AIPsA

AZI este Ziua de Acțiune pentru Climă a Tineretului (Youth Climate Action Day), o mișcare mondială de tineri care sunt preocupați de schimbările climatice.

Realitatea este că de la zi la zi oamenii devin tot mai îngrijorați de starea mediului în care își desfășoară viața, ajungând chiar la eco-anxietate.

Eco-anxietatea sau teama de distrugerea mediului, o nouă afecţiune psihică în rândul tinerilor

Una dintre cele mai noi tulburări de tip anxios apărută pe lista specialiștilor în psihologie este eco-anxietatea, determinată de teama actuală de condamnare la distrugerea, în viitor, a mediului înconjurător. Studiile și cercetările de specialitate arată că segmentul cel mai afectat de această nouă tulburare emoțională este cel al tinerilor, mai ales din țările dezvoltate sau chiar în curs de dezvoltare.

Cum și de ce apare eco-anxietatea?

>>

Aceasta este o poveste adevărată.

I s-a întâmplat cuiva pe care îl cunosc. A fost jefuit sub amenințarea armei. A dat portofelul. Apoi tâlharul a țintit la cap și a apăsat pe trăgaci. A fost împușcat în față. A supraviețuit. Agresorul a fost prins și a mers la închisoare.

Dar nu după mult timp a primit vestea că bărbatul care l-a împușcat va fi eliberat. I s-a spus data. A încercat să se gândească la asta. Persoana care a încercat să îl ucidă urma să fie liberă. A devenit obsedat să îl găsească și să îl ucidă. Noapte și zi a agonizat, în furie și angoasă.

>>>

Institutul Masterson din Australia organizează Conferința „Another chance to be real”, Bucureşti, 4-6 octombrie 2024

Ce este stima de sine? Ce înțelegem prin simț al sinelui? De ce și cm apar problemele cu stima de sine în dezvoltare? Cum pot psihoterapeuții să ajute persoana să rezolve aceste dificultăți de funcționare în relație cu sine și ceilalți?

Cele trei zile ale Conferinței „Another chance to be real. Core sensitivities, disorders of self and the process of change through procedural memory” vor aduce laolaltă psihoterapeuți și cercetători de renume internațional în domeniul tulburărilor de personalitate / tulburări ale dezvoltării sinelui și în domeniul atașamentului, pentru a împărtăși perspectiva teoretică și practică și a răspunde acestor întrebări.

Mai multe aici >>

Institutul Masterson din Australia organizează Conferința „Another chance to be real”, Bucureşti, 4-6 octombrie 2024 | Cafe Gradiva Institutul Masterson din Australia organizează la Bucureşti Conferinţa "Another chance to be real", 4-6 octombrie 2024.

SE FAC ÎNSCRIERI pentru
Curs de formare în psihoterapie psihanalitică
Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică 2024!

Cursurile sunt organizate de ACPPB Asociaţia de Consiliere şi Psihoterapie Psihanalitică din Bucureşti, membru titular al Federaţiei Europene de Psihoterapie Psihanalitică.

Pentru un număr de cursanţi din provincie sau din străinătate există posibilitatea de urmărire a cursurilor online (pe aplicatia Zoom). De asemenea, psihoterapia personală (didactică) se va putea realiza pe Skype / Zoom.

Metodele de formare la aceste cursuri sunt moderne, interactive şi îmbină rigoarea şi supleţea: prezentarea de materiale video (peste 50 de ore de materiale video traduse in limba română), discuţii de caz, dezbateri teoretice, lucru în grupuri mici, joc de rol, supervizare, precum şi o bibliografie bogată pusă la dispoziţia cursanţilor (în limbile română, engleză, franceză) pornind de la scrierile celor mai importanţi autori europeni şi americani.

Cursurile oferă posibilitatea realizării unei practici profesionale conform standardelor naţionale şi internaţionale şi ale psihoterapiei psihanalitice şi consilierii psihodinamice (in spitale de psihiatrie, institutii de protectia copilului şi familiei sau in cadrul ACPPB – Grup de Lucru cu Visele).

DETALII & ÎNSCRIERI AICI >>

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2024 | Cafe Gradiva Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2024. Organizate de ACPPB.

SE FAC ÎNSCRIERI pentru
Curs de formare în psihoterapie psihanalitică
Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică 2024!
Cursurile sunt organizate de ACPPB Asociaţia de Consiliere şi Psihoterapie Psihanalitică din Bucureşti, membru titular al Federaţiei Europene de Psihoterapie Psihanalitică.
Pentru un număr de cursanţi din provincie sau din străinătate există posibilitatea de urmărire a cursurilor online (pe aplicatia Zoom). De asemenea, psihoterapia personală (didactică) se va putea realiza pe Skype / Zoom.
Metodele de formare la aceste cursuri sunt moderne, interactive şi îmbină rigoarea şi supleţea: prezentarea de materiale video (peste 50 de ore de materiale video traduse in limba română), discuţii de caz, dezbateri teoretice, lucru în grupuri mici, joc de rol, supervizare, precum şi o bibliografie bogată pusă la dispoziţia cursanţilor (în limbile română, engleză, franceză) pornind de la scrierile celor mai importanţi autori europeni şi americani.
Cursurile oferă posibilitatea realizării unei practici profesionale conform standardelor naţionale şi internaţionale şi ale psihoterapiei psihanalitice şi consilierii psihodinamice (in spitale de psihiatrie, institutii de protectia copilului şi familiei sau in cadrul ACPPB – Grup de Lucru cu Visele).
DETALII & ÎNSCRIERI AICI >>

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2024 | Cafe Gradiva Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2024. Organizate de ACPPB.

AZI, de Ziua Nationala a Psihologului,

sa vedem cm deosebeste psihanalistul Jonathan Shedler un psihoterapeut bun de unul... nu atat de bun:

Pacient: Totul este fără speranță.

Falsul terapeut #1: Lucrurile se vor îmbunătăți.
Falsul terapeut #2: Să ne exersăm respirația.
Terapeut-clișeu: Totul pare fără speranță.
Terapeut priceput: Totul pare fără speranță acum.

De ce este bun psihoterapeutul bun?

(Raspunsul - in primul comentariu)

Una dintre pacientele mele, Emma (nume fictiv), mi-a spus recent că nu a căutat ajutor pentru problema ei cu alcoolul pentru că îi era rușine.
Ea mi-a spus că nu vrea să piardă timpul nimănui cu o problemă pe care și-o provoacă singură. A trăit cu ea ani de zile, ascunzând sticlele de alcool pentru ca partenerul ei să nu afle. Abia când a devenit lividă și a vomitat sânge a chemat o ambulanță.
Ce a împiedicat-o pe Emma să ceară ajutor? Răspunsul este, în mare parte, stigmatizarea. Cuvântul „stigmat” provine din greaca veche, însemnând un semn de rușine sau de dizgrație. Folosit inițial pentru a eticheta sclavii și criminalii, în zilele noastre este folosit pentru ca semnul unui lucru indezirabil din punct de vedere social – în acest caz, alcoolismul.
Alcoolismul sau tulburarea consumului de alcool (sau tulburarea asociată consumului de alcool), așa cm este cunoscută în termeni medicali, reprezintă compulsia de a consuma alcool chiar și atunci când acesta poate cauza probleme de sănătate fizică sau mentală.
Tulburarea consumului de alcool o afecțiune medicală, nu o alegere a unui stil de viață. Tulburarea consumului de alcool este diferită de consumul excesiv de alcool și nu ar trebui să fie folosită pentru a descrie o persoană care bea prea mult pentru că aşa a ales.
>>>

Încă din primele luni de viață, sugarul și părintele (adeseori mama) traversează mai multe etape – sau niveluri de învățare reciprocă, așa cm le numesc Brazelton şi Greenspan în cartea „Nevoile esențiale ale copiilor” – în care cei doi își construiesc relația, răspunzând fiecare nevoilor celuilalt. Aceste interacțiuni se desfășoară asemenea unor „jocuri” în care părintele și copilul își răspund reciproc pe baza unor reguli nescrise, dar deprinse prin exercițiul constant bilateral.

Foarte importantă devine, în această etapă, capacitatea copilului de a prelua inițiativa și de a se „îndepărta” de mamă, construindu-și astfel sentimentul că „el este stăpân pe situație – un sentiment [sau proto-sentiment] de stimă de sine.” Este această etapă, în jurul vârstei de patru luni, afirmă Brazelton şi Greenspan despre nevoile esenţiale ale copiilor, în care apar primele semne ale conștiinței de sine.

Sunt aceste prime tipare de comunicare dintre părinte și copil cele care „pun temelia pentru tiparele următoare”. Reglarea comportamentului și managementul emoțiilor se realizează prin învățare treptată, pentru a se putea trece ulterior la posibilitatea de soluționare de probleme cu ajutorul sentimentelor. Mai mult decât atât, este astfel exersată și capacitatea de acțiune, în sensul în care copilul descoperă că poate modifica ceea ce se întâmplă în mediul din jurul său:

"Dacă ceva li se pare neplăcut, pot face unele lucruri pentru a schimba situația și sentimentul respectiv. Dacă e un sentiment plăcut, își pot modifica mediul pentru a face să apară mai multe astfel de sentimente."

>>>>>>>>>

Revenind la Freud, spre a teoretiza rolul fundamental al nevoii de a crede (si sindromul idealitatii), Julia Kristeva vede doi piloni conceptuali. Unul este sentimentul oceanic, uniunea eului cu lumea, trăită cu extremă satisfacţie şi ca o stare de maximă siguranţă; dar totodată şi ca o pierdere de sine – în fine, totul trimiţând, cm altfel, la modelul fuziunii intrauterine. E o stare indescriptibilă şi de neîmpărtăşit. E o experienţă originară a eului. Şi se află la originea credinţei, ca plenitudine senzorială şi experienţă a adevărului. Cel de-al doilea reper conceptual în gândirea freudiană îl constituie identificarea primară cu tatăl în preistoria individuală (înainte de complexul Oedip), aşa cm Freud o descrie în Eul şi sinele. O identificare psihică, nu senzorială, precum în legătura cu mama. Şi sentimentul oceanic, şi identificarea primară cu tatăl stau la baza constituirii psihicului şi au ca urmări esenţiale constituirea nevoii de a crede, respectiv a dorinţei de a şti.

Psihanalista Susie Orbach adresează la un moment dat, în volumul său Corpuri, o întrebare care a traversat cu siguranță cel puțin o dată gândurile tuturor celor deja implicați într-un proces de analiză ori care încă „cochetează” cu „ideea”: De ce psihoterapia poate dura atât de mult timp?

De ce, odată ce durerea a fost înțeleasă și abordată, nu putem rescrie rapid un nou tipar fizic sau mental pentru a produce cât mai curând alinarea?

Chiar așa: cm de nu ne putem elibera doar prin simpla dezvăluire a angrenajelor psihice de substrat? Cum de, în ciuda vitezei cu care procesează, atunci când vine vorba de înțelegerea lucrurilor, creierului nostru îi este atât de greu să implementeze o schimbare de durată?

Psihanalista Susie Orbach răspunde, pertinent argumentat, prin apelul la analogie:

Pentru Cursul de formare in consiliere psihologica psihodinamica este recomandat ca orele de psihoterapie personală / dezvoltare personală să aibă frecvenţa de minimum o sesiune / săptămână cu un consilier / terapeut principal / specialist acreditat de Asociaţie.
Aceste cursuri de formare în consiliere psihologică psihodinamică sunt destinate obtinerii atestării de consilier practicant emise de către Colegiul Psihologilor din România. Pentru următoarea treaptă (consilier specialist) formarea teoretico-clinică şi dezvoltarea personală trebuiesc continuate: cel puţin 50 de ore de dezvoltare personală în plus faţă de cele 100 de ore realizate în cadrul primei trepte.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023 | Cafe Gradiva Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023. Organizate de ACPPB.

Încep înscrierile pentru Curs de formare în psihoterapie psihanalitică şi pentru Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică 2023, organizate de ACPPB Asociația de Consiliere și Psihoterapie Psihanalitică din București.

* Cu posibilitatea de cursuri online pentru candidaţii din provincie sau din străinatate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023 | Cafe Gradiva Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023. Organizate de ACPPB.