Alexandru Dimitriu

Începând cu ora 16.00, ne vedem la Euronews România și, pe seară, la România TV.

Ucraina ne arată, zi de zi, ce înseamnă să aperi statul de drept atunci când este cu adevărat pus la încercare.

Astăzi am participat, în calitate de membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților, la întâlnirea cu delegația Grupului parlamentar de prietenie cu România din Rada Supremă a Ucrainei, aflată în vizită oficială la București.

Discuțiile au fost, firesc, despre parcursul european al Ucrainei și despre unul dintre cele mai importante repere ale acestuia: statul de drept.

Am subliniat un lucru pe care îl știm din propria experiență: statul de drept nu este un obiectiv pe care îl atingi și apoi îl bifezi. Este un proces continuu, care trebuie apărat și consolidat în fiecare zi.

Am văzut, în regiune, cât de rapid pot fi pierdute progresele atunci când puterea începe să se concentreze și când regulile sunt puse în plan secund. Iar consecințele nu sunt doar politice, ci și economice, inclusiv în relația cu Uniunea Europeană.

De aceea, menținerea standardelor statului de drept trebuie să rămână o prioritate constantă pentru orice guvern, indiferent de context.

Cu atât mai mult este de apreciat faptul că Ucraina continuă acest efort chiar și în condițiile dificile ale războiului, încercând să protejeze instituțiile și să limiteze influențele care pot afecta funcționarea corectă a statului.

Integrarea europeană nu înseamnă doar criterii tehnice, ci și capacitatea de a păstra echilibrul instituțional și respectul pentru reguli, pe termen lung.

România rămâne un partener ferm în acest parcurs.

Românii au plătit când băncile s-au înțeles ca să crească ROBOR-ul. Acum banii trebuie recuperați!

Astăzi am depus un proiect de lege prin care românii și statul, afectați de creșterea artificială a ROBOR, prin înțelegeri între bănci, își pot recupera mai ușor banii.

Nu vorbim doar despre sancțiuni pentru bănci, așa cm probabil va da Consiliul Concurenței. Vorbim despre despăgubiri reale pentru cei care au plătit deja. Pentru că asta este problema: banii aceia nu sunt teoretici. Au fost plătiți, lună de lună.

Până acum, statul nu avea un mecanism clar prin care să își recupereze prejudiciile, iar pentru oameni costurile și riscurile unui proces individual erau prea mari.

De aceea, proiectul introduce două lucruri esențiale: posibilitatea ca oamenii să acționeze împreună în instanță, astfel încât prejudiciile reale să poată fi recuperate, și rolul Ministerului Finanțelor de a reprezenta statul și de a acționa unitar pentru recuperarea tuturor prejudiciilor autorităților locale care au împrumuturi în funcție de ROBOR.

În 2022, în doar câteva luni, ratele românilor aproape s-au dublat, iar milioane de oameni au plătit mai mult, lună de lună.

Astăzi există o investigație aflată aproape de final care vizează o posibilă coordonare între bănci în stabilirea ROBOR.

În acest context, discuția nu poate rămâne doar la nivelul unor eventuale amenzi! Banii trebuie recuperați de cei care au fost păgubiți!

Cât au câștigat băncile de la români din creșterea artificială a ROBOR-ului?

Estimările arată că 1 punct procentual în plus la ROBOR înseamnă aproximativ:

~ 58 milioane lei/lună în plus de la populație
~ 137 milioane lei/lună de la firme
~ 29 milioane lei/lună de la administrația locală

În total: aproximativ 225 milioane lei, lună de lună. Adică peste 2,5 miliarde de lei pe an.

Dar, în 2022, ROBOR nu a crescut cu 1%. A crescut de câteva ori într-un interval foarte scurt, iar pentru milioane de români ratele aproape s-au dublat.

Astăzi există o investigație a Consiliului Concurenței privind o posibilă coordonare între bănci în stabilirea acestui indicator.

De aceea, discuția nu poate fi doar despre sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul.

În orice lume am trăi, cel mai bun loc rămâne lângă cei dragi.

Paștele nu este doar despre sărbătoare, ci despre apropiere, chiar și despre joacă

Noi știm bine că atât timp cât suntem împreună, speranța nu are cm să dispară.

Să aveți un Paște cu liniște, cu oameni aproape și cu sufletul plin!

Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi.

Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat.

Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja.

De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul.

Voi depune de urgență un proiect de lege care să le permită celor afectați să își recupereze mai ușor prejudiciile

Un mecanism simplu și corect:

- orice persoană afectată de o înțelegere anticoncurențială va avea dreptul să ceară despăgubiri în instanță;
- existența unui cartel constatat de autorități va constitui probă în proces;
- prejudiciul va putea fi recuperat integral, inclusiv dobânzile;
- iar cei vinovați vor răspunde solidar pentru daunele produse;
- posibilitatea de a face procese colective;
- posibilitatea autorităților locale de a-și recupera prejudiciile prin Ministerul Finanțelor.

În acest caz, miza nu este doar dacă băncile sunt amendate. Miza este dacă oamenii își recuperează banii.

CONTEXT

În 2022, în doar câteva luni, pentru românii care își plăteau ratele în funcție de ROBOR, valoarea acestora aproape s-a dublat. Abia acum, în 2026, Consiliul Concurenței a finalizat ancheta, iar un cartel de 10 bănci riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

De la celebra zicere a lui Mugur Isărescu — „băncile au sărit calul” — și până azi au trecut ani de zile. Ani în care milioane de români au plătit rate mai mari, bani reali, lună de lună, fără să știe dacă acele creșteri reflectau realitatea economică sau altceva.

Începând cu ora 17.00, ne vedem la RomaniaTV!

Între două intervenții la TV, ne pregătim de Paște.

Gata cu „dă-ne copie după buletin”!

Astăzi, în relația cu statul, ți se cere în continuare să aduci copii după documente pe care instituțiile le au deja.

Le xeroxezi, le scanezi, le trimiți pe mail sau le încarci pe platforme, doar ca să dovedești informații care există deja în evidențele oficiale.

Deși au existat reguli de simplificare administrativă, ele au fost prea slabe sau neclare, iar fără sancțiuni au rămas, de multe ori, doar pe hârtie.

Salut inițiativa colegului meu, senatorul USR Ciprian Rus, susținută și de alți parlamentari din mai multe partide, care vine să corecteze această situație. Pentru că lucrurile sunt simple: dacă statul are deja datele tale, trebuie să le verifice direct, nu să te pună pe tine să le aduci din nou.

Nu este digitalizare, ci o formă de birocrație care mută munca statului pe umerii cetățeanului.

Proiectul introduce o regulă clară: instituțiile verifică direct datele de identitate și, după caz, domiciliul sau reședința, în Registrul național de evidență a persoanelor. În același timp, interzice solicitarea și reținerea copiei după actul de identitate și introduce sancțiuni pentru instituțiile care continuă această practică.

În plus, oferă cadrul legal necesar pentru ca aceste verificări să fie făcute direct, corect și limitat la scopul procedurii.

Pe scurt, statul verifică, iar cetățeanul nu mai este pus să care hârtii inutile.