My World

Ioan Stanomir: „Cei care caută pacea doar spre a salva aparenţele normalităţii pregătesc capitulările de mai târziu, ȋn vreme ce vocile care demonizează Statele Unite şi Israel sunt complice cu Iranul totalitar. Apariţia unui Iran islamic înarmat nuclear şi exercitând un control militar direct asupra strâmtorii Ormuz, iată tabloul pe care îl ignoră, în mod deliberat, cei care transformă ostilitatea împotriva administraţiei americane şi a Israelului în unica lentilă prin care examinează societatea internaţională. Perspectiva unui şantaj permanent şi devastator este o realitate pe care suntem obligaţi să o luăm în considerare, ca pe un scenariu realist.”

🇮🇹 GIORGIA MELONI: „Europa nu poate continua să fie o colonie digitală. Nu vom permite marilor platforme să decidă ce este corect din punct de vedere politic sau ce ar trebui să cumpărăm. Identitatea noastră nu este un set de date care să fie procesat în California sau Beijing. Suntem oameni cu istorie, valori și liber arbitru. Dacă firmele de tehnologie vor să opereze aici, trebuie să accepte că noi suntem deasupra codului lor, iar suveranitatea națiunilor este deasupra profiturilor lor.”

În Florența, persecuția și deportarea evreilor au avut loc în principal în perioada ocupației naziste (1943–1944), după căderea regimului lui Mussolini și intrarea trupelor germane în Italia.
Comunitatea evreiască din Florența exista de secole și era bine integrată în viața orașului.
În 1938, regimul fascist italian a introdus legile rasiale, care au exclus evreii din școli, funcții publice și multe profesii.
Situația s-a agravat dramatic după septembrie 1943, când Germania nazistă a ocupat Italia centrală și de nord.
În noiembrie 1943, naziștii au început arestările sistematice ale evreilor din Florența.
Evreii capturați erau închiși temporar în închisori locale sau clădiri rechiziționate, apoi transportați în lagărul de tranzit Fossoli di Carpi (lângă Modena), de acolo, majoritatea au fost deportați la Auschwitz-Birkenau.

Oleksandr Tishaiev and Oleksandr Aliksieienko spent 165 days defending one position near Verbove in the Zaporizhzhia region.

Under constant shelling and drone attacks, they reported enemy movements, repelled assaults, and held the line when it was not possible to rotate safely.

Even after being wounded, Oleksandr Aliksieienko managed to walk 12 kilometres to the evacuation point – with the help and support of his comrade.

For their extraordinary courage and resilience, President of Ukraine Volodymyr Zelenskyy awarded both defenders the Cross of Combat Merit.

Thank you, Oleksandr and Oleksandr – and all our defenders – for standing firm for Ukraine 🇺🇦

Photo: 138th Separate Battalion of the Territorial Defence Forces of Ukraine / Facebook

😁