Grecu Partners

O lege care isi propune sa elimine abuzurile nu ar trebui sa ajunga sa ii afecteze tocmai pe cei pe care sistemul incearca sa ii protejeze.

Bursa publica astazi analiza Grecu Partners privind proiectul L387/2026 si efectele pe care acesta le-ar putea avea asupra unitatilor protejate, persoanelor cu dizabilitati si companiilor cu minimum 50 de angajati.

--> https://www.bursa.ro/-grecu-partners-statul-ameninta-stabilitatea-unitatilor-protejate-si-a-oamenilor-cu-dizabilitati-25343061

La 1 aprilie 2026, in Romania existau 459 de unitati protejate autorizate, cu aproximativ 3.050 de angajati, dintre care peste 2.000 erau persoane cu dizabilitati.

Problema activitatilor fictive trebuie rezolvata. Intrebarea este insa prin ce mecanism.

Pozitia noastra este ca verificarea ar trebui sa priveasca activitatea reala si contributia efectiva a persoanelor cu dizabilitati, nu categoria fondatorilor unei unitati protejate.

Proiectul a fost respins de Senat si se afla acum la Camera Deputatilor, camera decizionala.

"Dar daca problema este activitatea fictiva, de ce selectam fondatorii in loc sa verificam activitatea?"

Grecu Partners: Statul ameninţă stabilitatea unităţilor protejate şi a oamenilor cu dizabilităţi Statul vrea să limiteze firmele şi organizaţiile care pot deveni sau rămâne unităţi protejate, ceea ce ar putea reduce locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi şi creşte sumele plătite direct la buget, avertizează societatea de avocatură Grecu Partners

Căsătoria forțată intră explicit în Codul penal. Iar o "înțelegere între familii" nu poate înlocui libertatea reală de a decide.

Parlamentul a adoptat, pe 16 septembrie 2026, proiectul PL-x nr. 227/2026, care introduce în Codul penal infracțiunea de "căsătorie forțată sau conviețuire forțată". La acest moment, legea nu este încă în vigoare - urmează promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.

Reglementarea nu se limitează la situația evidentă în care cineva este obligat prin violență să se căsătorească. Sunt avute în vedere și constrângerea, abuzul de autoritate, profitarea de vulnerabilitatea victimei sau obținerea acordului persoanei care are autoritate asupra acesteia în schimbul unor bani ori al altor foloase. Proiectul vizează atât căsătoria, cât și conviețuirea într-o relație asemănătoare celei dintre soți. Directiva europeană pe care România o transpune obligă statele membre să incrimineze căsătoria forțată.

Aici apare, probabil, cea mai dificilă problemă practică. În cazul unui minor, faptul că familia aprobă relația sau că situația este prezentată drept "tradiție" nu rezolvă problema consimțământului. Într-o eventuală anchetă penală vor conta circumstanțele concrete în care minorul a ajuns în acea relație - autoritatea exercitată asupra lui, dependența, vulnerabilitatea și existența unei constrângeri.

Căsătoria forțată nu este doar o problemă de dreptul familiei. Odată cu intrarea în vigoare a noii reglementări, anumite situații tolerate până acum în mediul familial pot avea consecințe penale directe.

Unde ar trebui trasată, în practică, limita dintre influența familiei și constrângerea care justifică intervenția penală?

[email protected] | +40 31 426 0745

Părinții cu copii de până la 11 ani pot cere 4 zile de telemuncă pe lună. Pentru angajatori, însă, aprobarea cererii nu este singurul pas.

Codul muncii prevede că salariații care au în întreținere copii de până la 11 ani beneficiază, la cerere, de 4 zile pe lună de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă, dacă natura sau felul muncii permite desfășurarea activității în aceste condiții.

În practică, riscul apare atunci când aprobarea rămâne doar la nivelul unui email sau al unei înțelegeri cu managerul. Telemunca este reglementată distinct, iar prestarea activității în acest regim trebuie prevăzută expres în contractul individual de muncă sau prin act adițional.

Formalismul are și o consecință financiară concretă. Legea nr. 81/2018 sancționează lipsa mențiunii exprese privind telemunca în contract sau actul adițional cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană.

În plus, dacă ambii părinți sau reprezentanți legali sunt salariați, cererea trebuie însoțită, în condițiile legii, de declarația celuilalt părinte că nu a solicitat pentru aceeași perioadă muncă la domiciliu sau telemuncă.

Concluzia: cele 4 zile de telemuncă sunt un drept reglementat de Codul muncii, dar acordarea lor trebuie pusă corect în documente.

Compania dumneavoastră are deja un mecanism clar pentru astfel de cereri sau fiecare situație este soluționată de la caz la caz?

Dacă aveți nevoie de verificarea documentelor și a modului în care este implementată telemunca în compania dumneavoastră, echipa Grecu Partners vă poate ajuta să identificați riscurile și formalitățile necesare.

[email protected] | +40 31 426 0745

Un salariat poate fi în concediu paternal la un angajator și, în aceleași zile, să lucreze pentru altul. Pare contradictoriu. Legal, însă, situația este mai puțin simplă decât pare.

Legea nr. 210/1999 îi acordă tatălui 10 zile lucrătoare de concediu paternal, respectiv încă 5 zile dacă deține atestatul de absolvire a cursului de puericultură.

Cererea trebuie făcută în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, iar indemnizația este suportată de angajator.
Problema interesantă apare când salariatul are două contracte de muncă. Legea nu prevede expres că solicitarea concediului paternal la un angajator determină automat suspendarea celuilalt contract. Așadar, nu trebuie tratată situația ca în cazul concediului medical.

Practic, un tată poate solicita concediu paternal pentru contractul care presupune prezență zilnică la sediu și poate continua o activitate redusă sau flexibilă în baza unui alt contract. Pentru angajatori, important este să nu adauge condiții pe care legea nu le prevede și să nu refuze concediul atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Concluzia este poate contraintuitivă: același salariat poate avea, în aceeași perioadă, un contract suspendat pentru concediu paternal și un alt contract activ.

Cum ar trebui gestionată intern o astfel de situație de HR, astfel încât compania să respecte dreptul salariatului fără să creeze reguli suplimentare față de lege?

Dacă aveți situații similare privind concediile și suspendarea contractelor de muncă, echipa Grecu Partners vă poate ajuta să verificați concret obligațiile angajatorului.

[email protected] | +40 31 426 0745

Sâmbătă, 12 septembrie, a fost o atmosferă incredibilă în centrul Bucureștiului!

Peste 20.000 de oameni s-au strâns la "Cea mai lungă masă din lume" - 5 kilometri de comunitate unită și un nou record mondial doborât.

Pe lângă momentul istoric, evenimentul a avut și o cauză caritabilă importantă: sprijinirea Fundației Metropolis în proiectul de construire a primului Spital de Psihiatrie Pediatrică din România.

Clientul nostru, Deroni, a susținut cauza cu produsele sale, iar noi, echipa Grecu Partners, i-am fost alături pe tot parcursul demersului.

Suntem mândri să fim partenerii unui brand atât de dedicat comunității!

𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐨 𝐬𝐞𝐬𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐂𝐄𝐎?

Pentru că o raportare sensibilă nu testează doar curajul celui care o face, ci și cât de bine este pregătită compania să o gestioneze.

În multe companii, responsabilul cu avertizările de integritate este desemnat corect, iar canalul intern există și funcționează. Problema apare atunci când raportarea vizează chiar o persoană aflată foarte sus în organizație sau chiar persoana care, în mod obișnuit, ar trebui să gestioneze cazul.

Legea nr. 361/2022 permite ca această responsabilitate să fie atribuită unui angajat, unui compartiment sau unui terț. Dar independența, imparțialitatea și confidențialitatea nu sunt simple cerințe formale. Ele trebuie să funcționeze și în situațiile în care apare un conflict de interese.

De aceea, procedura internă ar trebui să prevadă dinainte cine preia raportarea dacă persoana desemnată nu o poate gestiona obiectiv. Altfel, compania riscă să improvizeze exact într-un moment în care miza poate însemna reputație, relația cu angajații, investigații interne sau chiar litigii.

Mai există și o confuzie frecventă: responsabilul cu avertizările nu devine automat investigator, auditor sau persoana care decide sancțiuni disciplinare. Rolul său este să gestioneze corect raportarea, să protejeze confidențialitatea și să asigure circuitul adecvat al cazului.

Un mecanism bun de whistleblowing trebuie gândit și pentru situațiile incomode, nu doar pentru cele ușor de gestionat.

Compania dumneavoastră are stabilit cine preia cazul atunci când apare un conflict de interese?

Dacă aveți nevoie de auditarea procedurii interne sau de consultanță privind gestionarea raportărilor sensibile, echipa Grecu Partners vă poate ajuta să evaluați riscurile și opțiunile juridice.

[email protected] | +40 31 426 0745

🛑 𝟓𝟑 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐳𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝟏𝟕 𝐤𝐢𝐥𝐨𝐦𝐞𝐭𝐫𝐢?

Conform datelor din articolul Adevărul, angajații din România pierd aproape 18 ore pe lună pe drumul spre serviciu, iar în regiunea București-Ilfov timpul sare de 24 de ore, deși avem cea mai scurtă distanță medie de navetă dintre 16 țări europene.

Cifrele arată clar că principala problemă nu este distanța parcursă, ci blocajele din trafic și timpul pierdut zilnic.

Așa cm punctează Elena Grecu, Partner Fondator SCA Grecu și Asociații: "Timpul irosit în trafic afectează direct starea de bine și retenția angajaților. Cadrul legal oferă deja soluții, de la telemuncă și program hibrid, până la orare flexibile, pe care companiile le pot implementa pentru a reduce această presiune și a-și proteja echipele.”

Citiți analiza completă aici: https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/romanii-pierd-aproape-18-oreluna-pe-drum-spre-2555070.html

CAEN Rev.3 trebuie actualizat până la 25 septembrie 2026, dar aproape două treimi dintre firme nu au făcut încă trecerea.

Doar 530.846 de companii active din România și-au actualizat până acum obiectul de activitate conform CAEN Rev.3 - 34,22% din total, potrivit datelor ONRC publicate de Termene. Asta înseamnă că, la mai puțin de trei săptămâni de termen, aproape două treimi dintre firme nu au făcut încă actualizarea.

Există însă o nuanță juridică importantă. Termenul de 25 septembrie 2026, stabilit prin HG nr. 284/2025, nu este însoțit de sancțiuni pentru firme în cazul depășirii, potrivit precizărilor ONRC.

În practică, acesta este exact tipul de obligație care ajunge să fie amânată pentru că "nu există amendă". Problema apare ulterior, când societatea are nevoie de o mențiune la Registrul Comerțului, de o autorizație sau de clarificarea obiectului de activitate și constată că actualizarea trebuie făcută oricum.

Lipsa sancțiunii nu transformă obligația într-una opțională. Pentru companiile care nu au făcut încă trecerea, merită verificată nu doar conversia formală a codurilor, ci și dacă activitățile efectiv desfășurate sunt corect acoperite de noua clasificare.

Compania dumneavoastră a tratat actualizarea CAEN ca pe o formalitate administrativă sau a folosit momentul pentru a verifica efectiv obiectul de activitate?

Dacă aveți nevoie de verificarea obiectului de activitate și de actualizarea documentației societare la CAEN Rev.3, echipa Grecu Partners vă poate asista.

[email protected] | +40 31 426 0745

O reclamă pusă ilegal nu mai este doar problema celui care a lipit afișul. Un proiect aflat acum la Senat mută o parte importantă din risc direct către compania promovată.

Propunerea legislativă B485/2026, înregistrată recent la Senat, urmărește completarea Legii nr. 185/2013. Dacă va fi adoptată în forma propusă, beneficiarul publicității ar putea primi o amendă între 𝟏𝟓.𝟎𝟎𝟎 și 𝟐𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 atunci când a dispus, comandat sau finanțat amplasarea ilegală a materialelor publicitare. În prezent, proiectul este doar în procedură legislativă - nu vorbim încă despre o obligație în vigoare.

Partea care ar trebui să intereseze companiile este însă alta. Dacă marca, denumirea sau datele unei societăți apar pe un afiș amplasat ilegal fără ca aceasta să fi comandat afișajul, proiectul îi acordă 5 zile lucrătoare de la notificare pentru a se delimita și pentru a face demersuri în vederea înlăturării materialului. Pasivitatea ar putea crea o prezumție că beneficiarul a acceptat menținerea promovării.

Asta schimbă inclusiv discuția cu agențiile de marketing, organizatorii de evenimente sau furnizorii locali. "Nu noi am lipit afișele" poate să nu mai fie suficient. Contractele ar trebui să spună clar cine aprobă amplasamentele, cine verifică legalitatea lor și cine suportă consecințele dacă publicitatea ajunge unde nu trebuie.

Externalizarea campaniei nu ar trebui să însemne externalizarea controlului.

Cât de bine știți, în practică, unde ajung toate materialele publicitare care poartă marca societății?

Dacă folosiți agenții sau furnizori externi pentru campanii offline, echipa Grecu Partners vă poate ajuta să verificați contractual responsabilitățile și riscurile juridice.

[email protected] | +40 31 426 0745

ANAF intensifică controalele, iar amenzile pentru neconformare pot ajunge până la 30.000 de lei.

Elena Grecu, Managing Partner la Grecu Partners, recomandă companiilor auditarea din timp a tuturor procedurilor interne pentru a preîntâmpina riscurile fiscale.

Echipa noastră vă stă la dispoziție cu soluții juridice adaptate pentru protecția afacerii dumneavoastră.

Citiți mai multe detalii în articolul de mai jos:

https://www.capital.ro/anaf-intensifica-verificarile-in-2026-amenzi-de-pana-la-30-000-de-lei-pentru-aceste-nereguli.html

Avocat Elena Grecu