On / Off

Deși folosește metalul radioactiv pentru a obține energie nucleară în cele două reactoare de la Cernavodă (Unitățile 1 și 2), iar în viitor plănuiește să finalizeze construcția a încă două reactoare (3 și 4 de la Cernavodă), România nu mai exploatează la ora actuală nicio mină de uraniu.

Totuși, rapoartele internaționale estimează că România încă are în subteran rezerve notabile.
👇

După ce în primul său mandat s-a arătat interesat ca SUA să cumpere Groenlanda, Donald Trump a lansat în ultimul an tot mai multe intimidări la adresa Europei, sugerând chiar că SUA ar putea ocupa insula ce aparține Danemarcei deoarece au nevoie de ea pentru securitatea națională și globală.

În 2019, Trump și-a anulat o vizită în Danemarca după ce primul-ministru Mette Frederiksen a descris ca „absurdă” propunerea președintelui SUA de a cumpăra Groenlanda. Șase ani mai târziu, în 2025, președintele SUA nu a exclus folosirea forței militare pentru a anexa regiunea autonomă a Danemarcei.

„Nu exclud această posibilitate. Nu spun că o voi face, dar nu exclud nimic. Avem nevoie urgentă de Groenlanda. Groenlanda are un număr foarte mic de oameni, de care vom avea grijă și îi vom prețui. Dar avem nevoie de ea pentru securitatea internațională”, a declarat Trump într-un interviu pentru NBC.

📌Însă valoarea Groenlandei nu este dată doar de importanța militară și strategică a regiunii arctice. Cu o suprafață de 2 milioane de kilometri pătrați (cam cât Mexic), cea mai mare insulă de pe planetă are rezerve minerale surprinzător de bogate și variate, fiind una dintre cele mai diverse regiuni din punct de vedere geologic de pe Pământ.

📌De la metale rare la uraniu, și de la aur la pietre prețioase, Groenlanda deține resurse minerale de o valoare greu de estimat, mai ales în contextul în care multe dintre aceste elemente sunt tot mai căutate pentru fabricarea tehnologiei pe care se bazează civilizația modernă. De exemplu, unii experți se așteaptă ca cererea pentru unele metale rare să se tripleze până în 2035.

📌Un alt motiv pentru care valoarea resurselor este greu de estimat ține de geografia insulei. Cum cea mai mare parte a Groenlandei este acoperită de o calotă glaciară, doar în jur de 20% din teritoriu este lipsit de gheață și a putut fi relativ explorat. Astfel, după cm se poate observa și în harta interactivă inclusă în acest articol, cele mai multe zăcăminte identificate până acum se află în regiunea de coastă, nu în interiorul teritoriului, care rămâne în mare parte neexplorat.

📌Până acum însă, în marea lor majoritate, resursele Groenlandei au rămas neexploatate, în special din rațiuni de mediu. Astfel, la ora actuală, doar două mine din insulă sunt în faza de producție: una de aur și una de anortozit. Totuși, pe măsură ce interesul global pentru insulă crește, situația s-ar putea schimba în anii viitori, mai ales deoarece există o serie de proiecte în diverse faze de avizare.

🧲Metale rare

Numite și „pământuri rare”, metalele rare sunt un grup de 17 metale folosite pentru a fabrica diverse componente electrice și electronice, magneți, motoare pentru vehicule electrice, baterii, lasere, componente pentru turbine eoliene și panouri solare sau aparatură militară. De culoare alb-argintie și ușor de prelucrat, aceste metale sunt considerate critice pentru numeroase sectoare industriale care produc bunurile necesare vieții moderne și traiului confortabil.

Groenlanda are depozite importante de metale rare în sud, în două depozite aflate la 10 km distanță unul de altul: Kvanefjeld (Kuannersuit) – în special neodim, disprosiu, terbiu și praseodim, și Kringlerne (Tanbreez) – ceriu, lantan, neodim, praseodim, samariu.

Proiectul Tanbreez pentru Metale Rare este unul dintre cele mai avansate proiecte de dezoltare minieră din Groenlanda, scopul companiei omonime din Australia (Tanbreez Mining Greenland) fiind să exploateze zăcământul geologic Kringlerne, care să devină o piatră de temelie în aprovizionarea globală cu pământuri rare, în special pentru Europa și America de Nord. Proiectul, care vrea să ofere o aprovizionare durabilă, fiabilă și pe termen lung cu metale rare, se află într-un stadiu avansat de avizare, se arată pe site-ul companiei.

Rezervele de metale rare din Groenlanda sunt cu atât mai importante pentru Europa cu cât bătrânul continent este tot mai dependent de China, principalul furnizor de metale rare la nivel global în acest moment. În acest context, proiectul Tanbreez ar putea deveni una dintre principalele surse de pământuri rare din lume din afara Chinei, iar Groenlanda ar fi o posibilă alternativă la dominația Chinei.

☢️Uraniu

Se găsește în special în zăcământul de la Kvanefjeld, alături de metalele rare menționate anterior. Spre deosebire de proiectul de la zăcământul Kringlerne, care este aproape de a deveni realitate, proiectul similar de la Kvanefjeld a fost blocat de autorități tocmai deoarece zăcământul conține și uraniu, nu doar metale rare.
Exploatarea uraniului este controversată în Groenlanda, iar Parlamentul groenlandez a votat o lege în 2021 prin care interzice exploatarea depozitelor cu o concentrație de uraniu de peste 100 ppm (părți per milion), prag pe care Kvanefjeld îl depășește.

De altfel, Groenlanda are resurse uriașe de uraniu, comparabile cu cele ale SUA, conform datelor din raportul din 2024 publicat de Nuclear Energy Agency și International Atomic Energy Agency. Mai exact, regiunea are 114.000 de tone de uraniu, iar SUA are 121.400 de tone (ambele cantități se referă la uraniul recuperabil la un cost de maximum 260 de dolari/kgU).

💎Metale și pietre prețioase

Aur. Resursele cunoscute de aur ale Groenlandei sunt concentrate tot în sud. Nalunaq, prima mină de aur a Groenlandei, s-a redeschis în 2025 și a reînceput producția (5.000 de uncii de aur au fost produse până în octombrie 2025). Licența de exploatare este deținută de compania groenlandeză Amaroq Minerals, deținută la rândul său de compania britanică Bluejay Mining.

Platină. Depozite de platină și metale din grupul platinei (osmiu, iradiu, ruteniu, rodiu și paladiu) se află în special în estul Groenlandei, în zona intruziunii magmatice Skaergaard.

Rubine și safire au fost identificate într-un depozit de lângă Fiskenæsset, pe coasta de vest. Depozitul de aici este unul dintre cele mai nordice zăcăminte de pietre prețioase din lume.

Continuarea listei și harta interactivă cu resursele, aici: https://tinyurl.com/52b3hb5s

Lista minereurilor și resurselor naturale din Groenlanda. De ce insula este atât de dorită de Donald Trump

Venezuela are o cincime din petrolul din lume, dar produce doar 1% din cererea globală

Venezuela deține o cincime din resursele dovedite de țiței din lume, însă produce puțin peste 1% din petrolul generat anual în piață la nivel mondial.

Mai exact, anul trecut Venezuela a contribuit cu doar 1,3% din producția mondială de petrol. Pentru comparație, țări precum SUA și Rusia, care dețin rezerve substanțial mai mici, au produs 18,2%, și respectiv 12,7% din cantitatea totală de petrol din 2024.

Potrivit datelor OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), statul sud-american are rezerve dovedite de 303 miliarde de barili, adică aproximativ 20% din cele 1,57 trilioane existente pe Glob. În ciuda rezervelor uriașe, țara nu a reușit să își exploateze eficient resursele, iar în ultimul deceniu producția de petrol s-a prăbușit.

În urmă cu mai bine de 50 de ani, Venezuela era unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, fiind una dintre cele 5 țări care au fondat Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol în 1960. Datele istorice arată că, în prima jumătate a anilor ’70, țara producea, în medie, peste 3,5 milioane de barili/zi.

Însă, 5 decenii mai târziu, Venezuela se afla abia pe locul 4 din coadă în clasamentul celor mai mari producători OPEC, reușind să depășească doar Republica Congo, Gabon și Guineea Ecuatorială.

Ce urmează pentru Venezuela:
👇
https://tinyurl.com/2s4m7tzd

Cum să beneficiezi de 7 măriri salariale în 2 ani? Te faci director de companie de stat în România 🙋‍♂️

Că tot ne dăm seama zilele astea că stăm tare prost la producția de electricitate, iată și o poveste din energie, elocventă din multe puncte de vedere pentru situația critică în care ne aflăm
👇

📍EnergoNuclear, compania de proiect care trebuie să construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, și care este deținută în procent de 100% de Nuclearelectrica, a ocolit în mod repetat legea în ultimii ani pentru a putea numi în funcția de director general provizoriu aceeași persoană, deși legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzicea acest lucru.

📍Din documentele consultate de On/Off rezultă că Alexandru Havriș a fost numit în funcția de director general provizoriu al EnergoNuclear de 6 ori în intervalul 2022-2025, pe perioade scurte de câte 4-5 luni, iar de alte 5 ori mandatul provizoriu i-a fost prelungit cu perioade de câte 2 luni.

📍Deoarece nu puteau să îi prelungească același mandat de mai multe ori, iar legea limita durata mandatului la 5 luni, conducerea EnergoNuclear a apelat la un subterfugiu, prin care la expirarea mandatului îl numea din nou în funcție pe Havriș, după care îi prelungeau mandatul cu 2 luni. După expirarea celor 2 luni, începea un nou ciclu în care Havriș era numit din nou director general provizoriu timp de 5 luni, iar apoi mandatul îi era prelungit cu 2 luni.

📍În total, Alexandru Havriș a fost numit sau i-a fost prelungit mandatul de director general provizoriu de 11 ori în perioada 2022-2025. Legea, însă, limitează un mandat la maximum 12 luni (și doar în situații excepționale).

📍Numirile dese au fost, totodată, și un prilej pentru ca directorului să îi fie mărit salariul în mod succesiv, la intervale foarte scurte de timp. Astfel, în circa 2 ani (februarie 2023 – mai 2025), Havriș a ajuns de la un salariu lunar brut de 50.088 lei la 68.388 de lei, o creștere de 18.300 de lei (circa 3.600 de euro).

📍Practic, de fiecare dată când a fost numit din nou în funcție, lui Havriș i-a fost crescut și salariul, iar cu două ocazii i-a fost mărit și în momentul prelungirii mandatului, deși salariul tocmai îi crescuse cu 2 luni înainte.

📍În total, în intervalul februarie 2023 – mai 2025, Alexandru Havriș a primit 7 măriri salariale.

Continuarea, aici:
👇
https://onoff.greatnews.ro/director-de-companie-de-stat-in-romania-7-mariri-salariale-in-2-ani-11-numiri-si-prelungiri-de-mandat-desi-legea-i-l-limiteaza-la-12-luni/

Director de companie de stat în România cu 7 măriri salariale în 2 ani. Conducerea: erau nu doar "justificate, ci necesare"

Soluția pentru scăderea prețurilor la energie în România
👇

Cum funcționează CANDU, reactoarele nucleare din România, și prin ce se deosebesc de majoritatea reactoarelor nucleare din lume
👇

Cei mai mari producători de energie nucleară din Europa. Pe ce loc e România
👇

TOP. Cei mai mari producători de energie nucleară din Europa. Pe ce loc e România
👇