FinContAdviser

Printr-o decizie pronunțată în data de 20 aprilie 2026, ÎCCJ a stabilit că art. 303 alin. (7) din Codul fiscal trebuie interpretat în sensul în care Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil. Astfel, orice persoană impozabilă care are de reportat sume de TVA pe care le-a plătit și pe care nu le poate compensa cu TVA datorat, poate să facă acest lucru ulterior, până la încetarea activității, fără a i se putea opune prescripția.

Contextul cauzei C-436/24 și mecanismul de fidelizare. Societatea suedeză Lyko Operations, specializată în vânzarea produselor îngrijire a părului și de înfrumusețare, a proiectat un program de fidelizare prin care clienții acumulau puncte proporțional cu achizițiile anterioare.

Caracteristicile specifice ale acestui program au fost determinante pentru decizia Curții:
-> punctele puteau fi preschimbate în produse de mică valoare (sub 50 euro), dar exclusiv în cadrul unei noi achiziții comerciale;
-> punctele erau personale, netransferabile și nu puteau fi preschimbate în bani sau achiziționate separat;
-> nu era permisă obținerea produselor printr-o combinație de puncte și bani;
-> punctele neutilizate expirau după un termen de doi ani.
Miza litigiului a vizat baza de impozitare: dacă punctele ar fi fost calificate drept „cupoane valorice cu utilizări multiple”, societatea ar fi putut susține că baza de impozitare la momentul livrării bunului bonus este zero, având în vedere că beneficiarul nu plătește o sumă specifică pentru ele la momentul acordării.

Criteriul decisiv în analiza CJUE: obligația de acceptare ca instrument de plată. Directiva TVA (2006/112/CE), prin articolul 30a, impune două condiții cumulative pentru ca un instrument să fie calificat drept cupon valoric:
-> obligația furnizorului de a-l accepta drept contrapartidă (plată) pentru o livrare de bunuri sau servicii;
-> indicarea bunurilor/serviciilor sau a identității furnizorilor pe instrument sau în documentația aferentă.
Analiza Curții s-a concentrat pe natura „dreptului” conferit clientului. În cazul Lyko, s-a constatat lipsa obligației de plată independentă: punctele nu generau o obligație pentru furnizor de a le accepta drept contravaloare de sine stătătoare, ci reprezentau doar un mecanism prin care deținătorul primea un bun suplimentar ca bonus la o nouă tranzacție.

Prin urmare, Curtea a pronunțat că noțiunea de „cupon valoric” (indiferent dacă este cu utilizare unică sau multiplă) nu include punctele atribuite în funcție de achizițiile anterioare care pot fi folosite doar cu ocazia unei noi achiziții.

Concluzie. Decizia CJUE în cauza C-436/24 reconfirmă că obligația de acceptare ca plată reprezintă elementul definitoriu în calificarea unui instrument drept cupon valoric în materie de TVA. Atât timp cât punctele de fidelitate conferă doar dreptul la obținerea unui beneficiu sau bonus în cadrul unei achiziții ulterioare, acestea rămân în afara regimului aplicabil cupoanelor valorice.

https://www.avocatnet.ro/articol_71643/CJUE-clarifică-regimul-TVA-pentru-programele-de-fidelitate-Punctele-bonus-nu-sunt-cupoane-valorice.html

Hotărâre definitivă favorabilă 👉 https://tinyurl.com/3kz4hzt2

Printr-o hotărâre definitivă pronunțată astăzi, 26 martie 2026, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis acțiunea formulată în interesul clienților noștri și a dispus anularea Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 502/2024.

Actul normativ anulat reglementa o procedură de compensare a creanțelor reciproce între stat și particulari — un mecanism care, în practică, a generat prejudicii semnificative pentru contribuabili, clienții noștri având de recuperat de la stat sume de ordinul zecilor de milioane de euro.

Hotărârea constituie un precedent relevant în materia contenciosului administrativ și fiscal, consolidând protecția jurisdicțională a contribuabililor în raport cu actele administrative normative nelegale.

Clienții noștri au fost reprezentați de Flavia Ioana Țuică, Mihnea Andrei Novac și Bianca Pantea.

💡 Schimbări importante pe piața muncii din iunie 2026.

⚖️Una dintre cele mai importante schimbări pe piața muncii din ultimele decenii este marcată de Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială. Scopul ei este să reducă diferențele salariale nejustificate, în prezent ascunse cu succes sub umbrela confidențialității clauzelor salariale.

🔎Salariile, grilele de încadrare și criteriile de evaluare vor trebui comunicate sincer și transparent, iar angajații vor putea solicita informații despre nivelurile salariale pentru posturi similare, fără riscul de a fi sancționați sau discriminați.

🔎Totodată, în procesul de recrutare, companiile vor avea obligația de a prezenta intervalul salarial înainte de interviul de angajare și nu vor mai putea solicita informații privind nivelul salarial anterior.

🔎Companiile mari (cu peste 100 de angajați) vor fi obligate să raporteze periodic diferențele salariale între femei și bărbați, fiind obligați să ia măsuri corective în cazul unor discrepanțe semnificative.

ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 40/09.03.2026 stabilește că:

📌Termenul de prescripţie de 3 ani pentru compensarea zilelor de concediu neefectuate până la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu, izvorâte dintr-un drept actual începe să curgă de la momentul încetării raportului de muncă.

📌Pentru intervalul care depăşeşte termenul de report de 18 luni, dreptul de a obţine compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă subzistă atunci când angajatorul nu a oferit în mod efectiv angajatului posibilitatea de a exercita acest drept şi, respectiv, nu există atunci când angajatul s-a abţinut să-şi efectueze concediul anual plătit, deşi i s-a oferit această posibilitate.

Minuta deciziei nr. 40 din 9 martie 2026 – Înalta Curte de Casație și Justiție a României Minuta deciziei nr. 40 din 9 martie 2026 9 martie 2026 ROMÂNIA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept Minuta deciziei nr. 40 Dosar nr. 2742/1/2024 Ședința din 9 martie 2026 ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel ...

Indemnizația de concediu medical este suportată astfel:

👉🏻 Angajatorul plătește indemnizația din ziua a 2-a până în ziua a 6-a de incapacitate temporară de muncă, cu excepția cazurilor în care concediul medical este acordat persoanelor cărora li s-a instituit măsura izolării, conform Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.
👉🏻 Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) suportă indemnizația:
- începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la încetarea incapacității temporare de muncă sau pensionare;
- din ziua a 2-a, pentru indemnizațiile plătite integral din bugetul FNUASS (de exemplu, maternitate, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav).

Modificări fiscale aduse de OG 6/2026


La data de 30 ianuarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 77 Ordonanța nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

Printre modificările aduse de Ordonanță se numără:

1. Măsuri referitoare la sediile secundare

• Contribuabilul/Plătitorul care are organizate mai multe sedii secundare ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor pe raza teritorială a aceleiași unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, are obligația să desemneze unul dintre aceste sedii secundare ca sediu secundar desemnat.
• În cazul contribuabilului/plătitorului care are organizate și/sau înregistrate fiscal mai multe sedii secundare ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, acesta are obligația ca, până la data de 30 iunie 2026, inclusiv să notifice organul fiscal competent sediul secundar desemnat, precum și toate sediile secundare de pe raza aceleiași unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
• Se suspendă aplicarea sancțiunilor pentru nedepunerea declarațiilor de înregistrare a sediilor secundare existente, până la 30 iunie 2026.

2. Eliminarea regimului special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România

• Se elimină plafonul de 1% pentru deductibilitatea cheltuielilor înregistrate de contribuabilii cu cifra de afaceri de sub 50 milioane euro în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România.
• Contribuabilii plătitori de impozit de profit vor urma regimul comun aplicabil deductibilității pentru determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul I al anului 2026 sau pentru determinarea rezultatului fiscal al anului 2026, după caz.

3. Prorogarea termenului pentru utilizarea sistemului RO eFactura în cazul persoanelor fizice

• Furnizorii/prestatorii care se identifică fiscal prin codul numeric personal nu au obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO eFactura până la data de 1 iunie 2026. În cazul furnizorilor/prestatorilor deja înregistrați, aceștia pot solicita scoaterea din sistem până la 1 iunie 2026.
• Furnizorii/prestatorii ce urmează să înceapă să desfășoare activități economice anterior datei de 1 iunie 2026 au obligația de a se înscrie cu cel puțin 3 zile înainte de acest termen.

De la 1 ianuarie 2026, sistemul RO e-Factura este obligatoriu și pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice independente, cu caracter de continuitate, pe baza CNP-ului.

👉 Asta înseamnă că operatorii foto/video, influencerii, creatorii de conținut și alți prestatori de servicii pot fi sancționați de ANAF dacă nu se conformează.
⚠️ Impactul nu este doar asupra lor, ci și asupra partenerilor de afaceri care primesc facturi neconforme.

🧾 Cum te înregistrezi?
✔️ Prin depunerea formularului 082 în Spațiul Privat Virtual (SPV)
✔️ Ulterior, toate sumele încasate trebuie facturate și transmise prin RO e-Factura

❗️OUG nr. 89/2025 a introdus un termen extrem de scurt:
👉 Persoanele fizice care au început activitatea înainte de 15 ianuarie 2026 trebuie să fie înscrise în RO e-Factura până la această dată.

💸 Ce riști dacă nu te conformezi?
B2B: amendă de 15% din valoarea totală a facturilor
B2C: amendă între 1.000 și 2.500 lei

Sarcina fiscală a TVA pentru despăgubirile plătite cu ocazia exproprierii Deși în practica Costaș, Negru & Asociații operațiunile de expropriere au prezentat interes preponderent în domeniul urbanistic și administrativ, apreciem că merită să atragem atenția și asupra tratamentului fiscal în cazul despăgubirilor primite cu ocazia exproprierii.

🧩 Din cursurile CCF

ÎNTREBARE: O persoană fizică are venituri din chirii de la o persoană juridică. Dacă depășește plafonul trebuie să se înregistreze plătitor de TVA? Care venit se ia în considerare la calculul plafonului de TVA: chiria încasată brută sau netă? Dacă persoana fizică își ia cod de TVA, poate factura această chirie în regim de scutire?

Răspunsul la această întrebare a fost oferit de Mariana Vizoli - lector și membră a Consiliului Superior CCF - în cadrul unuia dintre cursurile pe care le organizează Camera Consultanților Fiscali.

👉 RĂSPUNS: Închirierea de bunuri imobile este scutită de TVA cf. art. 292 (2) e) din Codul fiscal. Dacă persoana fizica s-a înregistrat în scopuri de TVA, dar nu a optat pentru taxarea operațiunii de închiriere, presupunând că nu mai realizează și alte activități economice, nu va trebui să se înregistreze în scopuri de TVA.