Ostafi Photography

Astăzi primim flori, auzim cuvinte frumoase, ni se cuvin lucruri mai mult decât în alte zile. Nu mi se pare corect. 🫣 Consider că ar trebui să avem muuult mai des ziua asta, care este chiar necesară. Pentru orice femeie, pentru orice mamă, bunică sau străbunică.

Sper că multe dintre noi avem norocul să fi aterizat lângă oameni care ne iubesc și ne suportă. Pentru că avem nevoie de înțelegere pe parcurs. Pentru că facem multe, dar de cele mai multe ori vrem să facem TOT. Iar asta, dragilor, e greu, mai ales când tot-ul curge zi după zi.

De-asta ne iubiți așa tare și v-ați gândit că merităm o zi din an (cred că un bărbat a inventat ziua asta, gândire optimă pe termen lung). 🤭

Poate nu am transmis gândul de bază, cel pe care îl simțim adânc înrădăcinat: mulțumim, femeie! Și mulțumim, mamă! “Fără tine mi-este teamă că planeta s-ar răci!” 🤍

Fericirea are chipul tău… de copil. Copiii sunt perfecțiunea vieții. Oricât am încerca noi să mai ajungem acolo… cred că-i imposibil. Suntem prea afectați, îndoctrinați, copleșiți de tot ce trăim în jur. Și atunci apreciez și mai tare, și încerc să țin cât pot de mult în suflet copilăria. Sinceritatea. Autenticitatea.

Tabloul perfect îl am în față. Un tablou care are fericire și naturalețe. Zâmbet și stângăcie. Dragoste și muuultă copilărie! Prietenie. Sinceritate și… atât.

Recunosc că mie toți copiii mi se par frumoși. Dar pe aceștia doi știu sigur că aș putea să-i iubesc și după două săptămâni de stat împreună. :)

Minunățiile vieții se nasc din lucruri extrem de simple, din noi, iubirea vine din neant. Doar să vrem să privim tabloul.

Aș zică că simplitatea e mereu frumoasă: și-n aspect, și în vorbe sau fapte, în mâncare sau flori. Când reușește să fie asezonată și cu ceva sentimente de dragoste necondiționată, de sinceritate și recunoștință, obții un cumul de emoție care poate rupe și cele mai greu de trecut bariere ale sufletului. Zile luminoase să avem!

Aș zică că simplitatea e mereu frumoasă: și-n aspect, și în vorbe sau fapte, în mâncare sau flori. Când reușește să fie asezonată și cu ceva sentimente de dragoste necondiționată, de sinceritate și recunoștință, obții un cumul de emoție care poate rupe și cele mai greu de trecut bariere ale sufletului. Zile luminoase să avem!

Ai încercat vreodată să calci peste frici, peste temeri, peste vocile care-ți spun că nu poți?

Hai să călcăm mai des pe ele, să nu le ascultăm și să urcăm la înălțime pe un copac. De sus, se vede diferit. Și poți să îmbrățișezi orice, grațios ca Sofia noastră, cu inima deschisă și privirea sinceră.

Cu ochii privind spre cer, privind spre crengi și frunze, privind în toate direcțiile și realizând că de fapt, direcția e doar una.

Câteodată simt cm mă apasă răutatea lumii, simt că parcă se încalcă prea ușor limitele normalității. Nu rămân mult în această stare, pentru că știu că nu-mi face bine. Iar dacă eu nu sunt bine… oamenii din jurul meu ar suferi.

Așa că aleg în fiecare zi să fiu bine și să văd cât de mult frumos pot. În mine, în cei de lângă mine, în fiecare imagine pe care mi-o dă ziua.

Așa îmi doresc să facem câți mai mulți alegerile: cu optimism, cu putere, cu credință, cu speranță. Pentru că avem nevoie să fim și să oferim bine. Să fim exact ca pădurea: împreună.

Pare că dacă pui întrebarea corectă, primești și răspunsuri. Nu vă mai întreb nimic acum, dar orice răspunsuri ați avea la nimic, sunt binevenite.

Nimicul e atât de complex și atât de tot… mai ales astăzi. Am avut așa o zi plină dintr-un nimic transformat în tot, o zi plină de bucurie, exact ca-n imagini: portocalie și caldă, frumoasă și finuță, gingașă și acaparatoare.

Am revenit și acum la minunăția de zână, care ne introduce atât de sincer și suav în povestea ei. Ea este Diana.

Cică oamenii nu mai citesc textul de la postări. Mi se pare o absurditate, eu citesc cu intonație și diacritice fiecare postare a oamenilor pe care îi urmăresc. Voi unde vă situați? Tare curioasă sunt de răspunsuri. Dacă vor exista răspunsuri… :))

Oricum eu vă scriu, pentru că altfel n-aș putea. Cum să vă arunc câteva imagini, frumoase sau nu, de toamnă sau nu, cu sentiment sau nu?

Cu toții abia așteptăm Crăciunul, pentru că e într-adevăr minunat, e cea mai fericită perioadă a anului. Dar până acolo, prezentul, e despre toamnă. Și n-are ea Moș, dar are atââââta culoare! Culoare caldă, în flori și-n frunze, în dovleci și-n diminețile care merg atât de bine cu o cană mare și fierbinte de… orice vreți voi să beți! Toamna e spectaculoasă, și e aici, acum. Hai să și profităm de ea!