Fonduri-Structurale.EU

http://www.startupcafe.ro/stiri-finantari-20565916-finantari-milioane-euro-pentru-imm-uri-cercetare-dezvoltare.htm

Finantari de milioane de euro pentru IMM-uri de cercetare-dezvoltare. Descarca proiectul ghidului

POCU 2014-2020: MFE lansează cererea de propuneri de proiecte finantate prin POCU, pentru comunitățile marginalizate rome!
Ministerul Fondurilor Europene, Directia Generala Programe Capital Uman a anuntat lansarea celei de-a doua cereri de propuneri de proiecte (CPP) in cadrul acestui Program. Cererea vizeaza dezvoltarea locala integrata in comunitatile marginalizate rome si este finantata din Axa prioritara 4/Obiectivul tematic 9/Prioritatea de investitii 9.ii.
Pentru aceasta cerere de propuneri de proiecte procedura utilizata este cea competitiva. Solicitantii si partenerii eligibili pot fi autoritatile publice locale cu responsabilitati in domeniu, in parteneriat cu actori cu expertiza relevanta pentru actiunile selectate si ONG-uri in parteneriat cu actori cu expertiza relevanta pentru actiunile selectate. Cererile de finantare vor putea fi incarcate in sistemul MySMIS in perioada 25.11.2015, ora 10.00 si 25.01.2016, ora 16.00.
Ghidul Solicitantului Conditii Specifice va intra in vigoare de la momentul publicarii in Monitorul Oficial, Partea I.
Ghidul Solicitantului poate fi descarcat la:
http://www.fonduri-ue.ro/…/programe/CU/…/12.11/Ghid.cpp2.zip
Sursa: MFE

MFE 2014-2020 - Cadrul financiar multianual 2014-2020

Implementarea bugetului UE din 2014 validata de Curtea de Conturi!
Curtea Europeana de Conturi a emis marti, 10 noiembrie, un aviz favorabil conturilor Uniunii Europene pentru al optulea an consecutiv. Conform Curtii, nici veniturile si nici cheltuielile administrative efectuate in 2014 nu sunt afectate de erori semnificative. Rata generala de eroare in ceea ce priveste platile a scazut pentru al doilea an consecutiv, ajungand la 4,4% in 2014.
Vicepresedintele Comisiei Europene responsabil de buget si resurse umane Kristalina Georgieva a declarat: „Banii UE sunt banii cetatenilor nostri si suntem datori fata de acestia ca fiecare euro sa fie cheltuit cu chibzuinta. Impartasim opinia Curtii ca noile realitati impun noi actiuni. Comisia depune eforturi sa alinieze bugetul la prioritati si sa il axeze pe rezultate, precum si sa consolideze controalele.”
Context
Auditorul independent al UE, Curtea Europeana de Conturi, publica un raport anual care evalueaza implementarea bugetului Uniunii in anul anterior. Parlamentul European ia in considerare acest raport la momentul in care decide sa aprobe sau sa respinga modul in care bugetul Uniunii a fost cheltuit intr-un anumit an (procedura de descarcare bugetara).
Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene

PO Competitivitate, Actiunea 2.2.1: Pasii de urmat pentru inregistrarea unui proiect
Toti cei care doresc sa inregistreze un proiect prin Programul Operational pentru Competitivitate 2014-2020, Actiunea 2.2.1 Sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC si a inovarii in domeniu prin dezvoltarea de clustere, trebuie sa ia in calcul urmatoarele aspecte:
1. In cazul in care nu aveti deja un cont creati-va un cont nou. Cu acelasi cont puteti inregistra mai multe proiecte.
2. D**a inregistrarea datelor veti primi un e-mail cu parola si contul dumneavoastra.
3. Cu aceste date veti putea intra in „Contul meu„, de unde, daca doriti, va puteti schimba parola.
4. In „Adauga proiect” va puteti inregistra proiectul / proiectele dumneavoastra.
5. D**a introducerea datelor in formularul de inregistrare apasati „Pasul urmator„.
6. In acest moment puteti verifica si modifica pentru ultima data datele inscrise si puteti trece la ultimul pas „Adauga fisiere„.
7. Toate documentele vor fi arhivate intr-in singur fisier de format .zip sau .rar. In cazul in care arhiva este mai mare de 25 Mb atunci va fi fragmentata in parti de maxim 25 Mb. Datorita unor limitari la incarcarea fisierelor arhiva creata trebuie sa contina extensia .doc nu .rar sau .zip. Schimbarea extensiei se realizeaza prin redenumire.
8. Pentru a adauga fisiere apasati butonul „Browse„, d**a care apasati butonul „Adauga„, executand aceasta operatiune pentru fiecare fisier in parte. D**a ce ati introdus toate fisierele apasati „Pasul urmator„.
Observatie: Trebuie sa scanati, la o rezolutie de 300 dpi, toate acele documente pe care nu le-ati editat (ex. bilantul contabil, certificatele emise de autoritatile statului, orice alte documente necesare si relevante pentru proiect.)
9. Daca sunteti sigur/a de corectitudinea datelor apasati butonul „Inregistreaza proiectul„. In acest moment proiectul dumneavoastra este inregistrat si va fi generat un mesaj de confirmare a inregistrarii proiectului.
10. Puteti vizualiza lista tuturor proiectelor inregistrate la sectiunea „Lista proiectelor inregistrate” din meniul principal.
11. In „Proiectele mele” va puteti vizualiza proiectul / proiectele inregistrate.
Campurile cu * sunt campuri obligatorii, necompletarea lor va face invalida aplicatia.
D**a inregistrarea proiectului veti primi un mesaj de confirmare cu numarul de ordine al proiectului dumneavoastra.
D**a parcurgerea etapelor de inregistrare, verificarea inregistrarii proiectului se va realiza prin accesarea sectiunii „Lista proiectelor inregistrate” prin selectarea corespunzatoare a domeniului si operatiunii acesand link-ul:
http://fonduri.mcsi.ro/?q=lista_proiecte.
Sursa: OIPSI

Lista proiectelor înregistrate | MCSI

Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati non‐agricole -... Reprezentantii MADR au publicat ghidul solicitantului pentru sub-masura 6.4 „Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati non‐agricole„, aferenta noului PNDR 2014-2020. Prin aceasta sub-masura de finantare se vor acorda bani europeni nerambursabili pentru activitati care nu vize…

Smecheriile pe proiecte cu fonduri UE, vanate de un nou sistem electronic anti-frauda

Cei care încearcă sa dubleze funcții în proiecte sau să participe în paralel la cursuri pe fonduri UE vor fi depistați odată cu finalizarea unui nou sistem electronic care corelează automat informațiile strânse de autoritățile din sistem, a explicat pentru EurActiv.ro Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene.
„ROM AFIS (Romanian Antifraud Information System) reprezintă un instrument de interogare a unor date existente în format tabelar (fișiere Excel - n.r.), prin care se vor corela informațiile din proiecte care pot fi subiect al neregulilor”, a spus Marius Nica la solicitarea EurActiv.ro.

Practic, o serie de probleme care au fost descoperite la controale și care au fost sancționate de Comisia

Europeană, precum participări multiple la programe de formare, zile lucrate de experți - peste limita legală și altele similare, vor fi evitate.

Sistemul corelează informații referitoare la:

Situația fiecărui beneficiar: ce proiecte are în derulare și legăturile între el și partener.
Dublările de funcții ale membrilor din proiecte prin analiza fișelor de post și a prezenței efective ale acestora
Numărul de ore lucrate pe zi/săptămână/lună pentru fiecare persoană din proiecte multiple.
Suma totală pe care o obține o persoană implicată în mai multe proiecte

Marius Nica a explicat că sistemul este construit de către Ministerul Fondurilor Europene, prin resurse interne, primul modul fiind finalizat. Instrumentul va fi eficient mai ales în cazul proiectelor din domeniul resurselor umane, care implică un număr mare de participanți.

„Problema României, în programul POSDRU 2007-2013 a fost că nu există o modalitate de detectare a erorilor de sistem. Informațiile rămâneau la nivelul organismelor intermediare. Prin acest instrument, sunt extrase informațiile din tabele și printr-o interogare rapidă vor fi evidențiate situațiile problematice”, a mai spus ministrul.

Potrivit acestuia, mecanismul poate fi de interes pentru a fi preluat și de alte țări europene și, odată finalizat, va fi prezentat Comisiei si Oficiului European de Luptă Antifraudă.

http://www.euractiv.ro/fonduri-ue-structurale/Smecheriile-pe-proiecte-cu-fonduri-UE-vanate-de-un-nou-sistem-electronic-anti-frauda-1177

Șmecheriile pe proiecte cu fonduri UE, vânate de un nou sistem electronic anti-fraudă Cei care încearcă sa dubleze funcții în proiecte sau să participe în paralel la cursuri pe fonduri UE vor fi depistați odată cu finalizarea unui nou sistem electronic care corelează automat informațiile strânse de autoritățile din sistem, a explicat pentru EurActiv.ro Marius Nica, ministrul Fonduril…

Fermierii vor primi un raspuns in 37 de zile de la depunerea proiectului

Fermierii care vor depune proiecte finanţate cu fonduri europene vor primi un răspuns în 37 de zile, plus-minus 10 zile, autorităţile încercând astfel să crească gradul de absorbţie a fondurilor, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin,

Pentru noul PNDR, 2014-2020, care se derulează începând cu acest an, fermierii vor trebui să depună o cerere de plată unică pe suprafaţă.

"Fermierul nu mai trebuie să vină la APIA de mai multe ori, pentru că totul este înglobat într-o singură cerere", a explicat ministrul.

El a adăugat că APIA va primi de la 5 aprilie cererile de plată pe suprafaţă.

"Comisarul european şi-a dat acordul ca noi să deschidem două măsuri de finanţare din noul PNDR. La sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, toţi beneficiarii pot depune cereri pentru noile măsuri", a afirmat Constantin.

PNDR 2014-2020 aduce o alocare financiară de peste 8 miliarde de euro. Sesiunea de depunere este continuă, iar toate proiectele se vor depune online. Toate documentele se pot încărca pe site-ul APIA.
Mai multe detalii: www.mediafax.ro

Care sunt pasii de urmat?

• Etapa I: Inregistrarea tanarului fermier la Oficiul National al Registrului Comertului ca microintreprindere / intreprindere mica cu maximum 24 de luni inaintea depunerii cererii de finantare (intre timp, fermierul pregateste planul de afaceri, organizeaza activitatile administrative, achizitioneaza bunuri pentru noua intreprindere, etc.). Aceasta etapa trebuie sa fie incheiata inaintea depunerii cererii de finantare pentru aceasta sub-masura;
• Etapa II: Depunerea si inregistrarea Cererii de Finantare insotita de planul de afaceri si documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materiala cu activele detinute la momentul depunerii cererii de finantare), precum si documentele anexa;
• Etapa III: Instalarea tanarului fermier este considerata finalizata la momentul implementarii corecte a planului de afaceri (la acordarea celei de-a doua transe de plata).

Contributia publica totala aferenta sesiunii pentru anul 2015 este de: 111.209.889 euro.

Din contributia publica totala alocarea pentru zona montana este de 33.362.967 euro.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 50.000 Euro va fi acordat sub forma de prima in doua transe, astfel:

75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
25% din cuantumul sprijinului in maximum trei ani de la primirea deciziei de finantare.
DOCUMENTATIE

Puteti descarca urmatoarele documente utile:

Website-ul programului
Ghidul solicitantului

Cerere de finantare

Sursa: AFIR
Finantator: Uniunea Europeana/Guvernul Romaniei

Wind of change la POSDRU

In urma unei intalniri desfasurate la sediul AM POSDRU intre Coalitia ONG pentru Fonduri Structurale, Asociatia Beneficiarilor pentru Fonduri Europene - ABFE si reprezentantii AM POSDRU, ministrul Fondurilor Europene si reprezentantii asistentei tehnice asigurate de Lattanzio Group, domnul ministru Eugen Teodorovici si-a asumat solutionarea catorva observatii si probleme venite din partea beneficiarilor.

Printre acestea se numara:
modificarea „instructiunilor-mamut” 103 si 104 in vederea renuntarii la notificari pentru modificari bugetare mai mici de 10%;
cu adevarat spectaculos este renuntarea la constrangerile impuse de pretul unitar pe subcapitole de cheltuieli FEDER, relevante ramanand numarul de unitati si totalul capitolului.

De asemenea, in ceea ce priveste mult asteptata instructiune pentru proiectele implementate pe 6.1 - Dezvoltarea Economiei sociale, a existat un angajament ferm ca in cursul zilei de luni, 30 martie, aceasta instructiune va fi publicata.

Cea mai spectaculoasa promisiune este cea a recunoasterii calificarii cheltuielilor SES-urilor ca subventie in raport cu beneficiarul/partenerul si finantatorul. Efectul direct al acestei decizii fiind acela ca SES-urile nu vor mai trebui sa transmita facturile pentru cererile de plata, fiind reglemantata implicit si cerinta platii anterioare de 2% din fiecare factura.

Promisa instructiune va aduce de asemenea clarificari importante in ceea ce priveste forma juridica a SES-urilor si structura actionariatului acestora.

Asteptam cu interes si nerabdare materializarea acestor promisiuni in speranta ca vor aduce un plus de vitalitate proiectelor aflate in implementare. Speram ca acest „wind of change” sa ne duca in dorita directie europeana.

Dan Barna
Asociatia Beneficiarilor pentru Fonduri Europene - ABFE

Erasmus+: more than just mobility

Erasmus+ is the new single integrated European Union education programme for 2014 to 2020 aimed at improving young people’s skills and employability. It also promotes modernisation of education and training in Member States, by facilitating transnational contacts amongst different players and across different sectors. The programme brings together the previous EU programmes in education, training and youth, introduces a loan facility and includes sports as a new area.

http://epthinktank.eu/2015/03/11/erasmus-more-than-just-mobility/

Overall, Erasmus+ is intended to contribute towards the EU’s strategic objectives for education and training, in line with Europe 2020 priorities, with special focus on addressing skills deficits and skills mismatch. In January 2015, nearly 5 million young people (under 25) were unemployed in the EU, yet a third of employers find it hard to recruit staff with the necessary skills. In this context, Erasmus+ focuses on increasing attainment in higher education, lowering early school drop-out rates and improving attainment in key skills such as knowledge of a foreign language. It seeks to bridge formal (schools, universities), non-formal (evening classes, clubs) and informal (voluntary work) education by supporting certification tools so that skills recognition is not limited to school certificates. This is important as young people who have developed relevant skills following a variety of learning paths and who have studied or trained abroad are twice as likely to find work compared to others who lack similar experiences, and their unemployment rate five years after graduating is 23% lower.

Beneficiaries
Participating countries fall under two categories: programme countries and partner countries. In addition to EU Member States, the group of programme countries currently includes Norway, Iceland, Liechtenstein, the Former Yugoslav Republic of Macedonia and Turkey. These countries were required to meet certain conditions and set up a National Agency to manage the programme. Other countries from around the world can become partner countries, with limited access to the programme, on the basis of bilateral agreements.

In programme countries, members of accredited institutions, their students and staff, can participate in mobility exercises. Accredited institutions include institutions offering higher education, vocational education, training or adult education programmes, schools and youth organisations. Students can study and train abroad for periods adding up to maximum 12 months per degree level (undergraduate, master’s, doctorate). Grants vary depending on costs in the destination country (range: €150-500 per month). A student loan facility will enable master’s students to borrow up to €18 000 at advantageous conditions to study for their degree abroad. However, some stakeholders among student representatives have perceived the facility as a threat to the grants system and suggested that young people would be burdened with debts. Additional support is given to students with special needs or those coming from lower income brackets. These funds can be supplemented by national or regional budgets.

The European Commission estimates that the programme will create mobility opportunities for more than 4 million people, among them 2 million higher education students, 650 000 vocational education and training students, 800 000 lecturers, teachers and other staff, 500 000 young people participating in volunteering or youth exchange schemes and more than 25 000 students will study for a joint master’s degree.

A 2014 study commissioned by the European Parliament indicates that programmes such as Erasmus+ are very effective in engaging European citizens in European integration. However, it points out that relatively few EU citizens become beneficiaries and it is more difficult to reach out to ‘untypical’ participants.

Key Actions
Erasmus+ is built on three Key Actions. The first, Mobility of individuals (63% of the budget) will promote learning opportunities for individuals, within the EU and beyond with a target of 20% student mobility by 2020. The second (28%) promotes cooperation for innovation and the exchange of best practices. Around 25 000 Strategic Partnerships will link 125 000 educational institutions, youth organisations and enterprises. Partners are expected to implement innovative practices, and learn from each other. An additional 3 500 institutions, organisations and enterprises will constitute more than 300 Sector Skills Alliances or Knowledge Alliances. Sector Skills Alliances address skills gaps by adapting vocational education and training to sector-specific labour-market needs. Knowledge Alliances foster innovative and entrepreneurial capacity in higher education. Furthermore, this Action helps higher education institutions to develop their international dimension, including that of partner countries. Support will also go to IT platforms developed as spaces for virtual collaboration. The third Key Action (4.2% of the budget) supports the development of policies. It brings together young people and policy-makers in focused discussions, finances studies and information-gathering and encourages peer learning by means of actions such as the exchange of best practices. It also supports tools such as Youthpass that help mobility by facilitating the recognition of qualifications.

Budget
Erasmus+ has been allocated a budget of €14.7 billion for the 2014-20 period, a 40% increase on the previous period but a decrease on the amount originally proposed by the Commission. An additional €1.68 billion is available for actions with third countries through the external action budget. The programme encompasses previous education programmes (notably Erasmus, Tempus, Comenius, Leonardo da Vinci, Grundtvig and Youth in Action) bringing an overall reduction in calls and actions and more efficient use of funds. The division of funds in the three Key Actions described above applies to the areas of ‘education and training’ and ‘youth’. Most of the budget goes towards ‘education and training’ (see figure 1). Within this category, higher education receives almost half of that amount.

Erasmus+ also contributes to sport, which receives 1.8% of the global budget. Funds support collaborative partnerships which promote integrity in sport (such as anti-doping and fight against match-fixing). Grants are also available for non-profit-making European sports events. Sport is also supported by studies and data collection to help policy-makers, and stakeholders’ dialogue, particularly in the annual EU sports forum. Another 1.9% of the budget finances activities under the Jean Monnet sub-programme. These funds are intended to promote worldwide excellence in ‘European Integration Studies’ in higher education by supporting academic institutions, as well as research and teaching activities. Another branch of Jean Monnet activities nurtures dialogue between academics and policy-makers to improve governance of EU policies.

The Commission has published programme guidelines, the work programme for 2015 and is currently issuing calls for proposals. In the meantime, the EP Committee on Culture and Education has expressed concern about the shortfall of payments, amounting to €202 million in the Erasmus+ programme in 2014, which could threaten the programme’s credibility. In practice, grants to students would be disrupted if the budget is spent before year’s end. The situation stems from a deficit in payments in the EU budget which at end-2013 stood at €26 billion, because of the difference in successive years between commitment and payment appropriations. In the adoption of the EU budget for 2015, Parliament pushed to reduce this gap between commitments and payments and secured €16 million more for Erasmus+.

https://www.facebook.com/FonduriStructuraleEU

Fonduri-Structurale.EU Fonduri structurale 2014 - 2020, Programe Operationale in Cadrul Strategic de Referinta. Aici gasiti informatii si relevante legate de Fonduri Structurale

VIDEO TEXT Conferinta internationala Oportunitati de finantare IMM. 25 milioane de europeni fara slujbe - Cheia: Finantare, tehnologie, dezvoltare internationala a IMM

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-19611615-live-video-text-conferinta-internationala-oportunitati-finantare-imm-joi-12-martie-09-30.htm

Comisarul European pentru Politica Regionala, Corina Cretu, Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, Vice-presedintele Fondului European de Investitii, Hubert Cottogni si alti 15 speakeri prezinta programele de finantare disponibile pentru intreprinderile mici si mijlocii din Romania incepand cu anul 2015. Conferinta este organizata de EurActiv.ro si Reprezentanta Comisiei Europene in Romania si are ca partener principal Telekom Romania.

LIVE TEXT (09.30-11.00)
Corina Cretu, Comisar European pentru Politica Regionala - Noua abordare si noi perspective pentru companiile private, cu focus pe IMM-uri, in cadrul Fondurilor Structurale si de Investitii 2014-2020

In cateva zile, vom sarbatori in intreaga Europa 40 de ani de la infiintarea Fondului European pentru Dezvoltare Regionala
Romania a aderat de 8 ani, dar rezultatele fondurilor europene sunt vizibile cu atat mai mult aici, mai ales in regiunea Bucuresti-Ilfov
Ne gandim cm ar fi aratat Romania daca ar fi fost membra UE de 40 de ani, nu de 8. Dar important e sa privim spre viitor, unde vom ajunge de acum inainte, folosind din plin ce avem acum
Sigur, IMM-urile pot face rost de finantare si din alte parte, dar sunt alte sectoare, precum infrastructura, care nu au aceasta posibilitate. Dar faptul 8 slujbe din zece si numarul foarte mare a IMM-urilor raspund acestei intrebari
Romania va beneficia de fonduri de coeziune, fonduri destinate agriculturii, fonduri de dezvoltare regionala, plus sprijin direct pentru IMM, fonduri pentru cercetare, mediul academic
IMM-urile sunt astfel actori principali in procesul de creare de locuri de munca in UE
Sunt recunoscatoare PE, Consiliului, celor care ay decis ca in perioada 2014-2020 o suma atat de mare sa fie dedicata IMM-urilor
Lucrurile, inpractica, sunt mai complicate. Spre deosebire de marile companii, IMM-urile gasesc mai greu finantare. (...) Desigur, finantarile private sunt mai accesibile marilor companii. Dar nu putem lasa IMM-urile.
Fondurile de dezvoltare sunt abundente, dar nu sunt nelimitate. Din pacate nu va fi posibil sa sprijinim toate proiectele, de aceea urmarim sa gasim proiecte de mare calitate.
Ma pot baza pe 700 de specialisti. Am intrebat care sunt proiectele care au avut astfel de rezultate.
E important sa punem accentul pe intreprinderi cu mare potential de crestere; sunt recomandate serviciile de dezvoltare care tintesc IMM-urile (ex: La Sevilla am deschis saptamana o platforma de cercetare si inovare); e important sa ne concentram pe asimilarea de tehnologii informatice si pe dezvoltarea internationala a IMM-urilor. Acestea sunt, in opinia noastra, elementele care pot duce la schimbare.
Acestea sunt necesare, dar nu suficiente. Incurajez guvernul Romaniei sa suplimenteze aceste masuri cu reglementari care sa sprijine mediul de afaceri
Presedintele Juncker are un obiectiv precis de a dubla folosirea instrumentelor financiare in urmatorii 7 ani.
Fiecare euro poate fi folosit, dar si investit - o data, de mai multe ori.
Speranta noastra e sa convingem atat IMM-urile, cat si Guvernul sa foloseasca atat fondurile, cat si folosirea instrumentelor financiare. Exista rezultate vizibile, in tari precum Spania, Malta...
Comisia incurajeaza toate statele membre si Romania in particular sa foloseasca instrumentele financiare, care pot fi precum un cocktail de vitamine pentru un organism slabit
(Referire la Evanghelia d**a Matei) Dle ministru, trebuie sa invatam sa investim inteligent, nu sa ingropam talantul prin intermediul granturilor, ci sa-l reinvestim prin instrumente financiare

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene - Oportunitati de finantare pentru IMM, reflectate in noile Programe Operationale cu Fonduri Structurale si de Investitii 2014-2020

Romania are 4,4 miliarde de euro alocate partii de IMM-uri. E foarte important cm multiplicam aceasta suma, instrumentele financiare sunt importante. Eu sunt pentru folosirea instrumentelor financiare. Sunt solutii, care trebuie mai intai discutate la nivel de guvern, cm sa le folosim.
Sa ne uitam si la felul cm au folosit alte tari instrumentele financiare, pentru a le aduce si in Romania cu succes
Discutiile referitoare la sistemul bancar sunt complicate in administratia publica, pentru ca nimeni nu vrea sa dea mai departe. Eu tin sa fie lucrurile bine facute pentru piata. Nu tin neaparat ca statul sa detina monopolul in aceasta zona
Sistemul bancar a facut foarte bine in zona fondurilor, in perioada de preaderare. Sunt in favoarea implicarii lui si acum
Trebuie sa fim mai inteligenti decat in anii trecuti, in privinta fondurilor europene.
Romania poate atinge 100%, o spune cineva care a fost in sistem de foarte multi ani. Dar e foarte important sa aducem banii cat mai repede in tara, nu catre finalul perioadei. Toti banii trebuie depusi de la inceput - depunere continua, pana cand toti banii se epuizeaza, pe proiecte care au impact real in economie
Trebuie sa schimbam partea de productie si partea de export, Romania sa castige noi piete in spatiul european - in aceasta zona trebuie sa stimulam partea privata, inclusiv prin noul concept de banca de dezvoltare care este acum in lucru la nivelul guvernului.
O echipa va merge si in Polonia, zilele acestea, pentru a vedea cm o astfel de banca functioneaza acolo

Intrebare: Instrumentele financiare de tip garantii se regasesc in perioadele operationale pe care Romania le pregateste in perioada 2014-2020. (...) Cred ca e momentul ca in aceasta programare institutia specializata a statului sa gestioneze aceste fonduri. Cred ca continuarea unui instrument precum Jeremie va duce la desfiintarea acestei institutii in care statul a investit de 13 ani. In ultimii 14 ani statul a creat infrastructura pe care o poate folosi in continuare.

Corina Cretu: Ce dorim noi e sa avem productivitate marita, crestere a locurilor de munca. Din punctul nostru de vedere, Romania a adoptat masuri pentru a reduce poverile care stau in calea mediului de afaceri. In statisticile noastre, Romania e intre tarile cu mediul mai nefavorabil la adresa oamenilor de afaceri, mai ales in ceea ce priveste insolventele, permisele de constructie, electricitatea. Mai e o problema in ceea ce priveste cooperarea si comertul de granita cu statele vecine. Avem povesti de succes, dar si o serie de blocaje la granite, iar Romania face parte din acestea din urma, mai ales la granita cu Ungaria, ceea ce e in detrimentul cetatenilor. In orice caz, modul in care se vor imparti atributiile - acestea sunt inca in dezbatere in PE, vom vedea in iunie. Fondul structural si de investitii: programul operational regional care se negociaza inca va avea cea mai mare alocare pentru IMM-uri (luna mai). Comisia pune un accent important pe "smart specialisation" - procesul de descoperire a noilor oportunitati economice pentru regiuni. In cazul Romaniei, credem ca aceasta crestere economica s-a concentrat in regiunea capitalei, e vremea si pentru celelalte regiuni, de aceea vom saluta concentrarea de fonduri mai ales in afara capitalei, in special sprijinul pentru IMM-uri, in ecosisteme din afara capitalei. E ingrijoratoare discrepanta intre Bucuresti-Ilfov si alte regiuni. (...) Sigur, ramane la latitudinea statelor membre cm sa obtina rezultatele cele mai bune.
Eugen Teodorovici: Chiar daca sunt social-democrat, am o deschidere larga-larga. Instrumentele care sunt bune pentru piata sunt binevenite. Trebuie sa plecam de la nevoile din piata. Bani vor fi pentru toti cei interesati sa ia pachete de finantare.

Corina Cretu - in cadrul interventiei finale: Cred ca Romania trebuie sa mearga in paralel cu proiecte infrastructura, proiecte sociale, dar si proiecte de avangarda, de cercetare stiintifica si dezvoltare. (...) "Smart specialisation" inseamna ca nu toate regiunile pot fi "Silicon Valley", dar in orice regiune se pot gasi oameni care sa stea la masa si sa se gandeasca care este viitorul Romaniei in urmatorii 10 ani, sa se gandeasca la proiecte pentru urmatorii 15-20 de ani.

Hubert Cottogni, Director, Head of Mandate Management, Fondul European de Investitii

Pentru autoritati e important sa se adapteze la mentalitatea antreprenoriala, sa ofere "smart money" oamenilor - mai ales in timp de criza
in 2014, numeroase intreprinderi au anuntat un declin al profitului si a marjei de profit, a veniturilor
accesul la finantare a fost o chestiune majora
Jeremie (2007-2013) in Romania: POS CCE - 150 milioane euro, bani care ajung prin trei instrumente, 9 intermediari, la IMM-uri - 475 milioane euro la finele lui 2014 (in prezent, 380 milioane)

Regina FIlipova Fuchsova, Dr., Manager Regional Europa Centrala, EURid - Creste-ti afacerea cu domeniul web ".eu"

UE ofera afacerilor europene instrumente foarte puternice, inclusiv identitatea europeana web ".eu", care sa faciliteze ideea de piata unica
".eu" este al 11-lea mare domeniu web. Acum, oricine poate apela la ".eu" pe criteriul primul venit, primult servit. 81,6% medie anuala de reinnoire in 2014
".eu" arata ca esti european, semnalezi calitate si incredere, iti protejezi continutul online
37,8% dintre website-urile .eu sunt folosite pentru afaceri.

Theo Seip, Director, VAPRO - Bune practici in gestionarea fondurilor UE: modelul olandez

sunt activ in fonduri sociale europene din 1994. Am intrat in contact cu Romani din perioada de preaderare
VAPRO - fondat d**a cel de-al doilea razboi mondial de catre parteneri sociali ai industriei olandeze. Suntem recunoscuti de catre guvern; un partneriat public-rivat; parte a grupului Dutch Training FUnd
Scopul Dutch Training Fund este sa ofere forta de munca suficienta si bine pregatita pentru industrie
In ultimii 20 de ani, VAPRO: 1000 de proiecte, 350 milioane de euro valoare, 60% din finantare UE - doar pentru instruire
Training fund - garanteaza granduri, diminueaza risucrile pentru govern, ofera cofinantare, implementeaza reglementarile nationale si UE, aplica pentru granduri FSE in numele industriei, consiliaza companiile, monitorizeaza proiectele, contracteaza auditori, previne fraudele
A trecut prin trei perioade de implementare, incepand cu 1993. In primele doua, de pe urma granturilor au profitat in special mari companii (Heineken, Shell, Philips); apoi, au inceput sa aplice si companii mai mici. Proiectele in care s-au implicat companii mai mici sunt, de obicei, mai complicate, mai riscante si iau mai mult timp
ia multi ani sa dezvolti si sa impementezi un sistem corect de tip "checks and balances", iar apoi incepe o alta perioada de finantare
dileme: e nevoie de un auditor certificat privat sau guvernamental?; cm sa pastrezi simplitatea regulilor, existand tototdata suficient control?; regulile complexe maresc riscul de nerespectare a regulilor; cm sa implici IMM-urile? (preturi fixe, reglementari simple?); cm previi perioadele lungi de asteptare, care demotiveaza companiile care trebuie sa execute proiectul?; probleme in perioada de prefinantare
Factori de succes: stabilirea transparenta a rolulrilor si incredere intre politicieni, functionari publici, intermediari, solicitanti, auditori; reguli clare si transparente de la inceput; un sistem de monitorizare si audit eficient, fara exagerari; implicarea unui auditor intr-o faza incipienta; prevenirea fraudei in intreg lantul; criterii simple de aplicare
Discursuri de deschidere:
Manuela PREOTEASA, Presedinte, EurActiv Romania
Claudiu PETRE, Manager European Funds & Business Development, Telekom Romania
Angela FILOTE, sefa Reprezentantei Comisiei Europene in Romania
Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene in Romania:

E foarte potrivit sa vorbim acum despre sprijinul pe care CE il ofera IMM pentru ca suntem intr-o perioada in care la nivelul UE incercam sa sustinem IMM-urile ca motor pentru forta de munca
Toate eforturile noastre la nivelul UE se concentreaza pe crearea de locuri de munca
85% din locurile de munca in UE sunt create la nivelul IMM-urilor, de aceea si eforturile noastre se concentreaza pe IMM-uri
Eu cred ca la nivelul UE, cu ajutorul statelor membre, am reusit sa construim instrumente financiare, poate mai sofisticate, care pot crea 25 de milioane de locuri de munca - Planul Juncker
Acest plan e complementar cu fondurile structurale si de investitii au devenit in multe din statele membre principalul investitor strategic

Manuela Preoteasa, Presedinte EurActiv Romania

Dorim in urma acestei conferinte sa sporim numarul povestilor de succes in randul IMM-urilor
Acum zece ani, cand noi, EurActiv, ne lansam in Romania, Jonathan Scheele spunea ca UE trebuie sa fie pe agenda interna, a fiecaruia dintre noi.
Daca ne revedem azi, d**a zece ani, in aceasta formula, e pentru ca noi, la EurActiv, dorim sa fim aproape de mediul de afaceri
Lansam intrebarea: cm putem face primul milion in mod corect, profesionist?
Claudiu PETRE, Manager European Funds & Business Development, Telekom Romania

Bine ati venit, domeniul finantarii intreprinderilor mici si mijlocii este extrem de important, salutam acest prim eveniment major.

DISCURSURI OFICIALE:
Noua abordare si noi perspective pentru companiile private, cu focus pe IMM-uri, in cadrul Fondurilor Structurale si de Investitii 2014- 2020 - Corina CRETU, Comisar European pentru Politica Regionala
Oportunitati de finantare pentru IMM, reflectate in noile Programe Operationale cu Fonduri Structurale si de Investitii 2014 ￢ 2020 - Eugen TEODOROVICI, Ministrul Fondurilor Europene
Instrumente financiare pentru IMM dezvoltate de Banca Europeana de Investitii/ Fondul European de Investitii, in cadrul Fondurilor Structurale, Programelor Comisiei Europene si Planului de Investitii al Comisiei Europene - Hubert COTTOGNI, Director, Head of Mandate Management, Fondul European de Investitii
Sporeste-ti afacerea cu .eu - Regina FILIPOVA FUCHSOVA, Dr., Manager Regional Europa Centrala, EURid
Bune practici in gestionarea fondurilor UE: modelul olandez - Theo SEIP, Director, VAPRO
Q&A Session

PARTEA II - Fara transmisie LIVE VIDEO. Alte prezentari care vor fi incluse in cadrul conferintei:
Panel I: Principalele masuri dedicate IMM-urilor in cadrul Programelor Operationale 2014 ￢ 2020
Programul Operational Competitivitate, Programul Operational Capital Uman - Mihaela TOADER, Director General, Unitatea de Analiza, Programare si Evaluare, Ministerul Fondurilor Europene
Programul Operational Regional - Gabriel FRIPTU, Director General, Directia Programe Europene, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
Programul National de Dezvoltare Rurala - Bogdan ALECU, Director, Directia LEADER, investitii neagricole si RNDR, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Bune practici de la nivelul UE privind cresterea absorbtiei fondurilor europene pentru IMM- Anca-Andreea CALUGARU, Head of Structural Funds Practice, Schuman Associates
Succesul unui proiect european din perspectiva Bancii Comerciale Romane (BCR)- Ioana GHEORGHIADE, Director Executiv, Directia Sector Public si Finantarea Infrastructurii, BCR


Panel II: Finantarea IMM-urilor prin Programele Comisiei Europene, actiuni cheie in 2015

Programul ￢Garantia pentru tineret￢ - Florin JIANU, Presedinte Patronatul Tinerilor Intreprinzatori, fost Ministru pentru IMM, mediu de afaceri si turism
Instrumentul pentru IMM (programul HORIZON 2020), programul COSME - Otilia-Claudia SOS, Ofiter de proiect, Comisia Europeana, Agentia Executiva pentru IMM
Oportunitati pentru IMM-uri in cadrul programului HORIZON 2020- Adrian PASCU,Consilier, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica si Inovare
Oportunitati pentru IMM-uri prin Planul de Investitii al Comisiei Europene - LIVIU ROGOJINARU, Vicepresedinte, Consiliul National al Inteprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania

Panel III: Instrumente Financiare operationale in Romania, programe de finantare la nivel national
Experienta Instrumentelor Financiare in perioada 2007-2013: programul JEREMIE - Camelia DRAGOI, Mandate Manager Romania, Fondul European de Investitii
Scheme de garantare in noile programe cu fonduri structurale europene 2014 ￢ 2020 - Silvia CIORNEI, Presedinte, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM
Scheme de ajutor de stat pentru companii - Livia STAN, Director General, Directia Generala Ajutor de Stat, Ministerul Finantelor Publice
Programe de finantare in sprijinul IMM, in 2015 - Cristian LAUDONIU, Consilier superior, Ministerul Energiei, IMM si Mediului de Afaceri