OMA VISION

Știți evenimentul acela sold-out, cu un reach uriaș în presă, despre care s-a vorbit peste tot?

Cel care a adus la București un laureat al Premiului Nobel, a reunit 2 președinți de stat, 3 prim-miniștri, 9 miniștri, 4 secretari de stat, 32 de lideri de business și cele mai relevante voci economice și politice ale momentului, în singura platformă regionale de dialog la nivel înalt din România?

Este vorba despre The Economist Romania Government Roundtable 2026 — prima conferință regională de acest tip organizată în România de prestigiosul grup The Economist.

A fost o onoare și o bucurie pentru noi să fim parte din echipa de proiect. Am lucrat toată componenta de comunicare - de la idee și strategie, până la stingerea ultimului ecou din media - și am contribuit cu expertiza noastră și pe zona de public affairs.

Desfășurat la București în perioada 30 martie – 1 aprilie, evenimentul a reunit lideri guvernamentali, reprezentanți ai mediului de afaceri și experți internaționali, într-un dialog despre principalele direcții de dezvoltare ale regiunii. Agenda a inclus teme precum viitorul Ucrainei, coeziunea europeană, securitatea și politica externă, rolul NATO, tranziția energetică, tehnologia și inovația, investițiile, infrastructura și sustenabilitatea.

Deschiderea Oficială a avut loc la Ateneul Român în prezența Președintelui României, Nicușor Dan. Tot atunci, a fost și intervenția lui Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie 2024.

Au fost niște zile intense, cu multe ore de muncă, precedate de săptămâni de planificare, negocieri și de construcție, dar cu satisfacția unui proiect care a ieșit impecabil.

Peste 2500 de mențiuni în presa românească și internațională, peste 55.000 de urmăritori pe live broadcast și un reach al aparițiilor media de aproape 44M - sunt doar câteva dintre cifrele care susțin afirmația noastră.

📌Punem în comentarii câteva din linkurile către cele mai bune interviuri cu unele dintre personalitățile invitate.

Happy Valentine’s Day!

Let’s be honest. This year wasn’t that great. But… there’s always a “but”.

Amid all the moments of social, political, or personal tension, each of us tried to find a space of calm - a space that no one, absolutely no one, can take away from us.

Whether that space is among mud and forests (because, let’s face it, we all need to touch some grass sometimes), in the kitchen alone while cooking your favorite meal, or reading on the couch you should have replaced a long time ago. All these things have something in common: they’re common. They’re simple, honest, and authentic.

Reading has always offered us, as people, that calm space - an immersive experience, a way to navigate our toughest moments, a way to meet people from the comfort of our home, a way to stay informed, and a way to expand our knowledge.

But whatever your reason, a book can sometimes be the very reason you find joy again. And this is why we love giving you exactly that.

This being said, we want to remind you that, this year, We did OK, Kid.

Cum arată realitatea când e nu doar prinsă între frica de viitor și nostalgia trecutului, dar și la limita ficțiunii?

Jurnalistul Mihnea Măruţă, cadru didactic asociat la Universitatea Babeș Bolyai, a creionat perspectiva sa asupra perioadei prin care trecem, vrăjiți și nedumeriți de protocronism și tehnologie, în dialogul cu care s-a deschis Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara , pe 16 octombrie.

Oana Marinescu a ghidat această conversație, pentru a pune în lumină lucruri care ar trebui să ne dea de gândit, alegeri pe care le facem, în relația noastră cu noile tehnologii, alegeri care merg până la a ne reevalua umanitatea, libertatea și valorile morale.

📌Linkul dialogului, în comentarii

Filarmonica George Enescu a început miercuri, 1 octombrie, noul său proiect Talks re: Music & Beyond: o serie de întâlniri cu mari artiști invitați ai Filarmonicii, inspirate din tema Stagiunii 2025-2026, Respiro, care invită publicul să găsească prin muzică un moment de liniște și prezență autentică, un refugiu de la zgomotul existențial în care trăim astăzi.

Întâlnirile Talks re: Music & Beyond crează momente de prezență în care experiența împărtășită de artiști se extinde mult dincolo de muzică.
Prima întâlnire l-a avut ca invitat pe celebrul dirijor Kent Nagano și ca moderator pe Oana Marinescu.

De la reflecțiile despre felul în care încrederea și empatia dau viață unei orchestre – ceea ce Kent Nagano numește „symphonic democracy” – până la ideea de liniște absolută privită ca posibilitate și claritate, conversația a fost acel tip de întâlnire care te reîncarcă.

Un artist realmente complet - dirijor, pianist, compozitor, scriitor și un vorbitor excepțional - Nagano ne-a prezentat imaginea muzicii și a vieții din toate perspectivele. Astfel, am aflat și convingerea sa esențială: muzica nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al fiecărui om.

Conceptul creativ al acestei conferințe a fost dezvoltat de OMA Vision, pornind de la dorința de a aduce publicului o perspectivă mai largă asupra muzicii clasice, cât și dincolo de ea – nu doar prin interpretare artistică, ci și prin deschiderea către universul interior al artiștilor.

Talks re: Music & Beyond continuă. Vă invităm și la următoarele întâlniri să privim împreună cm muzica clasică poate deveni un limbaj universal al emoției și al umanității.

În curând vom anunța și următorul Talk, așa că nu uitați să urmăriți paginile Filarmonicii!

Vești bune despre partenerii noștri - Filarmonica George Enescu

Astăzi Filarmonica a lansat noul format de newslettere - moderne, prietenoase și adaptate nevoilor publicului - pentru ca fiecare iubitor de muzică să își poată planifica din timp vizitele la Ateneul Român.

Am pregătit acest proiect pas cu pas:
Într-o primă fază, OMA Vision a pregătit conceptul strategic de organizare a informației, pe baza analizei activității și resurselor Filarmonicii și a bunelor practici la nivel internațional.

Apoi am vrut să vedem care sunt așteptările și nevoile audienței: în iulie am aplicat un chestionar de satisfacție.

În final, împreună cu Filarmonica am lucrat la noul design și la structurarea informațiilor în patru tipuri de newslettere dedicate:

🎼 Agenda ta la Filarmonică – un ghid lunar cu cele mai importante concerte și recitaluri
🎶 Totul despre Stagiunea Camerală – o planificare lunară cu toate concertele camerale, Stagiunea de Jazz și Salonul Baroc
📅 Programul Săptămânii – un reminder cu toate concertele săptămânii ce urmează, trimis în fiecare sâmbătă
🏛️ Noutăți despre Ateneul Român – un newsletter trimis ocazional cu știri și informații despre vizitarea Ateneului

Din când în când, este posibil să fie trimis un newsletter dedicat unui eveniment care este organizat din scurt.

📬 Ne bucurăm să vă anunțăm că primul număr din Agenda ta la Filarmonică a ajuns deja în inboxul vostru. Nu uitați să vă verificați mailul și pentru următoarele newslettere.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat, marți 22 iulie, un raport de cercetare sociologică cu privire la nostalgia față de perioada comunistă, realizat de INSCOP, la comanda sa, în cadrul unui demers de demitizare a percepției totalitarismului în România.

Oana Marinescu a moderat evenimentul de prezentare a raportului și dezbaterea la care au participat jurnalista Magda Grădinaru și profesorii Cristian Preda, Valentin Naumescu și Adrian Cioroianu. Discuția a explorat ce se află, de fapt, în spatele nostalgiei față de regimul comunist.

În condițiile în care 63,5% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, 48,4% consideră că nivelul de trai era mai bun înainte de 1989, 66,2% consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 77,2% consideră că România era o țară mai bogată decât în prezent, 73,2% consideră că România era mai respectată în plan extern înainte de ‘89, 66,4% cred că statul avea mai multă grijă de cetățean, 68,5% afirmă că se produceau mai multe decât în prezent, iar 75,1% cred că filmele produse în România în perioada comunistă erau mai bune.

Totuși, 80,9% dintre români consideră că era mai puțină libertate înainte de ‘89, iar 59,2% admit faptul că în perioada aceea statul a fost responsabil de crime și abuzuri.

Cum ne explicăm această disonanță? Puteți afla câteva explicații din diverse perspective, urmărind înregistrarea dezbaterii de pe pagina IICCMER la acest link → https://www.facebook.com/InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului/videos/731431723079732

Dezbaterea a evidențiat mai multe linii de clivaj între generații, precum și între niveluri de educație și de venit, rolul social media în formarea percepțiilor, lipsa unui cadru educațional solid despre trecutul nostru recent, absența unor politici publice culturale care să dezvolte atât un spirit critic, cât și un nivel de empatie față de victimele abuzului, rolul ideologic al partidelor politice, contribuția eșecului instituțional al statului român de a livra servicii la un nivel care să arate respectul față de cetățean; influența propagandei ruse și impactul războiului hibrid. O discuție necesară despre cm memoria, informarea și prezentul influențează felul în care ne apreciem istoria.

Puteți vedea întregul sondaj aici:https://www.iiccmer.ro/wp-content/uploads/2025/07/15.07.2025-Raport-Sondaj-Comunism-2.pdf