși este cunoscut pentru crearea și găzduirea „Carp Theatre” la Fishing & Hunting TV, pasiunea profundă a lui Vlădeanu pentru artă i-a câștigat un loc semnificativ în scena artistică din România.

Dragostea lui pentru pictură, evidentă încă de la o vârstă fragedă, este paralelă cu cariera sa de pescuit.

În 2022, a susținut prima sa expoziție personală la Muzeul Național Țăranului din București, arătându-și capacitatea de a surprinde frumusețea naturii prin peisaje senine și scene reflectorizante.

În ciuda unui program încărcat ca pescar competitiv, reprezentând România în mai multe Campionate Mondiale de Pescuit la Crap, câștigând două medalii de aur, trei de argint și patru de bronz,

Vlădeanu rămâne angajat în practica sa artistică. Picturile sale, marcate de precizie și profunzime emoțională, reflectă legătura sa profundă cu natura, îmbinând dragostea pentru natură cu talentul său, fie pe malul apei, fie în atelier.

🔗https://hddgrup.com/2024/06/17/andrei-vladeanu/

EUGEN RAPORTORU este unul dintre cei mai activi artiști plastici români ai generației sale, specializat în pictură la Universitatea Națională de Arte București.

Raportoru este singurul artist român de origine romă care a expus la Academia Regală de Arte din Londra, la Vatican sub auspiciile UNESCO, la Muzeul Etnic din Oslo și Stockholm prin intermediul Partidului Romilor.

În 2022, este primul artist român de origine romă care a expus în La Biennale di Venetia, sub comisia Institutului European pentru Arte și Cultura Romilor (ERIAC).

A debutat la 14 ani la Cinematograful Griviţa din Bucureşti şi de atunci a ocupat pereţii Sălii Brâncuşi a Parlamentului României şi prin numeroase expoziţii în diferite galerii de artă sub egida UAP, precum Galeria Simeza, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi alte câteva muzee de artă din toată România, după ce a absolvit Universitatea de Artă din Bucureşti.

În 2020, Muzeul Român de Artă Contemporană (MNAC) și-a achiziționat opera de instalare intitulată „Răpirea din Sarai”. Membru al Uniunii Artiștilor din România din 2010, a primit premiul pentru cel mai bun pictor în cadrul Galei Naționale UAP 2021. Raportoru expune frecvent în alte orașe și centre culturale din România (Sibiu, Sinaia, Bistrița), iar lucrările sale pot fi găsite în colecții private din întreaga lume.

În 2022 devine primul artist de origine romă care prezintă Pavilionul Romilor la Bienala de la Veneția într-o expoziție personală, într-o expoziție comandată de ERIAC (a 4-a prezență a romilor în istoria LaBiennale).

https://hddgrup.com/2024/06/23/eugen-raportoru/

Sebastian Ionut PRIOTEASA, Craiova, Romania

Este un fotograf pasionat de natură, umanitate și momente de stradă.

Sebastian a început fotografia în urmă cu 10 ani, în prezent fiind membru FIAP, AAFR, Membru Onorabil al Fotoclubului Mihai Dan-Caliescu.

Este premiat la numeroase concursuri de fotografie FIAP, PSA și alte țări din lume, având numeroase expoziții de grup în România și în străinătate și expoziții personale la Muzeul de Artă din Craiova și Muzeul Olteniei.

Proiect personal în desfășurare „RITUALuri de dimineață” despre munca ciobanilor și viața rurală în general, expus parțial la Leica Meetup București, Centrul de Resurse în Fotografie.

🔗https://hddgrup.com/2024/04/07/sebastian-ionut-prioteasa/