Parentime

Pregătim ediția 2023 a Calendarului Științific!

Cu ajutorul tău, poate ajunge la sute de mii de elevi!

Unul dintre cele mai cunoscute proiecte de popularizare a științei, inițiat în România și deja replicat în țări precum Scoția, Spania și Polonia, revine cu o nouă ediție!

Dacă nu ai auzit până acum despre Calendarul Științific, iată pe scurt despre ce este vorba: în fiecare an, o mână de voluntari colectează informații despre evenimentele importante din știință, despre descoperirile și invențiile care ne schimbă viața. Informațiile sunt apoi sortate, iar 365 (uneori 366) dintre ele ajung să fie publicate într-un calendar. Calendarul este tipărit ca un poster A1 în câteva mii de exemplare (ne-am propus 15000, dar numărul exemplarelor poate fi diferit, în funcție de suma pe care reușim să o strângem și de evoluția prețului la hârtie și transport).

Apoi, calendarele sunt distribuite în școli și licee din întreaga țară. În plus, persoanele care contribuie la realizarea proiectului vor primi câteva exemplare acasă. Iar dacă ai nevoie de o motivație extra, ne face plăcere să anunțăm că am pregătit și o ediție limitată a calendarului, într-un format de birou, special pentru persoanele care contribuie la campania de crowdfunding.

Remarcabil și impecabil mesajul Inspectoratului Școlar București!

Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la introducerea variolizării - primul progres semnificativ din medicină -, care în timp a condus la inventarea vaccinării propriu-zise și la dispariția variolei ca boală.

Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la introducerea vaccinării pe scară largă în Europa și America (folosesc acest termen în accepția modernă, căci sensul cuvîntului s-a schimbat în timp).

Mai precis, este vorba de descoperirea variolizării, o metodă de imunizare preventivă împotriva variolei, o boală dispărută azi. Spre deosebire de vaccinarea propriu-zisă - descoperită în 1796 de dr. Edward Jenner -, care folosește un virus diferit de cel care produce boala, variolizarea se făcea prin inocularea controlată a virusului variolei umane.

La începutul secolului XVIII, încep să ajungă în Occident informații privind o metodă de prevenire a variolei folosită de ceva timp în Imperiul Otoman și în Africa. Ca o curiozitate, cei doi medici care descriu procedura, Emmanuel Timoni și Giacomo Pylarino, au lucrat ani de zile în Principatele Române ca doctori ai unor mari case boierești, Pylarino fiind într-o vreme chiar medicul personal al lui Constantin Brîncoveanu.

Cu toate acestea, popularizarea variolizării și introducerea ei pe scară largă sînt legate nu de corpul medical ci de două personaje foarte aparte: în Anglia, Lady Mary Wortley Montagu, o bombă sexy a epocii, iar în America, Cotton Mather, un pastor fundamentalist, ocupat, printre altele, cu arsul vrăjitoarelor pe rug!

Lady Mary află de variolizare la Constantinopol, în perioadă cînd soțul ei era ambasadorul englez la Poartă. Știind cît de gravă e boala, își imunizează copilul și, odată întoarsă în țară începe să promoveze ideea în înalta societate și la curte, căci era bună prietenă cu Caroline de Ansbach, prințesă de Wales și viitoarea regină.

În 1721, Anglia este cuprinsă de o puternică epidemie de variolă, iar Caroline se hotărăște să-și variolizeze și ea copiii. Înainte însă, împreună cu medicii familiei regale, se decide efectuarea unui test pe un număr mai mare de oameni, iar pe 14 iunie se analizează din punct de vedere juridic posibilitatea de a oferi iertarea de pedeapsă unor pușcăriași care ar fi acceptat să ia parte la experiment. Ziarele vremii urmăresc și ele cu interes testul, dar deplîng „clemența“ acordată infractorilor...

Într-un final este aleasă închisoarea Newgate. Condițiile de detenție erau atît de cumplite, încît voluntari se găsiră rapid, iar șase deținuți fură inoculați pe 9 august. În esență se urmărea verificarea siguranței procedurii; în termenii actuali ar fi considerat un studiu clinic de faza I.

Zi după zi, medicul care conducea studiul îi consulta pe cei șase și înregistra cu minuțiozitate evoluția fiecărui caz în parte. Curînd după inoculare apărură primele semne ale variolei, dar era vorba de o formă ușoară. Treptat, starea subiecților se îmbunătăți și toți se însănătoșiră. Acum aveau imunitate pe viață împotriva bolii, iar pe 6 septembrie 1721, după cm li se făgăduise, fură iertați de pedeapsă și eliberați.

Reușita experimentului determină nenumărați părinți din înalta societate să-și inoculeze copiii, iar în primăvara anului următor însăși prințesa de Wales făcu pasul decisiv și își imuniză cele două fete. Evident, impactul asupra publicului fu enorm, iar încrederea dovedită de familia regală față de variolare încurajă adoptarea pe scară largă a metodei.

Variolizarea a reprezentat primul progres semnificativ din medicină, iar în timp a condus la inventarea vaccinării propriu-zise și la dispariția variolei ca boală.

Puteți afla mai multe despre cm se răspîndesc epidemiile și cm funcționează vaccinurile din Povestiri despre Epidemii și Vaccinuri (https://www.goodreads.com/book/show/54834633-povestiri-despre-epidemii-i-vaccinuri), cartea pe care am publicat-o anul trecut la Humanitas.

Am o veste bună și una proastă. Cea bună este că vaccinurile actuale sînt extrem de eficace în a proteja împotriva îmbolnăvirilor grave, chiar și cu varianta Delta. Vestea proastă este că, oricîte moaște ar plimba pe stradă popii și primarii, chestia asta nu o să vă scape de virus :P

Varianta Delta (Δ) a fost identificată inițial în India, apoi s-a răspîndit în întreaga lume. Fiind mult mai contagioasă decît alte sușe virale, devine rapid dominantă în tot mai multe țări, așa cm am văzut că s-a petrecut în Marea Britanie. Estimările curente arată că Delta se transmite cu circa 40% mai ușor decît Alfa (varianta britanică), aceasta fiind la rîndul ei cu aproximativ 60% mai infecțioasă decît primele tipuri de virus!(1)

Deocamdată noi stăm bine, numărul total de cazuri și proporția celor infectați cu Delta fiind foarte reduse. Din păcate, situația actuală creează un fals sentiment de securitate, iar campania de vaccinare merge foarte încet - azi s-au vaccinat cu prima doză doar zece mii de oameni.(2) Mai devreme sau mai tîrziu, epidemia va reizbucni în forță și la noi, mai ales că țările cu care avem legături puternice - fie pentru că acolo sînt comunități importante de români (Anglia, Spania, Portugalia), fie că sînt destinații favorite pentru concediu (Grecia) - au deja probleme mari.

Și acum am o veste bună și una proastă. Cea bună este că vaccinurile actuale sînt extrem de eficace în a proteja împotriva îmbolnăvirilor grave, chiar și cu varianta Delta.(3) Vestea proastă este că, oricîte moaște ar plimba pe stradă popii și primarii, chestia asta nu o să vă scape de virus :P

Așa că, dacă nu ați făcut-o încă, mergeți rapid să vă vaccinați. Vaccinați-vă și copiii, în Anglia majoritatea infecțiilor sînt acum la tineri! Profitați de acest respiro și pregătiți-vă pentru valul din toamnă. Durează cîteva săptămîni între prima doză și formarea unei imunități corespunzătoare, nu așteptați să reînceapă să crească numărul cazurilor.

Și puneți mîna și citiți, căci și asta este o vaccinare. O vaccinare a minții, care te ferește de prostii și dezinformare și care îți poate salva viața. De asta am scris Povestiri despre Epidemii și Vaccinuri (https://www.goodreads.com/book/show/54834633-povestiri-despre-epidemii-i-vaccinuri); puteți afla din ea cm se răspîndesc epidemiile, cm funcționează vaccinurile și, mai ales, cm să vă păziți de criminala și imbecila campanie antivaccinistă.
----------------

(1) gavi. org/vaccineswork/five-things-we-know-about-delta-coronavirus-variant-and-two-things-we-still-need
(2) vaccinare-covid. gov. ro/actualizare-zilnica-07-07-evidenta-persoanelor-vaccinate-impotriva-covid-19/
(3) assets.publishing.service. gov. uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/997418/Variants_of_Concern_VOC_Technical_Briefing_17.pdf

important de adus aminte!

aceeași regulă se aplică și animalelor de companie ...