Ana Vlad

Când se crește...

https://theheartofnothing.wordpress.com/2024/07/13/camerele/

__________
[foto: https://ro.pinterest.com/pin/9077636744268391/]

Zălud la datorie, ca-n fiecare an 💚🧡

suntem singuri
până în măduva oaselor
din care ne suspină
la răstimpuri
un ultim gând
o ultimă vorbă
un ultim om

suntem pustii

cu fețele noastre strâmbe
cu mințile noastre strâmbe
cu limbile noastre strâmbe
cerșind atenție
lingând laudele de pe jos
trăgând pe nas
aer necurat de orgolii dospite
în singurătate

uneori ni se pare că bate cineva la ușă
cioc, cioc
și ieșim în capot
în chiloți
în albul ochilor proaspăt trezit
cine-i acolo
nimeni
și dispărem la loc
puși bine pe categorii
într-o cămară în care dumnezeu s-a apucat
să facă curat
așteptând zadarnic
un ultim gând
o ultimă vorbă
un ultim om

și-apoi
când inima ni se ascunde de tot
ne luăm cuminți hoiturile de pe jos
și pornim mai departe
ca și cm nu s-ar fi întâmplat nimic

singuri
singuri
singuri

__________
[Art by Keti Anastasaki]

Că tot începe școala în curând, o poveste de mai demult. Și nu lăsați copiii la doamne care nu știu ce-s ăia copii.

Clasa întâi și sabia laser cu mâner frumos inscripționat Era o însorită zi de toamnă, cu nori pufoşi şi soare blând. Păşeam liniştită sufleteşte pe covorul de frunze ruginii, ce se întindea de-a lungul străzii, până… – Unde e caietul ăla în c…

Acum, că vine toamna, unul dintre cele patru anotimpuri preferate de-ale mele, așa-numitele mele cărți pot fi citite pe așa-numitul meu site. Acum, până nu mă răzgândesc iar 🍂

Ana are frunze comandă cărțile (ediție clasică) comandă cărțile (ediție digitală)

A fost odată mama și azi, dac-ar mai fi, ziua ar fi a ei.

Neoamenii În sandale fugim de-acasă și pe ploaie, vara. Doar bărbatul se încalță, serios, cu nesandale, își prinde părul neserios cu un elastic de păr și spune: – Să plecăm, dară. Asta în imaginația me…

Soarele se urcă de cu vară-n cireș,
arzând aprig de dor dup-o gură de apă,
ce lucea în găleata uitată-n pridvor,
lângă lampă,

Căci zărise-ntr-o zi, cam pe când apunea,
o cămașă de in tulburând apa toată,
și sub ea, trup mlădiu. Și un chip ivoriu,
și o gură granată.

Și-și prindea părul ghem, și-și lăsa părul val,
și-l privea drept în ochi, amăgind zarea toată,
și intra din pridvor, și-o căta-n ochi de geam,
nestemată.

O găsea-n câte-o zi, o pierdea deseori,
se-ascundea după nori, se trezea mângâiată
de o rază și-un vis niciodată visat de a fi doar a lui
viața toată.

Și trecuse, așa, toată vara-n cireș,
pârguind trupul cald sub cămașa voalată,
până ce vântul colbul prinsese-a-l vrii
într-o horă-ntomnată.

Iar când toamna veni și când frunza șopti:
haina grea s-o îmbraci și să uiți vara toată,
se-aruncă printre crengi de cireș pustiit
în ogradă.

Și-ngrozit el văzu cm o umbră de corb
se lungi pe pământ alungându-l pe poartă
și pe ea ferecând-o cu ivăr de fier...
Soartă spartă!

Și privi printre drugi, tot mai palid la chip,
înc-un timp ce trecu ca o ploaie de vară,
căci din zi rămăsese ce noaptea lăsa:
grea povară.

Și-ntr-o zi se pierdu în al iernii neant,
arzând aprig de dor dup-o gură de apă,
ce-nghețase-n găleata uitată-n pridvor,
lângă lampă.

-----

(de pe vremea când soarele (se urcă de cu vară)-n cireș și lucrurile se neorânduiau firesc în mintea mea)

Am strâns bani și mi-am luat bilet. Avea să fie cel mai tare lucru văzut vreodată, chiar și pentru doar cinci minute. Mama spunea că n-ai cm să vezi în viitor, sigur e vreun truc ieftin. În ziua cu pricina, m-am înființat la poarta celei mai înalte clădiri din oraș, în vârful căreia montaseră aparatul. Am urcat. În lift, o voce anunța că tot ce vei vedea e real. Când am coborât, le-am spus oamenilor că e doar un truc ieftin. Nu puteam să le spun că viitorul e ceva ce n-ar trebui să vadă nimeni.

[Văd 5 minute în viitor (o temă Ficțiuni Reale), povestioară ce se găsește în volumașul autopublicat, Treburi mărunte]

Timp de vreo patru zile începând de azi, o s-o i-story-sesc (got it? i-story-sesc ;)), pe Instagram, pe Ida, o poveste pe care am scris-o într-o noapte fără lună. Cine rămâne în urmă, o găsește în reperul dedicat celor Trei nopți fără lună.

So, follow me pentru mai multe istorisiri și alte pierderi de vreme.