Gioseni

atestata documentar la 6 aprilie 1762, insa localitatea exista cu mult inainte. Denumirea comunei vine de la “josenii”, care inseamna de jos, astazi purtand-o pe aceea de Gioseni. A fost mosia boierilor Sturzesti, Lecca, Strat iar apoi a lui Giurgea – Negulesti. Este, poate, una dintre localitatile din judet cu cea mai bogata istorie. Prin reforma administrativ – teritoriala din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avea in componenta satelele Gioseni, Fantaneanu, Chetris, Racatau, Bazga, Galeri si Horgesti. D**a reorganizarile administrativ teritoriale ulterioare a ramas cu satele Gioseni, Fantaneanu, Chetris si Tamasi. Apoi, din comuna Gioseni s-a desprins comuna Tamasi pana in 1950. Din acel an, satul Gioseni a facut parte din comuna Chetris pana in 1968 iar de atunci a luat fiinta comuna Tamasi care a cuprins satele Chetris, Gioseni, Tamasi si Furnicari. D**a demersurile facute de locuitorii satului Gioseni incepand cu 1990, prin referendum-ul din martie 2005, s-a decis infiintarea comunei Gioseni care iata, in aceasta luna implineste un an de la reinfiintare! Peste jumatate din populatie este de religie catolica

In comuna Giuoseni traiesc 4.100 locuitori, o comunitate puternica, in plina dezvoltare si crestere numerica. Potrivit religiei, 60 la suta din locuitori sunt catolici, 38 la suta ortodocsi si doi la suta penticostali, cetateni de etnie rroma, o parte din ei fiind tigani curteni pe langa curtea boiereasca, iar alta parte veniti in 1928 ca zilasi” ai boierului, improprietariti apoi in 1946 prin reforma agrara Dr. Petru Groza. Comunitatea rroma este compacta la intrarea in partea de nord a comunei Gioseni si in catunul Dealu Bradului, avand posibilitati modeste. Mare parte a fortei de munca din comuna lucreaza in Bacau, in special barbatii, in constructii, peste 300 de locuitori fiind navetisti. Femeile fac naveta si in comuna Nicolae Balcescu, lucrand in industria usoara, in sectii de croitorie si cizmarie. Cei mai multi lucreaza insa in agricultura iar circa 10 la suta din populatie, in special tineri, in strainatate. Sute de hectare revendicate

“1200 hectare padure si pasune si 50 hectare teren arabil au fost revendicate de urmasii fostilor boieri, dar noi nu avem disponibiul necesar, spune primarul comunei Gioseni, Bernadin Tamas. O mare parte din paduri a fost vanduta, au mai ramas doar 657 ha. Unde se afla acum scoala din Gioseni a fost un conac boiresc, iar in jurul lui un parc. Parcul a fost revendicat de Dumitru Leca, unul din urmasii lui Dimitrie I. Leca, acesta fiind profesor in Bucuresti si antrenor de baschet la Steaua. Un adevarat boier, acesta ne-a promis ca va dona parcul comunei iar noi il vom da numele “Dumitru Leca” si vom reface mormintele stramosilort lui”. In acel parc este posibil sa se ridice un complex sportiv care va cuporinde si o sala de sport. Personalitati istorice provenite din Gioseni

Dimitrie I. Leca (1864 – 1907) a fost primar al comunei in 1898, 1899 si 1900 iar in 1904 a ajuns prefectul judetului Bacau. In 1907 a fost ambasadorul Romaniei la Viena, unde a si murit, fiind adus intr-un sicriu din plumb si ingropat in cimitirul din Gioseni. Petre Giurgea – Negrilesti (1869 – 1939) a fost prefectul judetului Bacau in 1928. Ion Strat (1836 -1879) , doctor in stiinte juridice, diplomat, primul rector al Universitatii din Iasi este inmormantat in cimitirul ortodox din Gioseni, scoala din comuna purtandu-i astazi numele.