infoFERMA

Programul de cadastrare gratuită a terenurilor din România, prin care ANCPI trebuie să înregistreze sistematic toate proprietățile din cele 2.618 unități administrativ-teritoriale ale țării, traversează în mai 2026 un moment de bilanț neflatant. Potrivit datelor publicate de Agrointeligența pe 11 mai 2026, în prima lună de implementare intensivă, agenția a reușit să finalizeze lucrările în 4 din cele 2.618 UAT-uri.

Cadastrul gratuit în România — ANCPI a finalizat lucrările în 4 din 2.618 UAT-uri în prima lună. La acest ritm, procesul durează 54 de ani Importanța cadastrului pentru agricultura românească nu poate fi supraestimată.

Un actor nou a intrat în peisajul agriculturii românești din 2026: casele de insolvență. Florin Constantin de la AGXecutive, intervievat pe 11 mai 2026 de Agrointeligența, le descrie drept un rău necesar — o prezență pe care nimeni nu și-o dorește, dar de care tot mai multe ferme au nevoie.

Casele de insolvență, noul jucător din agricultura românească — un rău necesar sau ultima șansă a fermelor în dificultate Tiparele de faliment identificate de specialiștii în restructurare sunt repetitive și previzibile.

Pe lângă crizele de prețuri vizibile — lapte, porc, cereale — există o presiune mai puțin mediatizată, dar la fel de distructivă pentru fermele românești: practicile comerciale abuzive ale distribuitorilor de inputuri agricole. Alianța pentru Agricultură și Cooperare a tras un semnal de alarmă în fața Parlamentului în mai 2026, semnalând un vid legislativ grav: creditul-furnizor cu discount condiționat împinge fermierii în spirală de datorii. Mecanismul este simplu și toxic: distribuitorul vinde inputurile — semințe, îngrășăminte, pesticide — la un preț de listă ridicat, oferind ulterior un discount substanțial condiționat de plata facturii în termenul agreat.

infoferma.ro

Sectorul laptelui din România se confruntă în primăvara anului 2026 cu una dintre cele mai grave crize din ultimul deceniu. Datele culese de Revista Fermierului și Revista Ferma din fermele active arată o ecuație imposibilă: costul de producție al unui litru de lapte variază, la începutul lunii martie 2026, între 2,05 și 2,55 lei, în funcție de dimensiunea fermei și gradul de îndatorare.

Criza laptelui din România — costul de producție depășește 2 lei/litru, prețul la poarta fermei a coborât la 1,2 lei și procesatorii abandonează rute întregi de colectare Cauzele crizei sunt multiple și se suprapun.

Una dintre cele mai îngrijorătoare vești pentru agricultura românească din ultimele luni a fost oprirea definitivă a Azomureș în noiembrie 2025, care a lăsat România ca singura țară din Uniunea Europeană fără producție internă de îngrășăminte. Consecința imediată a fost vizibilă în februarie 2026, când blocarea Strâmtorii Ormuz a dus la creșterea prețului ureei cu 49% în câteva săptămâni — un șoc transmis integral în costurile fermierilor români, fără niciun amortizor intern.

Romgaz preia Azomureș — ce înseamnă pentru fermieri revenirea producției interne de îngrășăminte după oprirea din noiembrie 2025 Miza tranzacției este uriașă pentru sectorul agricol.

România se confruntă în mai 2026 cu o dublă criză: una agricolă, structurală, acumulată de ani, și una politică, apărută brusc odată cu căderea Guvernului Bolojan. Cele două se suprapun într-un moment extrem de sensibil pentru fermieri — sezonul de primăvară, când deciziile de finanțare și subvenționare contează cel mai mult.

Criza politică blochează agricultura — programele Usturoi 2026 și Cartof 2026 sunt suspendate, iar termenul APIA de 5 iunie nu poate fi prelungit de un guvern interimar Consecințele concrete sunt deja vizibile.

Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur a intrat în vigoare pe 1 mai 2026, după aproape 25 de ani de negocieri. Pentru fermierii europeni, și în special pentru cei din România, semnificația este majoră: piețele UE se deschid treptat pentru produse agricole din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay — țări cu costuri de producție semnificativ mai mici, standarde de mediu și bunăstare animală mai puțin stricte și suprafețe agricole uriașe.

Acordul UE-Mercosur, în vigoare din 1 mai 2026 — ce înseamnă concret pentru fermele românești de carne, lactate și cereale Argumentul pro-acord invocat de Comisia Europeană este accesul reciproc: exportatorii europeni de mașini, produse chimice și farmaceutice câștigă piețe noi în America de Sud...

România a înregistrat în 2025 cel mai bun an pentru grâu din 1997. Și totuși, în primul trimestru al anului 2026, numărul insolvențelor din sectorul agricol a crescut cu 181,8% față de aceeași perioadă a anului anterior — de la 11 la 31 de dosare. Ponderea agriculturii în totalul procedurilor de insolvență a urcat de la 9,6% în T1 2025 la 20,7% în T1 2026.

Insolvențele din agricultură au crescut cu 181,8% în primul trimestru al anului 2026 — cel mai grav dezechilibru structural din ultimii 30 de ani Cauzele identificate de INFINEXA sunt structurale, nu conjuncturale.

Lanțul scurt alimentar — definit de Uniunea Europeană ca un lanț de aprovizionare cu un număr limitat de operatori economici, care implică relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori — nu mai este un concept rezervat conferințelor despre agricultură durabilă. În România anului 2025, el a căpătat adresă și protagoniști concreți.

Lanțul alimentar scurt în România — de la concept european la inițiative concrete, cu fermieri care elimină intermediarii și câștigă mai mult din același produs Argumentul economic al lanțului scurt este simplu și verificabil.

Sectorul creșterii porcinelor din România traversează în 2026 cea mai gravă criză din ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene — al doilea cel mai mic preț din Europa.

Fermele de porci din România în pragul colapsului — prețul a coborât la 5 lei/kg, costul de producție depășește 6,5 lei/kg și fereastra de intervenție se închide Dezechilibrul structural al pieței este la fel de îngrijorător ca prețul.

România a importat în primele zece luni ale anului 2024 peste două milioane de tone de îngrășăminte naturale și chimice, la un cost total de aproape 737 de milioane de euro — adică aproximativ 370 de euro pe tonă. Exporturile interne de îngrășăminte au fost de zece ori mai mici: 205.000 de tone.

Îngrășămintele în fermele românești — dependență de import, 737 de milioane de euro cheltuiți anual și un producător intern care lucrează la jumătate din capacitate Sursa importurilor agravează tabloul.