La Copac

Moş, la numărul 23, vei găsi locul sus numit. N-ai cm să-l ratezi, înainte să-l vezi din drum vei fi recunoscut deja semnele de voie bună pe care o asemenea instituție o întreține și încurajează. Atmosfera din alt veac te cheamă vara la o halbă cu bere rece pe terasa umbroasă, chiar sub faimosul copac (de fapt, un dud bătrân ce-a văzut multe sub ramurile lui în peste suta de ani pe care i-a trăit) şi iarna la o pălincă galbenă ori o cană cu vin fiert, la căldura teracotelor vechi ce străjuiesc pereţii înalți ai casei boierești. Foaia de băuturi are toate cele trebuincioase unui stabiliment care se respectă: vinuri vechi și noi, şi la sticlă şi la cupă, crud, șpriț sau fiert cu scorțișoară și măr, bere de la gheaţă, ţuici românești și alte numeroase tării streine. Iar când se pune soarele în dreptul stomacului și băutura stârnește foamea, chefliii se pot ghiftui şi cu de-ale gurii alese din Foaia de mâncări, plină de bucate gustoase, pregătite după rețete de casă tradiționale, numai din componente naturale și de înaltă calitate. De la gustări ușoare, precum zacusca de casă, brânză de oaie sau capră, slăninuța cu ceapă roșie sau cârnații uscați, la felurite ciorbe, grătare sfârâite acompaniate de diferite garnituri și murături in sare, toate numa’ bune să se așeze de podină pentru băuturile ce sigur vor mai fi cerute. Lume bună, muzică pentru urechile cunoascătoare și ambianță veselă, contagioasă.
Și dacă a doua zi mahmureala cere ceva de dres, sunt la îndemână ciorbe, borșuri acre, compoturi și cafele tari. Iar dacă vă dă ghes nu zic cine și vă scăpăți iară la o băutură, că așa te îndeamnă vorba tihnită cu prietenii, s-ar putea să nici nu simțiți vremea trecând și să vă treziți spre ceas de noapte că mâine iar va trebui să vă întoarceți, s-o luați de la capăt cu tratamentul. Public nu trebuie să ne creadă ca pe gazetă, este așteptat spre a se convinge de cele de mai sus.