ARCEN

De 1 Iunie, copiii și tinerii până în 18 ani au acces gratuit la expoziția “Numai Pictura” de La Mița Biciclista

Poate fi prima întâlnire cu arta contemporană, primul tablou care stârnește o întrebare sau pur și simplu o după-amiază petrecută altfel.

Program de 1 iunie | 12:00-22:00

Sâmbătă seara, La Mița Biciclista a fost plină până în stradă. O coadă aproape până în B-dul Dacia. Sala mare, un mare ring de dans. Expoziția, deschisă până la miezul nopții.

O casă restaurată poate schimba în bine viața și ritmul unui întreg cartier. La Mița Biciclista face asta de 3 ani, punând lumină pe zona Amzei. Nici discuțiile despre pietonalizarea zonei și a intersecției de peste drum, nici efervescența cartierului de azi nu ar fi existat fără noi. Și mai ales fără voi, care ne treceți pragul cu miile, lună de lună.

O casă care a stat optzeci de ani în tăcere. Face acum zgomotul cel mai frumos: zgomotul orașului viu.

Așa a fost seara de sâmbătă La Mița Biciclista.

Astăzi, de la ora 12:00, președintele ARCEN, Edmond Niculușcă, participă la dezbaterea G4Media „București — Metropola viitorului, între istorie și reformă”, alături de primarul general, rectorul „Ion Mincu” și Ordinul Arhitecților.

În centrul discuției: cm își poate regenera o comunitate propriul cartier. Amzei District 2030, primul plan de regenerare urbană inițiat de o comunitate din București, consultat public și finanțat privat este modelul pe care ARCEN îl propune.

Iar un cartier nu se reactivează doar prin clădiri restaurate, ci prin locuri vii care aduc oamenii înapoi în stradă.

Dezbaterea poate fi urmărită în direct pe G4Media. Link în comentarii.

Vara aceasta, La Mița Biciclista face un pas pe care nu l-a mai făcut niciodată: deschidem prima noastră expoziție de artă contemporană.

NUMAI PICTURA, povestea unui colecționar care a cumpărat pictură când toată lumea spunea că a murit. Două luni de pictură românească din ultimii 30 de ani, una dintre cele mai importante colecții private din București, sub coordonarea curatorială a lui Erwin Kessler.

Nicolae Comănescu, Gili Mocanu, Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Roman Tolici, Florin Tudor, Bogdan Vlăduță, Ștefan Ungureanu și mulți alții, în șase săli ale casei.

Prima ediție a seriei Colecționarii.

21 mai – 31 iulie 2026, La Mița Biciclista.

Accesul se face pe bază de bilet.

Detalii & Acces Expoziție: https://bilete.lamitabiciclista.ro/

Un gazetar din 1997 nu ezita să scrie că Piața Amzei avea cea mai frumoasă hală de flori din capitală. Nu doar frumusețea florilor era vestită, ci și varietatea lor: puteai cumpăra aici de la garoafe și bujori la orhidee, de la buchete de maci, liliac alb, violet și bătut, la frezii, gladiole, cale și crini. Sau lalele negre. La sfârșit de an școlar, florăresele lucrau de zor împletind pentru premianți coronițe din flori de câmp, floarea miresei, ramuri de merișor, și chiar orhidee imperială. O întreagă lume înmiresmată, plină de zumzet și pitoresc.

Amintirile, culorile, parfumurile cartierului sunt nenumărate. Proiectul Amzei District 2030 e viziunea ARCEN de revitalizare a acestei zone istorice esențiale a capitalei.

Un imobil modernist înalt străjuiește ca un turn intersecția dintre străzile Tache Ionescu și Mendeleev. Opera arhitecților Dem. Săvulescu și Sady Herivan a purtat în epocă numele "Palace Atena". Deasupra intrării de pe strada Tache Ionescu, încă se mai poate descifra această inscripție cu rezonanțe antice. Numai că din Pallas, zeița a devenit, prin lentila modernismului bucureștean, Palace. Un joc de cuvinte pe care proiectanții l-au avut cel mai probabil în minte când au conceput clădirea. Formula se explică, prozaic, și prin faptul că strada Tache Ionescu se numea în perioada interbelică strada Atena.

Am găsit în presa timpului o reclamă ilustrată pentru apartamentele și garsonierele de vânzare în acest imobil, finalizat în 1935.

| Cartierul Amzei este alcătuit din straturi de istorie trăită și arhitecturală. Amzei District 2030 este viziunea ARCEN de revitalizare acestui cartier pornind de la dorințele & nevoile comunității și pentru comunitate.

Intrarea elegantă a imobilului Art Deco de pe strada Mendeleev nr. 17/ Piața Amzei nr. 15, proiectat de arhitectul George Matei Cantacuzino, un nume celebru în breaslă și în epocă.

George Matei Cantacuzino a studiat la École des Beaux-Arts din Paris, după care a revenit în țară, devenind șeful noii generații de arhitecți și promotorul modernismului temperat. A fost totodată un strălucit teoretician al arhitecturii, profesor universitar, pictor, scriitor, conferențiar radiofonic, reprezentant al tinerilor liberali și deputat în Parlamentul României. În 1939, guvernul l-a trimis ca specialist la pavilionul României de la Expoziția Universală de la New York, unde a primit titlul de cetățean de onoare al orașului. În același an, a înființat revista „Simetria” alături de arhitectul Octav Doicescu, aceasta fiind interzisă în 1947.

A proiectat importante imobile moderniste de pe litoralul românesc, cm ar fi hotelurile Bellona (Eforie Nord) și Rex (Mamaia), dar și în capitală, cel mai cunoscut fiind probabil blocul Carlton, căzut la cutremurul din noiembrie 1940. A fost arestat din ordinul generalului Antonescu, însă s-a dovedit că executantul construcției nu respectase planurile arhitectului, ceea ce a dus la prăbușirea clădirii.

Sub regimul comunist, a fost arestat la 1 mai 1948 și condamnat la 5 ani de închisoare, executați la penitenciarele Jilava, Aiud, Pitești, ajungând apoi la canalul Dunăre-Marea Neagră. În 1957 a fost declarat inamic al poporului, petrecându-și ultimii 3 ani din viață la marginea societății.

„Tu nu știi cm ninge pe o închisoare. Varul zidurilor celulei albește atunci și mai mult. Și fețele și mâinile albesc, privirile și vocile se sting. Și nepăsarea începe atunci să-ți dea târcoale. Nepăsarea față de tot și în primul rând față de tine. Fulgii cădeau încet. Mai încet cădeam noi și zidurile care ne cuprindeau. Nepăsarea ne disloca încet, metodic, ca un ceasornic.”

Patrimoniul Art Deco și modernist din zona Amzei poartă semnăturile unora dintre cei mai importanți arhitecți ai perioadei interbelice. E un patrimoniu neglijat, maltratat, neconsolidat, care merită să fie protejat și readus la frumusețea sa inițială. Amzei District 2030 este viziunea ARCEN de revitalizare a acestui cartier, unul dintre cele mai valoroase ale capitalei.

Foto: Cristina Scarlat

Morcovi, păstârnac, ardei iuți și grași, ceapă, verdețuri – ofertă variată pe o tarabă din Piața Amzei în 1994.

Un articol publicat în același an în „Libertatea” ne oferă câteva cifre privind dimensiunile și activitatea pieței: pe o suprafață de 4.000 mp, se aflau 400 de tarabe din beton, pe care își expuneau zilnic marfa în fața cumpărătorilor exigenți, în medie, câte 200-300 de producători. Piața Amzei era preferată mai ales de producătorii de rădăcinoase din Vidra, Copăceni şi sârbii din Băleni; merarii din Cândeşti, Voineşti, Piteşti, oierii din Jina şi Sibiu.

Dispunea de o hală destinată legumelor și fructelor, un sector de tarabe improvizate pentru micii producători, o hală de flori și una de brânzeturi. Piața agroalimentară era înconjurată de un lanț de magazine specializate în mezeluri, lactate, panificație.

Din punct de vedere al afluenței, era cea mai mare piață din sectorul I și a doua din București, după Obor. Existau și personaje celebre ale locului, cm ar fi Elena Manițiu din Poiana Sibiului, supranumită de cumpărători „ciobănița cu brânză de aur”. În trei zile, reușea să vândă o tonă de telemea. Un alt personaj cunoscut era „Merărița din Cândești”, Sasu Cecilia, o femeie „micuță la stat, dar foarte mare la sfat”, care vindea de 15 ani mere în Piața Amzei, fiind apreciată pentru prețurile mici ale merelor Ionatan, Golden și... Frumosul de Voinești.

Ce amintiri aveți cu și din Piața Amzei?

| Cartierul Amzei este alcătuit din straturi de istorie trăită și arhitecturală. Amzei District 2030 este proiectul ARCEN de revitalizare a acestei zone extrem de valoroase a capitalei, cu ajutorul comunității și pentru comunitate.

Foto: Agerpres/ Eugen Enăchescu

Un „hall” de intrare spectaculos dintr-un „blockhouse” sau „casă bloc” (cum i se spunea în epocă) Art Deco de pe strada Tache Ionescu. Pardoseala mozaicată datează, la fel ca imobilul, din 1935.

Spre deosebire de multe alte capitale europene, Bucureștiul are o uimitoare densitate de imobile moderniste și Art Deco - un patrimoniu neglijat, neprotejat prin lege, care dispare încetul cu încetul și care prezintă o mare vulnerabilitate seismică. La fel ca patrimoniul de secol XIX, el este parte integrantă a identității vizuale și culturale a cartierului Amzei.

| Prin Amzei District 2030, ARCEN își dorește revitalizarea acestei zone istorice extrem de valoroase a capitalei, prin comunitate și pentru comunitate.

Sursa foto: Neoclassicism Enthusiast

Un fragment de istorie cotidiană din lunga viață a cartierului - o zi obișnuită din 1925 la intersecția dintre Calea Victoriei și str. Biserica Amzei.

În partea stângă, putem vedea staționat un automobil cu număr de București și o birjă plecând din loc - trăsurile cu cai și birjari muscali au continuat să existe în capitală până în 1939. Puțin mai în spate este vizibil parțial Palatul Romanit, astăzi sediul Muzeului Colecțiilor de Artă.

Partea dreaptă este mai bogată în detalii și mai interesantă, pentru că ne arată o secțiune astăzi dispărută din Calea Victoriei. Chiar la intersecția cu str. Biserica Amzei se afla, în dreapta, la nr. 138, Farmacia Schuster, cu numele trecut pe vitrină. Deasupra zărim o reclamă la Pyramidon, dar și curioasa și chiar poetica inscripție „Farmacia La Ochiul lui Dumnezeu”.

În 1938, E. Schuster a expus unul dintre rafturile sale centenare, din 1828, de când înființase străbunicul său farmacia. Raftul a fost prezentat la o expoziție organizată în capitală cu ocazia unui Congres mondial al istoriei medicinei.

De cealaltă parte se afla o băcănie plină de reclame: la șampania Mott, „preferată peste tot” sau „întrece tot”, berea Azuga și ciocolata Suchard. Băcănia se numea Râșnoveanu & Babeș, iar imobilul a fost expropriat în 1936 și apoi demolat pentru a degaja circulația „foarte stânjenită” din intersecția străzii Biserica Amzei cu Calea Victoriei.

Observăm și numeroși trecători: un bărbat plimbând un câine (după chipiu pare un portar sau șofer personal), alți bărbați solitari sau discutând probabil ultimele știri (unul dintre ei ține în mână un ziar), dar și o femeie cu o umbrelă de soare și un copil.

Povestea cartierului, cu negoțurile, piața, biserica și locuitorii săi, este veche. Amzei District 2030 este viziunea ARCEN de revitalizare a acestei zone istorice valoroase a capitalei, prin comunitate și pentru comunitate.

Sursa foto: Bucureștiul meu drag