Ziarul DAC

Ziarul DAC

Share

Ziarul DAC

În cuGet și simțire ! https://www.facebook.com/groups/ZiarulDAC

01/10/2024
Hartă a Europei din anul 1718 apărută la Amsterdam. În spațiul etnic românesc scrie în dreptul Transilvaniei, aproape de Tisa: DACIA... DACII, LOCUITORI AI UNGARIEI, TRANSILVANIEI ȘI VALAHIEI SUPUȘI IMPERIULUI ROMAN DE ÎMPĂRATUL TRAIAN.” 01/10/2024

Hartă a Europei din anul 1718 apărută la Amsterdam. În spațiul etnic românesc scrie în dreptul Transilvaniei, aproape de Tisa: DACIA... DACII, LOCUITORI AI UNGARIEI, TRANSILVANIEI ȘI VALAHIEI SUPUȘI IMPERIULUI ROMAN DE ÎMPĂRATUL TRAIAN.” Hartă a Europei din anul 1718 apărută la Amsterdam. În spațiul etnic românesc scrie în dreptul Transilvaniei, aproape de Tisa: DACIA... DACII, LOCUITORI AI UNGARIEI, TRANSILVANIEI ȘI VALAHIEI SUPUȘI IMPERIULUI ROMAN DE ÎMPĂRATUL TRAIAN.”

01/10/2024

DACIA, spațiul de etnogeneză al poporului român pe o hartă apărută la ROMA în anul 1790. Rezoluție maximă https://www.flickr.com/photos/daniel_siegfriedsohn/53994079611/in/dateposted-public/ Vedem clar pe hartă că Dunărea era granița Daciei la sud și la vest, la nord Munții Tatra, Carpații Păduroși și râul Nistru care în continuare completează granița de est până la vărsarea lui în Marea Neagră. În teritoriile românești înstrăinate este menționată cetatea dacică Netindava aproape de Cernăuțiul de azi. Geții erau și în Basarabia! La gura Nistrului vedem localitatea Hermonactis unde spune Nicolae Iorga în lucrarea sa ”Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe”, se afla și un turn de piatră aproape de Moncastrum numele latinesc al Cetății Albe. Satele Hermonactis, Niconia și Ophiussa din sudul Basarabiei, scrie Dimitrie Cantemir în ”Descrierea Moldovei” că au fost menționate de ”Strabon și alți istorici antici”.

01/10/2024

Dacia, spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană, vecină cu Germania la nord-vest! Hartă apărută la Paris în anul 1805. Rezoluție maximă https://www.flickr.com/photos/daniel_siegfriedsohn/54016442308/in/dateposted-public/ Exemplu de Europă normală și pentru noi, in antichitate! Vedem clar pe această hartă granițele Daciei: Dunărea la sud și la vest, la nord Munții Carpați cu izvoarele Vistulei, Nistrului și Bugului la nord, râul Nistru de la izvoare care în continuare completează granița de est până la vărsarea lui în Marea Neagră. Pe malul drept al Dunării, la granița de vest a Daciei vedem localitatea antică romană Aquincum pe locul actualei Budapesta…
Să fim mândri și demni de originea noastră nobilă! Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, iar Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista până la Bug în răsărit. Grecii le spuneau dacilor geți, iar romanii daci.

DACIA ADEVĂRATĂ/”VRAYE DACE” spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Paris în anul 1680. În vestul Daciei scrie ”Germania”, la vest de Dunăre 01/10/2024

DACIA ADEVĂRATĂ/”VRAYE DACE” spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Paris în anul 1680. În vestul Daciei scrie ”Germania”, la vest de Dunăre DACIA ADEVĂRATĂ/”VRAYE DACE” spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Paris în anul 1680. În vestul Daciei scrie ”Germania”, la vest de Dunăre ”Panonia”...

DACIA spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Londra în anul 1815. Peste toată Basarabia scrie mare ”GETAE”/”GEȚI”. 01/10/2024

DACIA spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Londra în anul 1815. Peste toată Basarabia scrie mare ”GETAE”/”GEȚI”. DACIA spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană vecină cu Germania în antichitate, pe o hartă apărută la Londra în anul 1815. Peste toată Basarabia scrie mare ”GETAE”/”GEȚI”.

01/10/2024

DACIA, spațiul etnic și de etnogeneză a poporului român, o putere europeană, vecină cu Germania la nord-vest! Peste toată Basarabia scrie mare ”GETAE”/”GEȚI”. Rezoluție maximă https://www.flickr.com/photos/daniel_siegfriedsohn/54022740797/in/dateposted-public/ În Ungaria și Slovacia de azi erau CARPO DACII! Exemplu de Europă normală și pentru noi, in antichitate! Hartă apărută la Paris în anul 1630. Vedem pe această hartă granițele Daciei: la sud Dunărea prelungindu-se spre vest dincolo de afluentul său Sava; la vest dincolo de Dunăre cuprinzând toată Panonia și inclusiv Vindobona, o așezare de pe teritoriul de astăzi al orașului Viena, continuîndu-se pe linia Carpaților Mici (Sarmatici) aproape de Morava, dincolo de alt afluent al Dunării, râul Váh (în antichitate Aucha sau Cusus) aflat azi în Slovacia; la nord Munții Tatra din Carpați cu izvoarele Vistulei, Nistrului și Bugului la nord, râul Nistru de la izvoare care în continuare completează granița de est până la vărsarea lui în Marea Neagră.
Să fim mândri și demni de originea noastră nobilă! Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, iar Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista până la Bug în răsărit. Grecii le spuneau dacilor geți, iar romanii daci.

Want your business to be the top-listed Media Company in Bucharest?
Click here to claim your Sponsored Listing.

De o sorginte,cei cu inimă Română !

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României

Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!
de Vasile Alecsandri

Address


Bucharest